Potrivit art. 277 alin. (1) din Codul fiscal, subiecți ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare/impozitul funciar sunt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenți şi nerezidenți ai Republicii Moldova:

La data de 10 iulie 2025 Parlamentul a adoptat Legea nr. 194 pentru modificarea Codului muncii (alinierea legislației la prevederile Convenției Organizației Internaționale a Muncii nr. 190/2019)

Urmează întreprinderea să prezinte informația privind modificarea raporturilor de muncă  a salariaților săi (forma IRM19), în raport cu angajații  care lucrează prin cumul și cei ce prestează servicii în  baza contractelor civile?  În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (11) din Legea nr. 489/2021 privind sistemul public de asigurări sociale (Legea nr. 489/2021) angajatorii, indiferent de tipul de proprietate și de forma juridică de organizare, sunt obligați să prezinte, pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale, informația aferentă raporturilor de muncă pentru

Contribuabilii vor avea posibilitatea de a depune cererea privind stingerea obligaţiei fiscale prin compensare şi/sau restituirea mijloacelor bănești în format electronic,  prin intermediul Sistemului Informațional al Serviciul Fiscal de Stat.   Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea Regulamentului privind stingerea obligației fiscale prin compensare și/sau restituirea mijloacelor bănești, aprobat prin HG nr. 235/2017.

În următorii patru ani, suportul Organizației Internaționale a Muncii (OIM) pentru Republica Moldova va fi axat pe creare de locuri de muncă și angajare pentru tineri, condiții de muncă sigure, respect pentru dreptul în muncă și un dialog social mai bun, comunică Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM).   Republica Moldova și OIM au lansat recent un nou Program de Țară pentru Muncă Decentă (PȚMD) care stabilește vectorii pentru dezvoltare durabilă și muncă decentă în anii 2021-2024, fiind implementat în comun de către OIM, Guvern, reprezentanți ai angajaților și angajatorilor. Comitetul tripartit de Supraveghere a PȚMD a fost creat recent și acesta s-a întrunit în primă ședință.

Proiectul de lege  ce prevede intervenția în 30 de acte legislative vor fi modificate în scopul depășirii constrângerilor existente care limitează posibilitățile de interacțiune digitală a examinat astăzi, 14 octombrie 2021, în Parlament, fiind votat în prima lectură. Astfel, este propusă excluderea unor proceduri care obligă antreprenorii să se prezinte fizic la Agenția Servicii Publice și, concomitent, includerea prevederilor care ar facilita interacțiunea la distantă. Respectiv, înregistrarea și modificarea documentelor va fi posibilă cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate.

Până în anul 2030 este preconizată o creștere accelerată a investițiilor publice cu  67%  în scenariul de bază, iar în scenariul alternativ, în termeni reali, creșterea acestora ar putea fi de 3,7 ori. De asemenea, cu efortul sectorului public și privat,  autoritățile planifică intensificarea creșterii economice pe termen scurt, dar și în majorarea substanțială, de aproape 2 ori, a stocului de capital productiv.   Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Strategiei pentru o economie incluzivă, durabilă și digitală până în anul 2030  a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

Consolidarea platformei pentru examinarea proiectelor investiționale strategice, revizuirea și aplicarea moratoriului asupra Programului de dobândire a cetățeniei prin investiție, eficientizarea activității de întreprinzător și promovarea competiției loiale prin revizuirea Legii cu privire la comerțul interior sunt câteva din acțiunile prevăzute pentru componenta Economie și infrastructură în Planul anual de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020, publicat astăzi în MO. Componenta economie și infrastructură include domeniile mediului de afaceri, administrării proprietății publice, securității și eficienței energetice, amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, transportului și infrastructurii și cel al tehnologiilor informaționale.

Importul temporar de mărfuri este una dintre cele mai comune proceduri în practica comerțului exterior fără aplicarea căruia ar fi imposibil de imaginat dezvoltarea legăturilor culturale și științifice între țări: organizarea târgurilor sau expozițiilor comerciale, evenimentelor sportive, efectuarea testelor, încercărilor, echipamentelor profesionale etc.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale a elaborat  conceptul Programului de ocupare a forței de muncă pentru perioada 2022-2026, fiind stabilite obiectivele și acțiunile necesare pentru îmbunătățirea funcționării pieței muncii din Republica Moldova, sporirea atractivității acesteia pentru forța de muncă locală și înlăturarea dezechilibrelor majore între cerere și ofertă.   Documentul include domenii și subdomenii noi conexe intervențiilor planificate în domeniul ocupării forței de muncă, cum ar fi cercetare și inovare, dezvoltare agricolă și rurală, dezvoltare regională, incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, antreprenoriatul social, industrializare și altele.

De la începutul acestui an, Parlamentul European a inițiat un proiect de directivă ce prevede dreptul salariaților de a se deconecta, ceea ce îi va face inaccesibili pentru angajatori după orele de program. Conform motivării Parlamentului European, proiectul le va oferi dreptul salariaților de a nu răspunde la apeluri telefonice, la SMS-uri sau la e-mailuri legate de muncă înainte sau după program. Măsura este gândită tocmai în contextul în care criza epidemiologică a dus la creșterea numărului de salariați care lucrează de la distanță. Proiectul de directivă ar urma să fie aplicabil atât salariaților din sectorul public, cât și celor cu angajatori din mediul privat.

În Monitorul Oficial din 1 septembrie curent este publicată Hotărârea Guvernului nr. 143 din 25 august 2021 cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului Economiei. Reamintim, Ministerul Economiei și Infrastructurii a fost reorganizat în Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, fiind creat (prin separare) Ministerul Economiei, iar hotărârea publicată conține Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului, organigrama autorității, lista autorităților administrative din subordinea Ministerului și a instituțiilor publice în care acesta are calitatea de fondator.   Potrivit Regulamentului, domeniile de competență atribuite noului minister sunt: reglementarea mediului de afaceri și a IMM;

Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat propuneri ce țin de extinderea măsurilor economice pentru anul 2021, obiectivul general al acestora fiind recuperarea creșterii economice a Moldovei și asigurarea bunăstării populației care sunt afectate de pandemia COVID-19. Propunerile au la bază rezultatele unei analize a datelor primare, inclusiv a celor publicate de Biroul Național de Statistică, cât și  consultarea detaliată a mai multor studii realizate de organizațiile de profil și experți din domeniul economic.   În vederea recuperării economice, MEI propune realizarea acțiunilor axate pe stimularea și dezvoltarea capitalului productiv și a competitivității companiilor,

„Guvernul Republicii Moldova a fost consecvent în consolidarea sectorului TIC în ultimii ani, elaborând o serie de politici pentru susținerea sectorului. Doar câteva dintre aceste măsuri de impact sunt „Strategia Moldova Digitală 2020”, două documente de politici dedicate creșterii competitivității industriei IT și promovarea inovației digitale, Legea privind parcurile IT și IT Viza. Un rol special în acest domeniu îi revine startup-urilor tehnologice, care sunt un motor pentru promovarea inovației digitale. În acest sens încurajez antreprenorii și potențialii investitori să dezvolte și să promoveze soluții digitale adaptate la piața actuală, iar noi vom munci și în continuare pentru a elabora instrumente de susținere în acest sens și a elimina constrângerile existente”, a declarat Anatol Usatîi, ministrul Economiei și Infrastructurii, în cadrul evenimentului de deschidere „Moldova Startup Week 2020”, care are loc în perioada 16-20 noiembrie.

Planul de acțiuni al Executivului pentru anii 2021-2022 a intrat în vigoare, Hotărârea Guvernului nr. 235 din 13 octombrie 2021 cu privire la aprobarea acestuia fiind publicată în Monitorul Oficial din 5 noiembrie curent. Documentul a fost elaborat în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă setate în Programul de guvernare și conține acțiuni specifice pentru 24 de domenii1.   Astfel, la capitolul finanțe publice obiectivul-cheie este gestionarea eficientă, prudentă, transparentă și corectă, asigurarea stabilității bugetar-fiscale, alocarea resurselor financiare publice în strânsă corelare cu prioritățile de politici, precum și accesarea asistenței externe pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), al cărui fondator este Ministerul Finanțelor, oferă autorităților și instituțiilor publice bugetare instrumente electronice moderne de ținere a evidenței contabile. Aceste instrumente se regăsesc în Sistemul Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice bazat pe platforma 1C (SIIECAP), elaborat și administrat de CTIF.

Îmbunătățirea cadrului normativ de reglementare a activității întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), dezvoltarea ecosistemului antreprenorial și de inovare, îmbunătățirea culturii și abilităților antreprenoriale, sporirea accesului întreprinderilor la  resurse financiare, dezvoltarea infrastructurii de suport a afacerilor sunt sarcinile prioritare ce urmează a fi realizate în cadrul implementării Programului Național pentru Promovarea Antreprenoriatului și Creșterea Competitivității pentru anii 2022-2026 (Programul PACC), elaborarea acestuia fiind inițiată de Ministerul Economiei.   Conceptul PACC prevede și direcțiile conexe celor prioritare și planificate în noul document de politici publice care vor viza dezvoltarea regională și specializarea

Platformele de finanțare participativă (crowdfunding) ar putea deveni instrumente de atragere a economiilor cetățenilor aflați peste hotare și platforme de investiții pentru capitalul aflat deja în țară. Start-up-urile și ÎMM-urile ar avea o alternativă mai accesibilă de finanțare ce ar putea genera noi locuri de muncă. Totuși, în Republica Moldova un cadru normativ special pentru prestarea serviciilor de finanțare participativă nu a fost elaborat, iar dezvoltarea acestuia a fost abordată în cadrul Fintech Moldova Conference 2021, dedicată transformărilor digitale ale ecosistemului financiar.   „Legislația națională prevede doar o definiție a finanțării participative ce acoperă o singură categorie a acestui domeniu. Această prevedere este insuficientă

Proiectul de lege  (pachetul de legi nr.1) ce se referă la digitalizarea economiei a fost prezentat și discutat astăzi, 14 septembrie, în cadrul unor audieri publice organizate de comisia parlamentară economie, buget și finanțe. Reamintim că proiectul a fost elaborat pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru și prevede ajustarea a circa 30 de acte legislative (Codul muncii, Codul civil, Legea privind protecția consumatorilor, Legea privind comerțul electronic, Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, Legea privind achizițiile publice etc.)

La data de 1 ianuarie 2024 au intervenit unele ajustări în prezentarea formularului tipizat Informația privind stabilirea drepturilor sociale și medicale aferente raporturilor de muncă (Forma IRM19) aprobată prin Ordinul ministrului Finanțelor nr. 126/2017 (în continuare – Informația IRM19).