Necesitatea actualizării Legii privind culturile nucifere, îmbunătățirea politicii de subvenționare pentru susținerea producătorilor de nuci, crearea unei cooperative a producătorilor de nuc și alte culturi nucifere, dar și responsabilizarea producătorilor autohtoni de material săditor sunt doar o parte din subiectele discutate în cadrul unei ședințe organizate de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) la solicitarea producătorii și exportatorii de nuci din Moldova. Analizând sistemul de subvenționare, care la momentul actual ia în calcul suprafața plantației, nu și densitatea și soiurile sădite, aceștia s-au referit la costurile diferite chiar de la plantarea livezilor.

În practica agenților economici deseori survin situaţii, când angajaților, fie cu ocazia sărbătorilor, fie sistematic (lunar, trimestrial), în temeiul regulamentului intern, li se oferă cadouri, inclusiv prime în formă nemonetară. În momentul de față a rămas nemodificată prevederea de la pct. 12 din Anexa nr. 3 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999 (în continuare – Legea 489/1999), conform căreia nu se calculează contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare – ASSO) aferente sumelor ce constituie valoarea cadourilor (premiilor în obiecte) primite de către angajaţi sau de către foștii angajaţi la locul de muncă de bază.

Conceptul de incluziune financiară stabilește că persoanele fizice și juridice au acces la produse și servicii financiare utile și accesibile care răspund nevoilor lor, cum ar fi tranzacțiile financiare, plățile electronice, creditarea și produsele de asigurare, livrate într-o manieră responsabilă și durabilă. Experți locali și internaționali, precum și reprezentanți ai sectorului public s-au întrunit pe platforma conferinței Digital Transformation and Financial Inclusion 2021 (DTFINCON), pe parcursul a două zile discutând despre creșterea incluziunii financiare în țara noastră și e-Comerț ca un catalizator al economiei fără numerar.  Evenimentul este organizat de Camera Americană de Comerț.

Procesul de elaborare a politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 a fost încheiat prin adoptarea Legii nr. 171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 171/2019). Elaborarea și aprobarea proiectului de Lege nr. 171/2019 a fost ghidată de câteva aspecte importante, și anume: • stabilirea unor reguli clare de impozitare bazate pe simplitate în procesul de calculare și achitare a impozitelor și taxelor; • asigurarea unei previzibilități a politicii fiscale și crearea unui mediu investițional atractiv; • stimularea proceselor economice; • extinderea bazei fiscale.

Încălcarea cerințelor privind producerea, depozitarea, plasarea pe piață, comercializarea produselor alimentare și informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare se va sancționa mai dur. Prevederile sun incluse în proiectul modificărilor și completărilor la Codul contravențional (CC) elaborate de Ministerul Justiției. Autorii propun o nouă redacție a art. 269 din CC, conform căreia încălcarea cerințelor de siguranță a produselor alimentare prin producerea, plasarea pe piață și comercializarea produselor ce nu corespund rigorilor impuse pot deveni pasibile de sancționare cu amendă de la 100 la 150 UC aplicată persoanei fizice și de la 400 la 500 UC pentru persoanele juridice.

Datele generalizate privind rezultatele controalelor fiscale, mărfurile supuse accizelor și accizele calculate conform poziției tarifare a mărfurilor, taxa pentru patenta de întreprinzător conform genurilor de activități economice, Forma IPC18, Forma TL 13 „Darea de seamă pe taxele locale” și alte lucrări statistice vor fi elaborate de Biroul Național de Statistică în baza informației oferite de Serviciul Fiscal de Stat. În Monitorul Oficial din 31 decembrie 2019 a fost publicată Hotărârea nr. 676 din 27.12.2019 cu privire la aprobarea Programului de lucrări statistice pe anul 2020.

În perioada 19-20 noiembrie curent, în țara noastră s-a desfășurat un important eveniment consacrat mediului de afaceri, promovării exporturilor și atragerii investițiilor – Moldova Business Week 2020. În condițiile impuse de pandemie, ediția din acest an a avut loc în format online, cu participarea a circa 1200 de reprezentanți ai asociațiilor de business, fondurilor investiționale, camerelor de comerț, investitorilor străini și oameni de afaceri din 70 de țări.   Organizatorii au oferit și paneluri de discuții, în calitate de experți fiind invitați specialiști internaționali și locali din diferite domenii.

Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a aprobat, cu majoritatea voturilor, raportul la proiectul de Lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, pentru două lecturi. Proiectul a fost elaborat de Guvern în contextul efectelor economice și sociale ale situației epidemiologice (”COVID-19”). Pentru a susține mediul de afaceri, inclusiv angajatori și angajați, proiectul propune, printre altele, mecanismul de implementare a Programului de subvenționare a dobânzilor.

Contribuția la adoptarea și aplicarea legislației în domeniul mediului se regăsește printre prioritățile comunității de business. Cum se poate implica mediul de afaceri în protecția mediului, care este stadiul actual al cadrului normativ în domeniul gestionării deșeurilor și ce practici putem prelua din regiune – aceste și alte subiecte au fost discutate în cadrul mesei rotunde cu genericul „Sporirea rezilienței ecologice prin implicarea mediului de afaceri din RM”, organizată astăzi de AmCham Moldova și PRIAevents în parteneriat cu Ministerul Economiei și Infrastructurii și Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

În conformitate cu art.1231 alin.(4) din Codul fiscal, preţul maxim de vînzare cu amănuntul pentru orice marcă de ţigarete cu filtru şi fără filtru se stabileşte de persoanele care produc ţigarete în Republica Moldova (producătorul local) sau care importă ţigarete cu filtru şi fără filtru şi se înregistrează în modul stabilit în Hotărîrea Guvernului nr.1516 din 29 decembrie 2007.

Producători agricoli afectați de calamitățile naturale vor fi recunoscuți agenții economici care au suportat pierderi ale producției agricole urmare a calamităților naturale produse în anul 2020 de peste 50%, determinate conform actelor de constatare aprobate de Comisiile pentru Situații Excepționale, pe o suprafață de minimum 30% din totalul terenurilor deținute în folosință și/sau posesie.   Cabinetul de miniștri a susținut în cadrul ședinței din 10 septembrie amendamentul respectiv la proiectul de lege nr. 375 din 4 septembrie 2020 privind modificarea unor acte normative.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului consideră că produsele horticole autohtone ar putea fi mai competitive pe plan internațional datorită mobilității producătorilor (companii mici, suprafețe mici, adaptabilitate relativ ușoară) și promovării anumitor produse pe diverse piețe noi, de nișă, dar și poziționării geografice a țării. Avantaje competitive ar trebui să fie și implementarea tehnologiilor noi în domeniul producerii, post-recoltării și marketingului agricol. Prevederile sunt incluse în Programul de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2019-2025, propus de autoritate pentru consultări publice. Documentul reflectă politicile Guvernului cu privire la eforturile și intervenţiile în sectorul horticol, acestea fiind direcţionate spre dezvoltarea domeniului, care este extrem de important pentru economia națională, fiind inclus și în Strategia Națională de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2018-2020.

(40.4.13) Ce documente urmează să prezinte producătorii agricoli afectați de calamitățile naturale pentru confirmarea subvenţiei?   (40.4.12) Care producători agricoli afectați de calamitățile naturale pot beneficia de programul de subvenționare a dobînzilor?

Vizitele de documentare în teritoriu privind identificarea zonelor de amplasare a viitoarelor Platforme industriale multifuncționale (PIM) continuă, zilele trecute fiind inițiate discuții cu reprezentanții administrațiilor publice locale privind identificarea sectoarelor economice cu potențial de creștere în raioanele Ocnița, Briceni și Telenești.   Reprezentanții APL-urilor din cele trei raioane au apreciat inițiativa autorităților statului de creare a PIM-urilor și de susținere a dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii. Pe baza acestor platforme vor fi create noi afaceri, locuri de muncă, vor crește investițiile în dezvoltarea industriilor locale, va fi dezvoltat potențialul existent.

Conform pct. 32 din Regulamentul privind rambursarea TVA întreprinderilor care sunt înregistrate în calitate de contribuabili ai TVA și înregistrează sume TVA spre deducere în perioada ulterioară aprobat prin Ordinul MF nr.76 din 16 iunie 2020 (publicat în MO nr. 152 din 20.06.2020), producători agricoli afectați de calamitățile naturale sunt considerați agenții economici care au suportat pierderi ale producției agricole de peste 50%, pe o suprafață de minim 30% din totalul terenurilor deținute în folosință și/sau posesie, ca urmare a calamităților naturale produse în anul 2020, determinate conform actelor de constatare aprobate de către comisiile pentru situații excepționale.

Care sunt reglementările de care agenții economici trebuie să țină cont când stabilesc prețurile de comercializare la produsele social importante? Care este autoritatea care verifică modul de formare a acestor prețuri și ce riscă agenții economici pentru nerespectarea prevederilor legislației?   Republica Moldova a adoptat sistemul economic în care deciziile ce privesc producția și distribuția de bunuri este bazată pe interacțiunea dintre cerere și ofertă, care determină prețurile bunurilor și serviciilor. Excepție fac doar o anumită categorie de bunuri/ produse, prețul cărora este reglementat de către stat. În acest context, Legea nr. 231/2010  cu privire la comerțul interior statuează că produsele și serviciile se comercializează pe teritoriul RM la prețuri libere de vânzare, cu excepția celor reglementate.

Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015) stabilește, la alin. (1) din art. 82, că orice persoană care are sau a avut un interes în obținerea unui contract de achiziţie publică şi care consideră că în cadrul procedurilor de achiziţie publică un act al autorităţii contractante a vătămat un drept al său recunoscut de lege, în urma cărui fapt a suportat sau poate suporta prejudicii, este în drept să conteste actul respectiv în modul stabilit de lege. Astfel, chiar dacă Legea nr. 131/2015 nu definește expres noțiunea de „persoană interesată”, în vederea utilizării acestei căi de atac, în aprecierea Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC), contestatorul trebuie să

Veniturile obținute din activitatea agricolă de către micii producători în anul 2018 constituie, în medie, 5565 lei per gospodărie și 14 425 lei la 1 ha, potrivit datelor Biroului Național de Statistică cu referire la activitatea agricolă a micilor producători agricoli în anul 2018. Datele se referă la gospodăriile care dispun numai de loturi pe lângă casă. Totodată, costul materialelor și serviciilor procurate a fost, în medie, de 3381 lei pe o gospodărie, iar la 1 ha – de 8764 lei. În cazul gospodăriilor care dispun de loturi pe lângă casă și terenuri de fermier, veniturile obținute pe o gospodărie constituie 11 185 lei, iar la 1 ha – 9940 lei. Costul materialelor și serviciilor procurate în acest caz a fost de 5470 lei, iar la 1 ha – de 4861 lei.

Regulamentul privind condițiile, ordinea și procedura de acordare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 455/2017,  ar putea fi completat cu o nouă secțiune ce va reglementa procedura de monitorizare postachitare.   În acest sens, va fi aprobat un plan de monitorizare, iar graficul de efectuare a acesteia va fi aprobat de directorul AIPA, plasat pe pagina oficială a instituției și comunicat beneficiarului de subvenții la adresa electronică sau prin alte mijloace cu cel puțin cinci zile lucrătoare înainte de efectuarea evaluării. Monitorizarea respectării de către beneficiari a cerințelor va fi asigurată de Serviciul monitorizare postachitare.