Impozitul pe bunurile imobiliare este acel impozit local care reprezintă o plată obligatorie la buget calculată de la valoarea bunurilor imobiliare (a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinaţiei lor) și reprezintă terenurile, clădirile, construcţiile, apartamentele şi alte încăperi izolate. Unul din subiecții1 acestui tip de impozit este proprietarul bunului imobiliar de pe teritoriul RM.   Conform normelor Codului civil, proprietatea asupra unui bun imobil se dobândește la data înregistrării dreptului în registrul bunurilor imobile. La fel, dreptul de proprietate se poate dobândi, în condiţiile legii, prin ocupaţiune, act juridic, succesiune, accesiune, uzucapiune,

Una din principalele atribuții manageriale este asigurarea securității și sănătății în muncă a lucrătorilor, prin instituirea de măsuri menite să asigure condiții bune de lucru, pentru apărarea vieții, sănătății și integrității fizice și psihice a lucrătorilor.

 Potrivit prevederilor Legii nr.76/2021 (Monitorul Oficial al R. Moldova nr.122-128 art.157 din 21.05.2021), pe perioada stării de urgență, declarată în conformitate cu prevederile Legii nr.212/2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război, și/sau pe perioada stării de urgență în sănătate publică, declarată în conformitate cu prevederile Legii nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice, prin derogare de la prevederile art.96 din Codul fiscal nr.1163/1997, la produsele alimentare și/sau la băuturi, cu excepția producției alcoolice, preparate sau nepreparate, pentru

Potrivit prevederilor art. 71 alin. (1) lit. n) din Codul fiscal, veniturile obținute din activitatea desfășurată conform contractului (acordului) de muncă sau din cea desfășurată în baza altor contracte cu caracter civil, inclusiv onorariile conducătorilor, fondatorilor sau membrilor consiliului de administrație și/sau alte plăți primite de membrii organelor de conducere ale persoanei juridice rezidente, indiferent de locul exercitării efective a obligațiilor administrative încredințate acestor persoane, se consideră venituri ale nerezidenților obținute în Republica Moldova. 

Persoana ce desfășoară activitate independentă[1], a procurat de la persoana fizică ce nu desfășoară activitatea de întreprinzător nuci în valoare de 20000 de lei. Este obligată sau nu persoana ce desfășoară activitate independentă, în cazul dat, să rețină impozit pe venit la sursa de plată?   În conformitate cu art. 901 alin. (35) din CF, persoanele specificate la art.90 din CF reţin un impozit în mărime de 6% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali, a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi a persoanelor fizice care desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor

Veniturile nerezidentulu, obținute sub formă de royalty, urmează să se reflecte în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC21) în rîndul cu codul 51 – Royalty (codul sursei de venit – ROY B)).

Veniturile nerezidentului, obținute sub formă de royalty, urmează să se reflecte în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC21) în rîndul cu codul 51 – Royalty (codul sursei de venit – ROY B)).

În conformitate cu art. 338 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii cu taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova, sînt autovehiculele înmatriculate permanent sau temporar în Republica Moldova: motociclete, mopede, scutere, motorete, autoturisme, autocamioane, autovehicule pentru utilizări speciale pe şasiu de autoturism sau de microbuz, autovehicule pentru utilizări speciale pe şasiu de autocamion, autoremorchere, remorci, semiremorci, microbuze, autobuze, tractoare, orice alte autovehicule cu autopropulsie.

 Se vor include în calculul sumei depășirii plafonului pentru înregistrarea în calitate de plătitor al TVA valoarea livrărilor scutite de TVA cu drept de deducere, în cazul exportului de mărfuri?  Conform art. 112 alin. (3) din Codul fiscal (CF), subiectul care desfășoară activitate de întreprinzător, este obligat să se înregistreze în calitate de subiect al impunerii cu TVA dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depășește 1,2 mil. lei, cu excepția livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere și a celor care nu constituie obiect impozabil în conformitate cu art. 95 alin. (2) CF.

Este știut faptul că, în perioadele de criză, atunci când agenții economici se confruntă cu o insuficiență stringentă de lichidități, banii nu se investesc. În momentul de față, entitățile încearcă să identifice diverse forme de căutare a soluțiilor pentru ameliorarea situației financiare.

Începând cu 1 ianuarie 2022, publicitatea la jocurile de noroc, inclusiv loterii și pariuri la competițiile și evenimentele sportive, va fi interzisă sub orice formă. Legea nr. 195 din 25 noiembrie 2021 pentru modificarea unor acte normative a fost publicată în MO ce stabilește interdicția respectivă.   Astfel, se interzic acțiunile publicitare pentru promovarea jocurilor de noroc și a altor activități din domeniul jocurilor de noroc, inclusiv publicitatea la radio şi televiziune, în presa scrisă, în serviciile cinematografice și video, prin internet, cu utilizarea reţelelor telefonice și telegrafice, publicitatea exterioară şi cea din interiorul spațiilor publice, în special cea din spațiile de vânzare angro şi cu amănuntul, publicitatea în localurile în care se prestează servicii, publicitatea în/sau pe mijloacele de transport şi cea prin intermediul trimiterilor poştale.

În cazul tranzacțiilor efectuate în conformitate cu prevederile art.95 alin.(1) lit.e) (procurarea proprietăţii subiecţilor impozabili declaraţi în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012 (red.)) și lit.f) (procurarea proprietăţii gajate, ipotecate, sechestrate de la subiecţii impozabili (red/)) din Codul fiscal, în coloana respectivă se indică mențiunea „Taxare inversă”.   Lipsa mențiunii „Taxare inversă” în coloana respectivă nu exonerează subiecții impozabili specificați la art.94 lit.e) și lit.f) din Codul fiscal de obligația achitării TVA la buget aferent procurărilor respective.

Contribuabilii vor avea posibilitatea de a depune cererea privind stingerea obligaţiei fiscale prin compensare şi/sau restituirea mijloacelor bănești în format electronic,  prin intermediul Sistemului Informațional al Serviciul Fiscal de Stat.   Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea Regulamentului privind stingerea obligației fiscale prin compensare și/sau restituirea mijloacelor bănești, aprobat prin HG nr. 235/2017.

Entitatea cu activitate extractivă este obligată să lichideze excavațiile și să refacă terenurile ocupate cu drumurile temporare și cu alte mijloace fixe în respectarea prevederilor art. 39, lit. (i; m) din Codul subsolului nr. 3/2009, art. 54 lit. (c) din Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător, art. 29 din Codul funciar nr. 828/1991.   În ediția din august a revistei „monitorul fiscal FISC.md” în rubrica „Sectorul extractiv”, venim cu articolul „Contabilitatea lichidării excavațiilor și refacerii terenurilor” în care autorii Vasile Bucur și Tatiana Șevciuc atrag atenția că entitatea cu activitate extractivă, încă la începutul lucrărilor de extracție a resurselor minerale urmează să întocmească devizul de costuri pentru lichidarea excavațiilor și a terenurilor ocupate cu drumurile temporare și mijloace fixe aferente (clădiri, construcții etc.).

Pentru a beneficia de facilitatea fiscală stabilită prin art.103 alin. (1) pct.29) din Codul fiscal, activele materiale pe termen lung destinate includerii în capitalul statutar nu pot fi comercializate, transmise în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional sau financiar pe parcursul a 3 ani din data validării declaraţiei vamale respective sau eliberării facturii.

O entitate a luat în locațiune de la persoane fizice cetăţeni două imobile în mun. Chișinău la adresa cărora îşi desfășoară activitatea, iar sediul întreprinderii este în or. Ialoveni. Urmează a se stabili: entitatea trebuie să distribuie pe subdiviziuni impozitul pe venit reținut la sursă conform art.901 din Codul fiscal (CF)?

 În conformitate cu prevederile din Codul fiscal nr.1163/1997: - Se scutesc de TVA cu drept de deducere mărfurile, serviciile livrate în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi cele livrate de către rezidenţii diferitelor zone economice libere ale Republicii Moldova unul altuia, cu excepţia serviciilor de transport livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi cele livrate de către rezidenţii diferitelor zone economice libere ale Republicii Moldova unul altuia (art.104 lit.f));

Obiectul impunerii şi baza impozabilă la taxa pentru extragerea mineralelor utile constituie volumul mineralelor utile extrase în perioada fiscală (art.308 din Codul fiscal). [Modificare operată în Baza generalizată a practicii fiscale în conformitate cu modificările efectuate în Codul fiscal prin Legea nr.60 din 23.04.2020, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 108-109 din 25.04.2020, în vigoare din 01.01.2021]

  Sistemul taxelor pentru resursele naturale include taxa pentru apă, taxa pentru extragerea mineralelor utile, taxa pentru folosirea subsolului (art.300 alin.(2) din Codul fiscal). [Modificare operată în Baza generalizată a practicii fiscale în conformitate cu modificările efectuate în Codul fiscal prin Legea nr.60 din 23.04.2020, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 108-109 din 25.04.2020, în vigoare din 01.01.2021]

Apărarea intereselor legitime ale salariaţilor care au avut de suferit în urma accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale este una dintre direcţiile principale ale politicii de stat în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. În tabelul de mai jos găsiţi norme legale în vigoare cu privire la garanții în cazul unor accidente de muncă şi boli profesionale.