Metoda de evidenţă şi calculare a amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale se modifică prin trecerea de la calculul amortizării lunare la calculul amortizării anuale proporţional perioadei de aflare în funcţiune a mijlocului fix pe parcursul perioadei fiscale. Cabinetul de miniștri a votat hotărârea pentru aprobarea Regulamentului privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale. În Regulament este descrisă metoda de evidenţă şi calculare a acesteia, modalitatea de determinarea sumelor aferente cheltuielilor pentru reparație permise la deducere, precum și cea de determinare a rezultatului fiscal în cazul ieșirii mijloacelor fixe de la entitate.

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității. În SNC “Cheltuieli” a fost inclus pct.311 care prevede că în componenţa cheltuielilor financiare se evidenţiază separat cheltuielile aferente ajustărilor de valoare nefavorabile privind investiţiile financiare pe termen lung şi curente care apar în cazul:

Sunt în ajunul concediului de maternitate. Activez în cadrul unei companii şi, concomitent, desfăşor o activitate de creație pentru care sunt remunerată, obținând venit sub formă de royalty. Aşi dori să ştiu dacă sumele care mi se achită cu drept de autor (royalty) vor fi luate în calcul la stabilirea indemnizaţiei de maternitate şi indemnizaţiei de îngrijire a copilului până la 3 ani. Cum sunt calificate aceste sume în cazul în care sunt primite de unul din părinţii copilului şi în cazul în care persoana este una terţă, dar este în concediu de îngrijire a copilului până la 3 ani? De asemenea, în cazul de survenire a unei incapacităţi temporare de muncă pe perioada concediilor indicate, aceste sume se includ în calcul?

Autoritățile vamale ale Republicii Moldova și Republicii Finlanda își vor acorda reciproc asistență pentru aplicarea corectă a legislației din domeniu, prevenirea, investigarea și combaterea încălcărilor legislației vamale, precum și în vederea asigurării securității împotriva criminalității organizate transnaționale și a grupurilor teroriste. Asistența va fi acordată în conformitate cu legislația națională și în limitele competențelor și resurselor disponibile ale autorităților vamale. Cabinetul de miniștri a susținut în ședința de ieri, 23 octombrie curent, proiectul de hotărâre pentru aprobarea semnării Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Finlanda privind asistenţa reciprocă și cooperarea în domeniul vamal.

După cum este stabilit, la completarea a Darii de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate Forma IPC 18 (în continuare – Forma IPC 18) este necesar de bifat tipul dării de seamă la prezentarea acesteia. Indiferent de modul de prezentare (pe suport de hârtie sau prin intermediul sistemului de raportare electronică), este necesară indicarea tipului acesteia – primară sau de corectare. În continuare propunem unele explicaţii aferente modului de completare a Formei IPC 18 în funcție de tipul dării de seamă bifat, în special a tipului „După control fiscal.”

Plata indemnizației în cazul decesului unuia dintre soți (indemnizația) stabilite, dar neîncasată pe o perioadă de 6 luni de către soțul supraviețuitor, va fi suspendată, însă plata acesteia se va relua din luna în care beneficiarul va depune cererea şi actele ce îi atestă identitatea, indemnizația fiind achitată retroactiv din data suspendării. Normele se conțin în proiectul Regulamentului cu privire la stabilirea şi plata indemnizației în cazul decesului unuia dintre soţi (Regulament) elaborat de către Ministerul Sănătății, Muncii şi Protecției Sociale în vederea implementării prevederilor Legii cu privire la acordarea indemnizației în cazul decesului unuia dintre soţi și urmează a fi examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (66), partea II în nr. 4 (67) 2021) Entitatea cu activitate extractivă este obligată să lichideze excavațiile și să refacă terenurile ocupate cu drumurile temporare și cu alte mijloace fixe în respectarea prevederilor art. 39, lit. (i; m) din Codul subsolului nr. 3/2009, art. 54 lit. (c) din Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător (cu modificările și completările ulterioare), art. 29 din Codul funciar nr. 828/1991. Lichidarea excavațiilor exprimă efectuarea lucrărilor de acoperire a golurilor formate după extracția resurselor minerale din sectorul respectiv sau întregul teren contractat. Aceste goluri (gropi) au diferite dimensiuni. Lucrările de lichidare a excavațiilor prevăd astuparea golurilor cu sol nefertil, iar stratul de 1,5-2 m până la suprafața solului – cu sol fertil.

Angajații Serviciului Fiscal de Stat de comun cu cei de la Agenția Națională Transport Auto și Inspectoratul Național de Patrulare au descins astăzi, 11 octombrie 2019, în mai multe locații din raza mun. Chișinău pentru a verifica conformarea transportatorilor auto de pasageri în regim de taxi la legislația fiscală. Acțiunea face parte din cadrul operațiunilor ordinare desfășurate cu regularitate, care au drept scop combaterea activității ilicite și a evaziunii fiscale. Astfel, agenții de patrulare au tras pe dreapta zeci de mașini de taxi, iar angajații fiscali și cei de la ANTA au verificat dacă aceștia dispun de actele necesare pentru acest gen de activitate și dacă nu au alte abateri de la legislație.

În cadrul activității economice de întreprinzător, debitorul relațiilor comerciale civile obține o poziție procesuală specifică în cadrul procedurii de insolvabilitate, în care nu există reclamant şi pârât care să participe în condiţii de contradictorialitate. În calitate de părţi în cadrul procedurii de insolvabilitate apar doar debitorul insolvabil şi creditorii acestuia.

În cadrul procesului de insolvabilitate, obligațiile fiscale se divizează în obligații istorice și obligații curente. Potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (în continuare – Legea nr.149), scopul acesteia este instituirea cadrului juridic privind stabilirea unei proceduri colective pentru satisfacerea creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului prin aplicarea faţă de acesta a procedurii de restructurare sau a procedurii falimentului şi prin distribuirea produsului finit, iar art. 2 definește noțiunile de obligaţie fiscală și obligaţii de plată curente.

Analizând informația din Sistemul informațional al Serviciul Fiscal de Stat „Contul curent al contribuabilului”, autoritatea fiscală a constatat că, SA „A.”, în procedura planului, înregistra o restanță în sumă de 483937 de lei, iar conform contului curent detaliat restanță față de bugetul public național la clasificația economică 114110 – Taxa pe valoare adăugată constituia 383910,81 de lei. Respectiv, SFS a emis ordinul incaso prin care a dispus încasarea forțată din contul SA ,,A” a sumei de 61389,44 de lei, scadența cărora a survenit în perioada de după deschiderea procedurii de restructurare.

Este sau nu obligat Serviciul Fiscal de Stat, la luarea deciziei de efectuare a unui control fiscal la o întreprindere ce se află în proces de insolvabilitate, să citeze persoana care a administrat entitatea până la desemnarea administratorului provizoriu? Conform art. 21 alin. (2) din Legea insolvabilității nr. 149/2012, la admiterea spre examinare a cererii introductive privind intentarea procedurii de insolvabilitate instanţa de insolvabilitate adoptă imediat o încheiere, în cel mult 3 zile de la data depunerii, prin care dispune punerea sub observaţie a debitorului prin desemnarea unui administrator provizoriu şi aplică măsuri de asigurare a creanţelor creditorilor.

Contribuabilii (persoane fizice rezidente) care nu desfăşoară activitate de întreprinzător și care au un venit anual mai mare de 360 mii lei din surse impozabile, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 901, nu vor avea dreptul să beneficieze de scutirea personală stabilită anual la art. 33 alin. (1) din Codul fiscal (CF). Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului. Scopul proiectului constă în aducerea prevederilor unor Regulamente în concordanță cu modificările și completările operate în CF prin Legea nr.122 din 16 august 2019 (publicată MO din 6 septembrie curent).

Procedura planificării controlului fiscal, cele mai frecvente erori depistate în cadrul verificărilor și sancțiunile aplicate, drepturile și obligațiile contribuabilului și ale agentului de control au fost discutate în cadrul atelierului de lucru privind practicile și metodologiile de planificare, organizare și efectuare a controlului fiscal desfășurat la solicitarea Asociației Investitorilor din România în Republica Moldova, la care au participat reprezentanți ai Serviciului Fiscal de Stat.

Statutul de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală se va acorda de către asigurător în baza informației aferente raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale şi medicale, prezentată de angajatori Serviciului Fiscal de Stat potrivit formei și modului aprobat de Ministerul Finanțelor. În Monitorul Oficial de astăzi, 22 februarie, a fost publicată și a intrat în vigoare Legea nr. 13 din 15 februarie 2019 pentru modificarea unor acte legislative, ce conține modificări și în Legea nr. 1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală.

Deși legislația în vigoare în diferite perioade explicit oferă răspunsul la întrebarea pot sau nu fi operate corectări în documentele primare cu regim special, contabilii continuă să discute subiectul, oferindu-și recomandări contradictorii. Astăzi venim cu precizarea prevederilor ce sunt aplicate din data punerii în aplicare a Legii contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017 — 1 ianuarie 2019.

Potrivit art. 141 alin. (2) din Codul fiscal, plăţile salariale efectuate angajaţilor sau în folosul acestora de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei în baza legislaţiei muncii şi actelor normative ce conţin norme ale dreptului muncii nu generează obligaţii suplimentare privind impozitul pe venit aferent acestor plăţi conform titlului II din Codul fiscal, impozitul în cauză fiind inclus în componenţa impozitului unic reglementat de cap.1 titlul X din Codul fiscal.

Se consideră eroare în evidenţa contabilă nereflectarea adaosului comercial la comercializarea mărfurilor la capitol separat (contul 831), dacă diferenţa dintre clasa 6 şi clasa 7 caracterizează acest rezultat?   Contabilitatea stocurilor se ţine în expresie cantitativă şi valorică sau numai în expresie valorică, în conformitate cu standardele de contabilitate.

Serviciul Fiscal de Stat este instituţia ce are un rol fundamental în lupta cu fenomenul muncii nedeclarate, se spune în Raportul intitulat Fenomenul salariilor în plic în Republica Moldova, realizat cu suportul Fondului pentru Bună Guvernare și pregătit de Price Waterhouse Coopers Moldova (PwC), prezentat și discutat în cadrul unei ședințe a Grupului de lucru al Consiliului Economic de pe lângă prim-ministrul Republicii Moldova.

Contractele atribuite în cadrul procedurilor de achiziție publică rămân executorii și nu se suspendă automat din cauza măsurilor de combatere a Covid-19. Spre deosebire de alte țări, autoritățile din Republica Moldova au altă viziune asupra recunoașterii oficiale a situației generate de COVID-19 drept temei ce ar exclude aplicarea unor penalități în caz de întârzieri sau neexecutare1, nefiind dispuse alte măsuri care ar face mai flexibilă executarea contractelor de achiziții publice2. Astfel, aceste contracte sunt guvernate în continuare de prevederile legale generale, iar autoritățile contractante și operatorii economici trebuie să găsească soluții practice pentru a se adapta la situația de criză.