Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2021 a fost votat ieri în lectura a doua. Acesta prevede că veniturile bugetului de stat vor constitui 41,415 mld. lei, în creștere cu circa 11,3% față de bugetul de stat aprobat pentru anul 2020. Ponderea veniturilor în PIB se estimează la un nivel de 18,7%. În structura veniturilor bugetului de stat pentru anul viitor, partea preponderentă – 92,2%, o vor deține încasările din impozite și taxe, cu o creștere de 11,6% comparativ cu anul curent.   Cheltuielile bugetului de stat vor atinge 55,399 mld. lei, înregistrând o creștere cu 4,1% comparativ cu 2020.

Persoana fizică în anul 2020 a obținut venit din salariu din care a fost reținut la sursa de plată impozit pe venit în mărime de 35 720 lei și venit din darea în chirie a unui imobil altei persoane fizice din care a achitat impozit pe venit pe parcursul anului în sumă de 2700 lei conform art. 901 alin. (31) din CF. Această persoană, deși nu are obligațiunea de prezentare a Declarației privind impozitul pe venit pentru anul 2020, dorește să se folosească de dreptul stabilit la art. 152 din CF să desemneze 2% din impozitul pe venit unei asociații de veterani, stabilită la art. 52 din CF. În asemenea caz, la determinarea sumei de la care pot fi desemnate 2% din impozit se utilizează întreaga sumă achitată de persoana fizică pe parcursul anului 2020 sau doar impozitul reținut din salariu?

În lunile ianuarie-iunie 2021 mărimea salariului mediu lunar la contribuabilii monitorizați de către Serviciul Fiscal de Stat prin prisma Programului de conformare a înregistrat o creștere cu 12% și a constituit 2834 lei față de 2537 lei la situația din 31 decembrie 2020. Conform rezultatelor monitorizării contribuabililor din sectoarele cu risc sporit de neconformare fiscală făcute publice de SFS, în semestrul I al anului curent salariu mediu în agricultură a crescut în comparație cu datele de la finele anului trecut cu 146 lei sau cu 7% și a constituit 2371 lei, în comerțul cu amănuntul și cu ridicata – cu 326 lei sau cu 12 la sută, constituind  2967, în comerțul electronic – cu 247 lei (spor cu 7%), atingând 3753 lei, în industria extractivă – cu 112 lei sau cu 5%, până la 2153 lei.

Unele întreprinderi, în scopul asigurării protecției angajaților în situația de pandemie, au decis să le ofere posibilitatea utilizării serviciilor de taxi la deplasarea la/de la locul de muncă. În aceste condiții apare întrebarea ce ține de deductibilitatea acestor servicii, dar și a regimului fiscal al plăților respective efectuate în folosul angajaților.   Amintim că, în conform prevederilor art. 24 pct. (19) din Codul fiscal, angajatorului i se permite deducerea cheltuielilor și pentru transportul organizat al angajaților, totodată fiind indicat că Guvernul stabilește modul de deducere.

În Monitorul Oficial de astăzi, 16 aprilie, a fost publicat Ordinul SFS nr. 209 din 12 aprilie 2021 cu privire la modificarea Ordinului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.1164 din 25 octombrie 2012 cu privire la aprobarea formularului Declaraţiei privind TVA şi a Modului de completare a Declaraţiei privind TVA. În temeiul art.1323 alin.(10) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, ediţie specială), cu modificările şi completările ulterioare,

Studiu de caz. Persoana fizică a fost citată la SFS și i-a fost explicat că, în anul 2018, a utilizat incorect scutirea personală, deoarece acesta a obținut venituri salariale de la rezidenţii parcurilor din industria tehnologiei informaţiei. Persoana fizică nu a fost de acord, motivând că, s-a angajat în luna octombrie și avea dreptul să utilizeze scutirea personală pentru prima etapă al anului 2018. Cine are dreptate în speța examinată?

Salariul mediu lunar la situația din 31 martie 2021 a sporit cu 23% în domeniile selectate de Serviciul Fiscal de Stat în anul curent pentru includerea în Programul de conformare a contribuabililor. Astfel, comparativ cu salariul mediu declarat la situația 31 decembrie 2020, acesta a sporit de la 2646 lei până la 3243 lei, constată autoritatea fiscală în raportul trimestrial privind rezultatele monitorizării contribuabililor prin prisma Programului indicat.   Astfel, de la 2178 lei la 3312 lei lunar sau cu 52% a crescut salariul declarat de contribuabilii ce prestează servicii de înfrumusețare/îngrijire și sănătate, cu 22% – în comerțul cu ridicata a mărfurilor (3818 lei), cu 21% - în agricultură (2656 lei).

Întreprinzătorii individuali sau gospodăriile ţărănești (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi pe parcursul întregii perioade fiscale nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de TVA, au obligația de a prezenta Darea de seamă fiscală unificată/(Declarația) (formularul UNIF18) și de a achita impozitele și taxele aferente perioadei fiscale 2019, pînă la data de 25 aprilie 2020. (pct. 26 alin. (1) al Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr.3 din 23 martie 2020)

PP „Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea informației necesare pentru prezentarea conformă a formularului TFSP20, care, fiind pus în aplicare încă în iulie 2020, încă mai provoacă întrebări contribuabililor. În publicația de astăzi explicăm cum poate fi corectată darea de seamă respectivă, unde sunt transferate plățile calculate, care este răspunderea pentru încălcarea prevederilor legislației etc. Unitatea de schimb valutar (USV) a prezentat calculul taxei în Fondul de susținere a populației (Fond) pentru lunile iulie și august ale anului 2020, utilizând forma de raportare PSV. Direcția deservire fiscală ne-a informat că trebuie de prezentat darea de seamă corectată pentru lunile iulie și august. Sunt corecte acțiunile funcționarului fiscal?

 În conformitate cu punctul 21 din Regulamentul de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1117 din 22.08.2002, decontările pentru produsele petroliere procurate de consumator se efectuează în numerar (în valută naţională), prin transfer bancar, în baza cardurilor de plată sau a cardurilor corporative valorice.

Contribuția la adoptarea și aplicarea legislației în domeniul mediului se regăsește printre prioritățile comunității de business. Cum se poate implica mediul de afaceri în protecția mediului, care este stadiul actual al cadrului normativ în domeniul gestionării deșeurilor și ce practici putem prelua din regiune – aceste și alte subiecte au fost discutate în cadrul mesei rotunde cu genericul „Sporirea rezilienței ecologice prin implicarea mediului de afaceri din RM”, organizată astăzi de AmCham Moldova și PRIAevents în parteneriat cu Ministerul Economiei și Infrastructurii și Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

În acest articol vom răspunde la întrebarea care dintre ele reprezintă export de servicii și oferă dreptul la restituirea TVA.   Aprecierea unui anumit serviciu drept export de servicii este important în contextul aprecierii livrărilor ca fiind scutite de TVA cu drept de deducere și în situațiile în care este solicitată restituirea TVA din buget aferent acestor livrări.   Conform prevederilor art.104 lit.a) din Codul fiscal (CF), se scutesc de TVA cu drept de deducere  mărfurile și serviciile pentru export. Export de servicii, potrivit art.93 pct.11 din CF, reprezintă prestare de către persoane juridice şi fizice rezidente ale RM persoanelor juridice şi fizice nerezidente ale RM de servicii al căror loc de livrare nu este RM.

Rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei (în continuare — IT) practică o diversitate vastă de activităţi, fapt ce provoacă diverse întrebări privind modul de contabilizare a costurilor privind crearea, implementarea și gestionarea tehnologiilor informaţionale, precum și prezentarea informaţiilor aferente în situaţiile financiare. Cadrul normativ de bază pentru entităţile ce activează în acest domeniu îl reprezintă Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (în continuare — Legea) și HG 1144 din 20.12.2017 cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”.

Serviciul Fiscal de Stat informează că au fost relansate Programul de subvenționare a dobânzilor la credite și a Programului de rambursare a TVA, în contextul executării Dispoziţiei Comisiei pentru Situaţii Excepţionale din Republica Moldova nr.2 din 8 aprilie 2021. Astfel, beneficiari ai Programului de subvenţionare a dobânzilor pe perioada ianuarie-mai 2021 sunt întreprinderile care întrunesc cumulativ următoarele condiţii:

În Monitorul Oficial din 25 decembrie curent a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 635 din 21 decembrie 2020 cu privire la aprobarea Listei agenţilor economici contribuabili mari (persoane juridice) pentru anii 2021-2022, în care sunt incluși 560 de agenți economici.   Reamintim că SFS a aprobat prin Ordinul nr.613 din 9 decembrie 2020 o procedură nouă, dar  și criteriile de determinare contribuabililor mari, fiind abrogat Ordinul IPFS nr.1387/2016 cu privire la organizarea activităţii de administrare a contribuabililor mari.  

În prezentul articol sunt oferite răspunsuri la unele întrebări, care apar în activitatea agenților economici cu referință la modul de documentare și de contabilizare a operațiunilor derulate în cazul importului de mărfuri, care, până a fi puse în libera circulație, sunt plasate într-un regim vamal temporar, ce are drept efect suspendarea de drepturile de import.  Ce acte normative reglementează regimul de antrepozit vamal?

Procedura de înregistrare pentru a participa la concursul „Loteria fiscală” nu este prevăzută. Pentru a participa la concursul „Loteria fiscală”, persoana fizică trebuie să efectueze achitarea cu cardul pentru bunuri/servicii la terminale POS deservite de băncile comerciale licențiate emitente din Republica Moldova, valoarea tranzacției trebuie să depășească suma de 30 lei.

Pe parcursul anului 2021 din cauza situației excepționale declarate în legătură cu pandemia COVID-19, o parte din angajații întreprinderii „X” fie s-au aflat în șomaj tehnic, fie au lucrat de la distanță, iar timp de aproximativ 2 luni o parte din mijloacele fixe ale întreprinderii nu a fost folosite în activitatea de întreprinzător a acesteia. În asemenea situație se va calcula sau nu amortizarea în scopuri fiscale aferentă mijloacelor fixe care nu au fost utilizate temporar în activitatea întreprinderii?

Procesul politicii fiscale și vamale pentru anul 2018, care a început în luna februarie 2017 odată cu stabilirea principalelor obiective, parcurgând prin etapele de elaborare, consultare, definitivare, expertizare, aprobare, s-a materializat prin adoptarea în lectură finală de către Parlament și, respectiv, prin promulgarea de către Președintele Republicii Moldova a Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din 15 decembrie 2017 (în continuare – Lege).

29.1.3.6.2 Cum urmează a fi reportate pierderile aferente perioadelor pentru care s-a aplicat regimul de impozitare general stabilit, dacă în perioada curentă agentul economic aplică regimul de impozitare stabilit pentru subiecții sectorului IMM?