Conform legislației în vigoare, contribuabilii persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător au obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) aferentă anului 2020 până la 30 aprilie inclusiv a anului curent.   Art.83 din Codul fiscal prevede că, dreptul de a prezenta Declarația cu privire la impozitul pe venit îl au toți contribuabilii. Însă obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) survine la persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și care: - au obligații privind achitarea impozitului pe venit;

Aducerea în cadrul legal a persoanelor fizice și juridice din domeniul imobiliar rămâne una dintre prioritățile Serviciului Fiscal de Stat. În acest sens, SFS a realizat un șir de acțiuni de specialitate ce au scopul de a majora nivelul de conformare al cetățenilor care oferă în chirie bunuri imobile. Astfel, pe parcursul primelor 11 luni ale anului curent, autoritatea fiscală a identificat 4 314 persoane fizice — proprietari care transmit în chirie bunuri imobile și au fost demarate acțiuni de conformare față de ele.

Solicitanții biletului de tratament sanatorial, după caz, prezintă certificatul eliberat de autoritățile fiscale prin care se atestă desfășurarea sau lipsa activității de întreprinzător pentru ultimele șase luni premergătoare lunii eliberării biletului. Serviciul Fiscal de Stat propune spre consultare publică proiectul Ordinului cu privire la aprobarea Certificatului privind desfășurarea sau lipsa activității de întreprinzător pentru ultimele șase luni premergătoare lunii eliberării biletului de tratament. Documentul a fost elaborat în temeiul prevederilor pct. 21 lit. e) din Regulamentul privind condițiile, modul de asigurare, evidență și distribuire a biletelor de tratament sanatorial acordate veteranilor

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) informează actualii și potențialii  utilizatori ai sistemului informațional automatizat de creare și circulație a facturilor fiscale electronice (SIA) „e - Factura” că noua versiune a acestui sistem va fi lansată în exploatare industrială la 1 iulie curent. Trecerea va fi realizată, prin transferul datelor din SIA „e - Factura” în versiunea nouă a sistemului, în intervalul orelor 00.05 – 09.00.  

Mâine, 13 septembrie 2019, va apărea de sub tipar nr. 281-288 al Monitorul Oficial, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale. În PARTEA II – Hotărâri ale Guvernului Republicii Moldova • Hotărîre cu privire la aprobarea Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020 (nr. 420, 30 august 2019) • Hotărîre pentru modificarea Regulamentului privind salarizarea angajaților din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 837/2016 (nr. 433, 11 septembrie 2019) • Hotărîre cu privire la alocarea mijloacelor financiare (nr. 434, 11 septembrie 2019)

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

Donațiile pentru orice entitate, în special pentru autorități/instituții bugetare au scopul de a trezi interesul sau a încuraja o comunitate, echipă, grupă de oameni să obţină acele avantaje sau să dezvolte acele activități, acceptate din punct de vedere economic și/ sau social care, în mod normal, nu puteau fi atinse în cazul când donația nu ar fi fost acordată. Ele sunt orientate spre atingerea unor obiective, pentru a aborda o temă, pentru a rezolva o problemă sau pentru a schimba ceva spre binele societății, pentru finanțarea cheltuielilor urgente legate de înlăturarea consecințelor calamităților naturale, în caz de epidemii, precum și în alte situații excepționale.

Astăzi, 1 aprilie 2020, Guvernul Republicii Moldova, prin angajarea răspunderii asupra proiectului de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte legislative, a aprobat proiectul de lege ce vizează luarea măsurilor urgente în condițiile stării excepționale declarate în țară. Urgența adoptării acestora măsuri este determinată de necesitatea asigurării implementării efective în perioada în care acestea vor intra în vigoare. Adoptarea acestora într-o perioadă ulterioară, în procedură generală, va face imposibilă implementarea lor conform scopului și în termenul propus, ținând cont de necesitatea unei perioade de pregătire atât a mediului de afaceri cât și a autorităților publice, a menționat prim-ministrul Ion Chicu.

În acest articol ne-am propus să dezvăluim metodele de contabilizare a activelor primite cu titlu gratuit (donație) prin prisma prevederilor actelor normative și, totodată, să înaintăm unele propuneri de soluționare a subiectului abordat, pe care poate să le aplice entitatea.   În partea ce ține de modul de contabilizare a tranzacțiilor economice aferente activelor primite cu titlu  gratuit de către entitățile din sectorul corporativ, ținem să menționăm că este necesar de dezvăluit următoarele aspecte: • reglementarea normativă a tranzacțiilor aferente activelor primite cu titlul gratuit sub formă de: donații, ajutoare umanitare etc.;

Stimați contribuabili, ținem să va informăm că a fost actualizată Baza generalizată a practicii fiscale. Actualizarea a fost efectuată prin Ordinul SFS nr. 03 din 09.01.2020

În cadrul controlului fiscal la gospodăria țărănească „V” s-a constatat că aceasta din anul 2018 are luate în arendă de la persoane fizice cetățeni terenuri agricole din mai multe localități ale țării fără a fi înregistrate ca subdiviziuni ale gospodăriei țărănești. Urmează de stabilit dacă terenurile trebuiau înregistrate ca subdiviziuni ale gospodăriei țărănești și ce sancțiuni vor fi aplicate în cazul neînregistrării lor?

Mâine, 9 august 2019, va ieși de sub tipar nr. 250-255 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA II – Hotărâri ale Guvernului Republicii Moldova

Care sunt reglementările de care agenții economici trebuie să țină cont când stabilesc prețurile de comercializare la produsele social importante? Care este autoritatea care verifică modul de formare a acestor prețuri și ce riscă agenții economici pentru nerespectarea prevederilor legislației?   Republica Moldova a adoptat sistemul economic în care deciziile ce privesc producția și distribuția de bunuri este bazată pe interacțiunea dintre cerere și ofertă, care determină prețurile bunurilor și serviciilor. Excepție fac doar o anumită categorie de bunuri/ produse, prețul cărora este reglementat de către stat. În acest context, Legea nr. 231/2010  cu privire la comerțul interior statuează că produsele și serviciile se comercializează pe teritoriul RM la prețuri libere de vânzare, cu excepția celor reglementate.

Persoana juridică își exercită, de la data constituirii, drepturile și își execută obligaţiile prin administrator. Are calitatea de administrator persoana fizică sau, în cazurile expres prevăzute de lege, persoana juridică care, în condiţiile legii și ale actului de constituire, este desemnată să acţioneze, în raporturile cu terţii, individual sau colectiv, în numele și pe contul persoanei juridice (art. 177 din Codul civil (CC)).  

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) informează că a efectuat, în baza propunerilor formulate de funcționari ai Serviciului Fiscal de Stat și utilizatorii serviciului e-Factura, modernizarea sistemului informațional automatizat de creare și circulație a facturilor fiscale electronice „e-Factura” pentru a simplifica procesul de circulație a acestora între agenții economici, precum și între agenții economici și autoritățile publice. Ajustarea sistemului „e-Factura” va aduce multiple beneficii contribuabililor persoane juridice, asigurând operativitatea documentării tranzacțiilor efectuate prin: • integrarea sistemelor de contabilitate ale agenților economici cu sistemul „e-Factura” prin intermediul aplicației API „e-Factura”;

Procesul de elaborare a politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 a fost încheiat prin adoptarea Legii nr. 171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 171/2019). Elaborarea și aprobarea proiectului de Lege nr. 171/2019 a fost ghidată de câteva aspecte importante, și anume: • stabilirea unor reguli clare de impozitare bazate pe simplitate în procesul de calculare și achitare a impozitelor și taxelor; • asigurarea unei previzibilități a politicii fiscale și crearea unui mediu investițional atractiv; • stimularea proceselor economice; • extinderea bazei fiscale.

În acest articol vom răspunde la întrebarea care dintre ele reprezintă export de servicii și oferă dreptul la restituirea TVA.   Aprecierea unui anumit serviciu drept export de servicii este important în contextul aprecierii livrărilor ca fiind scutite de TVA cu drept de deducere și în situațiile în care este solicitată restituirea TVA din buget aferent acestor livrări.   Conform prevederilor art.104 lit.a) din Codul fiscal (CF), se scutesc de TVA cu drept de deducere  mărfurile și serviciile pentru export. Export de servicii, potrivit art.93 pct.11 din CF, reprezintă prestare de către persoane juridice şi fizice rezidente ale RM persoanelor juridice şi fizice nerezidente ale RM de servicii al căror loc de livrare nu este RM.

Conform art. 234 alin. (2) Cod fiscal, persoana trasă la răspundere pentru încălcare fiscală beneficiază de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate în cazul în care respectă anumite condiții1. Totodată, dreptul de beneficiere de reducere cu 50 % la amenda pentru nerespectarea termenelor de repatriere a mijloacelor băneşti, mărfurilor și serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe (în continuare – repatriere) sunt mai blânde, deoarece, conform art. 5 alin. (8) din Legea nr. 1466/1998, condițiile stabilite pentru ca persoana trasă la răspundere pentru nerespectarea termenelor de repatriere să beneficieze de o reducere cu 50% a sancţiunilor pecuniare aplicate pentru această încălcare diferă de cele stabilite în art.234 alin.2 din CF.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 pusă în aplicare la 1 ianuarie 2019 reiterează obligația entității de a ține contabilitatea și de a întocmi situațiile financiare în modul prevăzut de lege, de standardele de contabilitate și de alte acte normative, iar răspunderea pentru ținerea contabilității și raportarea financiară revine persoanei fizice (conducătorului / administratorului/ directorului/ fondatorului), cu stabilirea obligațiilor și drepturilor acesteia și care poartă răspundere disciplinară, civilă, contravențională și/sau penală în cazul nerespectării prevederilor legale. Ținând cont de necesitatea actualizării tipurilor de încălcări a regulilor de organizare și de ținere a contabilității, de întocmire și prezentare a situațiilor financiare prevăzute în Codul Contravențional (CC), este impusă expunerea art.295 din CC în redacție nouă.