Fie că își desfășoară activitatea în sectoare tradiționale ale industriei și serviciilor, fie că dețin companii din domeniul IT, antreprenorii români din Marea Britanie au construit afaceri de milioane de lire sterline și estimează creșteri semnificative în perioada următoare.

În miezul crizei financiare globale, guvernele ţărilor dezvoltate şi experţii financiari internaţionali şi-au pus întrebarea cum să reglementeze activitatea băncilor, care avântându-se în speculaţii financiare cu instrumente derivate au şi provocat cea mai mare criză globală de după recesiunea din 1929. Anul trecut, pe vremea asta, G20 a renunţat la ideea de a introduce un impozit global pentru bănci, lăsând fiecare guvern să decidă ce fel de taxă să introducă. Marea Britanie, Franța, Germania şi Suedia au făcut-o deja, iar din 2012 şi Republica Moldova a anunţat introducerea unui fel de impozit pe activitatea bancară.

Contribuabilii, cetăţenii, mass — media sunt în aşteptarea îmbunătăţirii permanente a calităţii serviciilor fiscale, ridicarea nivelului de transparenţă şi de responsabilitate, diminuarea eventualelor costuri – aşteptări, ce trebuie să fie realizate în scopul de a menţine încrederea în sistemul fiscal şi a reduce presiunea asupra contribuabililor oneşti.

În cursa pentru a profita de una dintre cele mai mari resurse neutilizate de energie curată ale planetei, oceanul, China se evidenţiază ca principal teren de testare, scrie Wall Street Journal. Pe viitor competiţia dintre companiile occidentale şi cele chineze s-ar putea intensifica, mai ales dacă cele chineze încep să folosească tehnologia dezvoltată alături de partenerii occidentali pentru a se extinde rapid.

Strategia naţională de dezvoltare agricolă şi rurală a Republicii Moldova pentru anii 2014-2020 a fost aprobată astăzi de Guvern, comunică MOLDPRES. Scopul Strategiei constă în îmbunătăţirea competitivităţii sectorului agroalimentar şi realizarea unei sinergii între agricultură, mediul natural şi dezvoltarea rurală pentru a ameliora calitatea vieţii în regiunile rurale.

Asociaţiile de producători agricoli din Republica Moldova ameninţă că vor ieşi la proteste în prima decadă a lunii mai, dacă autorităţile nu vor reacţiona la solicitările lor. Anunţul a fost făcut astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, de către reprezentanţii producătorilor agricoli, informează MOLDPRES. Potrivit preşedintelui Uniunii asociaţiilor producătorilor agricoli, Alexandru Slusari, majorarea preţurilor la carburanţi nu este justificată şi denotă o lipsă de transparenţă pe piaţa produselor petroliere.

În Australia, vor fi majorate taxele pentru tutun, a anunțat trezorierul Australiei, Chris Bowen. Oficialul spune că astfel vor fi adunați mai mulți bani la buget, iar mii de australieni vor renunța la acest viciu. După majorare, un pachet de țigări de dimensiuni medii ar putea costa peste 20 de dolari. Astfel, accizele la țigări vor crește într-un an, începând cu 1 decembrie, până la 12,5%. Trezorierul mai spune că majorările la buget vor crește până la 5,3 miliarde de dolari în următorii patru ani. Autoritățile spun că acești bani vor fi cheltuiți pentru tratamente împotriva cancerului.

Pun în discuţie o problemă, care de mai mulţi ani nu are o interpretare univocă şi poate provoca sancţionarea entităţilor, în primul rînd, din motivul că legislaţia fiscală la acest capitol este imperfectă. Va fi vorba despre impozitarea dividendelor şi altor operaţiuni de capital. Întrebarea cheie este: Majorarea capitalului social din contul profitului nerepartizat al entităţii (S.A., S.R.L., I.S., etc) este o repartizare de dividende sau nu? La prima vedere pare că această întrebare mai mult ţine de o interpretare a legislaţiei fiscale şi nu de careva politici contabile. Posibil că da, dar pentru a lămuri întrebarea de mai sus aspectul contabil ce ţine de înţelegea conţinutului economic al operaţiunii, în conformitate cu standardele profesionale de contabilitate, este foarte importantă. Concluziile care se conţin în acest sens în SNC, SIRF sunt relevante şi ne permit să înţelegem conţinutul economic al noţiunii de dividend.

Conform art. 4 al Codului fiscal, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional. Conform paragrafului 1 din art. 15 al Acordului „Potrivit prevederilor articolelor 16, 17 şi 18 ale prezentului Acord, salariul şi alte remuneraţii similare obţinute de rezidentul Statului Contractant pentru o activitate salariată vor fi impuse numai în acest Stat, în afară de cazul cînd activitatea salariată nu este exercitată în celălalt Stat Contractant. Dacă activitatea salariată este exercitată în celălalt Stat Contractant, remuneraţiile obţinute în legătură cu aceasta pot fi impuse în acest celălalt Stat.” Astfel, salariul şi alte remuneraţii similare obţinute de rezidentul Federaţiei Ruse din munca achitată de angajatorul care este rezident al Republicii Moldova şi care nu a fost exercitată pe teritoriul Republicii Moldova, nu urmează a fi impuse la sursa de plată în Republica Moldova. Pentru a nu fi impozitate la sursa de plată plăţile salariale, urmează a fi respectate prevederile art. 793 alin. (2) Cod fiscal şi anume, la prezentarea de către nerezidenţi a confirmării despre rezidenţa permanentă, venitul faţă de care, potrivit tratatelor internaţionale, este prevăzut un regim de impozitare preferenţial în Republica Moldova se scuteşte de impunere la sursa de plată sau impozitul pe venit la sursa de plată se reţine la o cotă redusă.

În primul rînd, informații de ordin general, referitoare la aplicarea metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil, pot fi găsite în orice timp pe portalul oficial www.fisc.md. Concomitent, pentru a primi răspuns la întrebări concrete, puteți apela la numărul 0 8000 1525, apel gratuit de pe tot teritoriul țării și de la orice rețea telefonică.

Începînd cu 13.01.2012, prin legea nr. 267 din 23.12.2011, a fost modificată noţiunea de „Royalty (redevenţă)”, la aplicarea impozitului pe venit. Această modificare a fost făcută cu scopul de a evita dublarea normelor existente în Codul fiscal, şi anume a art. 12 pct. 1) şi art. 71 lit. j). Totodată, această noţiune se completează în contextul celei definite în Convenţiile (Acordurile) pentru evitarea dublei impuneri încheiate de Republica Moldova cu alte State, cu toate că scopul iniţial al acestei modificări a fost definirea noţiunii de royalty (redevenţă) în conformitate cu cea din Modelul Convenţiei pentru evitarea dublei impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) (versiunea 2010). În tabelul de mai jos se prezintă reglementările care au fost/sînt în vigoare pînă la/după data de 13.01.2012.

La situaţia din 30 iunie 2012 de către Serviciul Fiscal de Stat au fost încasate venituri la bugetul public naţional în sumă de 8 979,7 mil. lei. Corespunzător componentelor bugetului public naţional sumele încasate în valoare absolută şi valoare procentuală faţă de nivelul planificat se prezintă după cum urmează:

*Opinia autorului poate să nu corespundă poziției oficiale a SFS Comercializarea angro (cu ridicata) a produselor din tutun este sau nu activitate licenţiată? Conform art. 8 alin. (1) pct. 10 din Legea privind licenţierea unor genuri de activitate nr. 451 din 30.07.2001, importul produselor din tutun; importul şi (sau) prelucrarea industrială a tutunului, fabricarea produselor din tutun şi (sau) comercializarea angro a tutunului fermentat şi a produselor din tutun este gen de activitate supus licenţierii.

Prin prezenta, în atenţia contribuabililor se aduce la cunoştinţă despre intrarea în vigoare la data de 31 decembrie 2013 a Convenţiei între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Turkmenistanului pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi proprietate, semnată la Chişinău, la 24 iulie 2013.

Avînd în vedere acest fapt, are sau nu obligaţia agentul economic de a calcula şi achita taxa pentru dispozitivele publicitare şi pentru perioada în care pe panouri nu este amplasată publicitate (sunt goale)?

Ministrul ceh al finanţelor Andrej Babis forţează companiile controlate de stat să cedeze o parte mai mare din pro­fi­turi guvernului, investeşte pe pieţele finan­ciare bani publici altfel nefolosiţi şi se împotriveşte creşterii cheltuielilor, cerută de premierul Bohuslav Sobotka. Ministrul, pe locul doi în topul celor mai bogaţi cehi şi proprietarul producăto­ru­lui de chi­micale şi alimente Agrofert AS, a pro­mis că va administra finanţele ţării aşa cum îşi conduce propria afacere de 12 mi­liar­de de dolari, iar cei care finan­ţează Cehia îi apro­bă politicile.

Modalitățile de acces a produselor moldovenești în supermarkete au fost discutate în cadrul unei ședințe cu participarea producătorilor locali și ai reprezentanților rețelelor de comerț din Moldova, convocată de viceministrul Economiei, Octavian Calmâc. Reprezentanții mai multor asociații de producători s-au plâns că unele rețele de supermarkete practică diverse taxe discriminatorii, cum ar fi taxa de intrare, taxa de prezență, taxa de raft, taxa de colț de raft, plata pentru acțiuni de marketing, etc.

Cu scop de încurajare dar și de apreciere a muncii depuse în domeniul protecției salariaților și creării condițiilor bune de muncă Ministerul Muncii Protecției Sociale și Familiei a decis să decerneze ”Trofeul de Exelență pentru performanţe în respectarea normelor de securitate in muncă 2013”. Anul acesta trofeul a fost decernat la 10 agenți economici care au demonstrat performanțe și pe parcursul a mai mulți ani nu au înregistrat nici un accident de muncă. De aprecieri înalte s-au bucurat SA „Lafarge Ciment”; SRL „Rusnac-MoldAqua”; ÎM „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” SA; „Orange Moldova” SA; „Floare Carpet” SA; „Plaiul Bîrlădean” SRL; FPC „Drancor” SRL; Combinatul de Vinuri „Cricova” SA; ÎCS „Coca-Cola Îmbuteliere Chişinău” SRL; FPC „Rogob” SRL.

Fondul Monetar Internaţional a fost reprezentat la masa rotundă de către Norman Gillanders, expert în domeniul administrării fiscale. Potrivit lui, oamenii de afaceri îşi doresc să facă profit şi să plătească impozite pentru a dormi liniştit. Însă ei trebuie ajutaţi să o facă printr-o administrare fiscală „nedureroasă”, epitet care se referă şi la politica fiscală, în general. Procedurile indolore se rezumă la predictibilitatea şi consecvenţa în politicile fiscale promovate la simplitatea procedurilor fiscale, care să comporte costuri mici de conformare la reguli şi cerinţele Serviciului Fiscal, la acţiunile inspectorilor fiscali, şi o administrare echitabilă şi etică. Toate acestea se încadrează în limitele conceptului de „bun simţ” într-o relaţie şi sunt simplu de realizat.

La fel ca şi Programul din anul 2011, Programul actual are ca prioritate încurajarea respectării de către contribuabili a legislaţiei privind impozitele, taxele şi alte plăţi, şi descurajarea indisciplinei fiscale prin concentrarea la maxim a resurselor interne disponibile. Ţinînd cont de tendinţele de dezvoltare ale mediului, nivelul actual de educare a contribuabililor, aptitudinile SFS, continuă aplicarea celor 3 abordări de conformare, selectate în anul 2011, ce stabilesc în continuare necesităţile actuale.