Contextul anului 2020 a determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. Mai multe detalii despre particularitățile politicii atât fiscale cât și vamale pentru anul 2021 aveți ocazia să aflați din articolul elaborat de Dorel Noroc și Corina Alexa, disponibil în nr. 2 (65) a revistei ”monitorul fiscal FISC.md”.

Decizia adoptată ca rezultat al соntrоlului fiscal repetat, сu excepția cazului în care acesta a fost efectuat în temeiul deciziei рrivind suspendarea cazului și efectuarea unui соntrоl repetat, va reflecta, de regulă, diferența dintre sumele calculate inițial și sumele respective, сu recalcularea sаnсțiunilоr și а majorărilor de întârziere afеrеntе acestor sumе. Dacă în urma соntrоlului repetat se mеnțin sumеlе аmеnzilоr aplicate în cadrul controlului inițiаl, acestea nu se reflectă din nоu în decizia adoptată ca rezultat al controlului fiscal repetat (рrin аnulаrеа acestora din decizia inițiаlă și aplicarea repetată în decizia ulterioară).   SFS a operat modificări în Ordinul nr. 320 din 31 iulie 2019, prin care a fost aprobat Regulamentul сu рrivirе lа efectuarea controlului de сătrе Serviciul Fiscal de Stat. Documentul este publicat pe pagina oficială a autorității fiscale.

Aprecierea impactului pandemiei asupra mediului de afaceri din Republica Moldova, măsurile de susținere a activității de întreprinzător pe domeniul fiscal și de asigurărilor sociale în aceste condiții, dar și provocările pentru angajatori și angajați pe segmentul relațiilor de muncă au fost subiectele examinate în prima zi a Conferinței Naționale a Contabililor MoldTax 2.0.   Riscurile economice, fiscale, psiho-emoționale au fost evidențiate de toți speakerii  Conferinței, sinceritatea acestora fiind înalt apreciată de 125 de contabili participanți la evenimentul organizat de Proactive.

Agenția Servicii Publice a publicat în MO din 9 octombrie 2020 lista a încă 137 de societăți pe acțiuni, societăți cu răspundere limitată și întreprinderi individuale în privința cărora din oficiu a fost inițiată procedura de radiere din Registrul de stat al persoanelor juridice și Registrul de stat al întreprinzătorilor individuali. Totodată, ASP comunică că cererile și creanțele creditorilor pot fi depuse în termen de două luni la ASP (Departamentul înregistrare și licențiere a unităților de drept).     Amintim, legislația în vigoare prevede că persoanele juridice și întreprinzătorii individuali inactivi se consideră că și-au încetat activitatea și urmează a fi radiați din Registrul de stat de către organul înregistrării de stat, din oficiu, dacă întrunesc anumite condiții:

Bibliotecă reprezintă instituția sau o subdiviziune structurală a unei instituţii, al cărei scop principal este oferirea accesului la resurse informaţionale, la servicii şi facilităţi pentru a satisface necesităţile de lectură, informare, instruire, cercetare, educaţionale, culturale şi de recreere ale utilizatorilor acesteia.

Codul muncii. Reglementarea raporturilor de muncă Totalitatea raporturilor individuale și colective de muncă, controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, jurisdicția muncii, precum și alte raporturi legate nemijlocit de acestea sunt reglementate de Codul muncii nr. 154-XV din 28 martie 2003 (CM) alăturat, de Constituția Republicii Moldova, de alte legi și acte normative ce conțin norme ale dreptului muncii:

Codul fiscal, la art. 24 alin. (15), prevede deducerea anumitor cheltuieli suportate de către contribuabil în decursul perioadei fiscale sub formă de taxe de aderare și cotizații de membru destinate activității patronatelor, fundațiilor și altor asociații de reprezentare a activității de întreprinzător, în limita plafonului de deductibilitate a acestor cheltuieli,  care constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii. Urmează avocații și notarii care achită cotizațiile Uniunii Avocaților și Camerei Notariale să țină cont de acest plafon și care este baza de calcul, dacă avocatul sau notarul nu are angajați pentru care să existe un fond de retribuire a muncii?

Ținând cont de survenirea termenului de depunere a declarațiilor privind impozitul pe venit pentru anul 2020 de către persoanele fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător, s-au accentuat mai multe neclarități în partea ce ține de aplicarea scutirilor în cazul persoanelor care au obținut venituri ce depășesc 360 mii lei pe parcursul anului.   Potrivit prevederilor art.33 alin.(1) CF (redacția în vigoare pentru anul 2020), fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală în sumă de 24 mii lei pe an.

Conform art. 20 lit. l) din Codul fiscal, ajutoarele primite de la organizaţii filantropice – fundaţii şi asociaţii obşteşti – în conformitate cu prevederile statutului acestor organizaţii şi ale legislaţiei constituie surse de venit neimpozabile. 

Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi, 30 noiembrie curent, hotărârea privind aprobarea proiectului de lege ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul 2021. Documentul urmărește asigurarea unei legislații fiscale și vamale favorabile dezvoltării economice, consolidarea veniturilor bugetare în vederea finanțării cheltuielilor publice și susținerea mediului de afaceri.   Prioritatea Ministerului Finanțelor în raport cu mediul de afaceri este simplitatea, claritatea și comoditatea procesului de calculare și achitare a impozitelor și taxelor. Reducerea numărului impozitelor și taxelor sau a unor facilități fiscale și vamale este doar o opțiune pe care Guvernul o poate lua în considerare sau nu, în funcție de parametrii bugetari.

În Monitorul Oficial de astăzi, 29 ianuarie, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.3 din 15.01.2021 cu privire la modificarea Ordinului nr.10/2006 privind aprobarea Regulamentului cu privire la înregistrarea semnelor nominale personale aplicate pe articolele și obiectele fabricate din metale prețioase și pietre prețioase.  În temeiul prevederilor Legii nr.282/2004 privind regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase, Hotărârii Guvernului nr.112/2019 cu privire la Instituția publică ”Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării”, Hotărârii Guvernului nr.58/2019 cu privire la aprobarea listei serviciilor, tarifelor și a metodologiei de calculare a acestora pentru serviciile prestate în domeniul metalelor prețioase și pietrelor prețioase,

În conformitate cu prevederile alin. (1) art. 32 din Codul fiscal (CF), dacă, pe parcursul perioadei fiscale1, cheltuielile aferente activității de întreprinzător depășesc venitul brut al contribuabilului în perioada fiscală curentă, suma pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată eșalonat pe următoarele cinci perioade fiscale.   De asemenea, potrivit alin. (2) art. 32 din CF, suma reportată pe una din perioadele fiscale următoare celei în care s-au înregistrat pierderile este egală cu suma totală a pierderilor, redusă cu suma totală permisă spre deducere în fiecare din următoarele patru perioade fiscale.

Este în drept inspectorul fiscal să solicite prezentarea înscrisurilor (contract în scris sau alt document) pentru justificarea soldului contului 532? Conform prevederilor Ordinului Ministerului Finanţelor nr.119 din 6 august 2013 „Privind aprobarea Planului general de conturi contabile” (MO al RM, 233-237/1534, 22.10.2013), contul 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii” (în continuare – contul 532)

În cadrul realizării unui contract de prelucrare sub regimul vamal de perfecţionare activă, entitatea A a atras, pentru realizarea în termen a comenzii plasate de partenerul internațional, întreprinderea B, rezident al RM, întocmind un contractat de prestări servicii, acesteia fiindu-i transmise o parte din materia primă plasată sub regimul vamal indicat. Care este regimul TVA pentru fiecare entitate antrenată în acest proces?  

În articol vor fi examinate aspectele ce țin de perfecționarea documentelor în colectarea ouălor și determinarea adaosului greutății vii a păsărilor, luând în considerare documentele primare și centralizatoare care ar asigura managementul de top cu informațiile necesare în luarea deciziilor referitor la:

Contabilitatea de gestiune asigură utilizatorii interni cu informație veridică, relevantă și oportună despre costurile, cheltuielile, veniturile, procesele de normare, planificare, control și analiză a activității economice atât a entității în ansamblu, cât și a unităților structurale ale acesteia. În acest aspect, totalitatea elementelor contabile se delimitează prin unitățile structurale (subdiviziuni) potrivit cărora sunt localizate costurile, cheltuielile și veniturile. Prin reunirea elementelor contabile menționate se obține localizarea costurilor.

Conform prevederilor art. 1181 din Codul fiscal, contribuabili care eliberau facturi fiscale a căror valoare impozabilă a livrării impozabile cu TVA depăşea suma de 100000 lei erau obligaţi, în termen de 10 zile lucrătoare de la data eliberării, să înregistreze aceste facturi în Registrul general electronic al facturilor fiscale (Registru). Neînregistrarea facturii fiscale în Registrul se sancţiona cu o amendă de la 3000 la 3600 de lei pentru fiecare caz, dar nu mai mult de 72000 lei pentru toate facturile fiscale neînregistrate în termenele stabilite.

Persoanele juridice înregistrate sau cu reședință în jurisdicții ce nu implementează standarde internaționale de transparență sau în componența cărora figurează, direct sau indirect, una sau mai multe persoane (fondatori, asociați, acționari, administratori, beneficiari efectivi) înregistrate sau cu reședință în astfel de jurisdicții, sau înregistrate în RM în cazul în care cotele de participare în capitalul social aparțin persoanelor juridice înregistrate în jurisdicții ce nu implementează standarde internaționale de transparență nu vor fi acceptate în calitate de participanți la privatizare în Republica Moldova.   Proiectul legii privind modificarea și completarea unor acte legislative (numit și legea deoffshorizării) a fost examinat de către Comisia economie, buget şi finanţe

Reprezentanții mediului de afaceri își vor putea apăra drepturile și interesele prin intermediul unui ombudsman, numit de Parlament. Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat și propune spre consultare un proiect de lege ce are ca scop crearea instituţiei de ombudsman (avocat) în domeniul activităţii de afaceri.   Potrivit proiectului, ombudsmanul va acorda protecţie şi asistenţă antreprenorilor în scopul asigurării respectării drepturilor şi intereselor legitime ale acestora de către autorităţile publice, organizaţiile şi întreprinderile indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, de către organizaţiile necomerciale şi persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile.

În contextul modificărilor care au fost operate în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (Legea nr. 489/1999) prin intermediul Legii nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative (Legea nr. 60/2020), începând cu 1 ianuarie 2021, contribuţia de asigurări sociale este în totalitate datorată de angajator. Prin urmare, contribuţia de asigurări sociale calculată la suma fondului de retribuire a muncii și a altor recompense este achitată în cuantum total de angajator, de la angajat fiind exclusă obligativitatea de achitare a contribuţiei individuale.