Articolul 96 din Codul fiscal stabilește următoarele cote ale TVA:            a) cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova;          b) cote reduse în mărime de: 

Potrivit art. 99 alin. (1) al Codului fiscal (CF) livrarea efectuată la un preț mai mic decât cel de piață din cauza relațiilor specifice stabilite între furnizor și cumpărător (beneficiar) sau din cauză că cumpărătorul (beneficiarul) este angajat al furnizorului constituie livrare impozabilă. Valoarea impozabilă a livrării respective constituie valoarea ei de piață.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), al cărui fondator este Ministerul Finanțelor, oferă autorităților și instituțiilor publice bugetare instrumente electronice moderne de ținere a evidenței contabile. Aceste instrumente se regăsesc în Sistemul Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice bazat pe platforma 1C (SIIECAP), elaborat și administrat de CTIF.

Începând cu 1 ianuarie 2020, entitățile autohtone întocmesc situațiile financiare conform unui nou format, elaborat în conformitate cu cerințele stipulate în Standardul Național de Contabilitate (SNC) „Prezentarea situațiilor financiare”, în redacția Ordinului Ministrului Finanțelor nr. 48/2019. Modificările operate în conținutul situațiilor financiare, și în special, în bilanț, au condus la apariția unor „noutăți” în prezentarea informației financiar-contabile și analiza acesteia.

Odată cu publicarea și punerea în aplicare a prevederilor Ordinul SFS nr. 645 din 30 noiembrie 2018 cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind modul de determinarea și aprobare a listei agenților economici obligați de a utiliza factura fiscală electronică (e-Factura) (MO al RM, nr. 448-460 din 07.12.2018), mai mulți contribuabili solicită precizări asupra prevederilor ordinului. Astăzi venim cu răspunsuri la cele mai frecvente întrebări adresate de contribuabili. Astfel, criteriile de selectare ale entităților pasibile a fi incluse în lista agenţilor economici obligaţi de a utiliza factura fiscală electronică (e-Factura) la efectuarea livrării impozabile pe teritoriul ţării (în continuare — Listă), au fost stabilite în vederea executării prevederilor art.  117 alin. (11) din Codul fiscal.

Utilizarea și comercializarea pungilor și a veselei din plastic vor fi sancționate cu amenzi de până la 4500 lei pentru persoanele fizice și de până la 12000 lei pentru persoanele juridice. În cadrul ședinței din 13 februarie 2020, Parlamentul a aprobat în lectură finală proiectul de lege ce prevede modificarea și completarea Codului contravențional. Astfel, utilizarea/comercializarea pungilor de transport fabricate din plastic, cu sau fără mâner, cu grosimea peretelui egală sau mai mare de 50 de microni, furnizate consumatorilor la punctele de vânzare de bunuri, a pungilor din plastic subțire, cu grosimea peretelui mai mică de 50 de microni, cu excepția celor care sunt utilizate ca ambalaj și a pungilor din plastic foarte subțire, cu grosimea peretelui mai mică de 15 microni, cu excepția celor care sunt utilizate ca ambalaj, se va sancționa cu amendă între 60-90 UC aplicată persoanei fizice

Pentru o buna funcționare și realizare a sarcinilor trasate în fața unei autorități locale aceasta are nevoie de surse financiare.

În conformitate cu art.104 lit. a) din Codul fiscal, toate tipurile de transporturi internaţionale de mărfuri sînt scutite de TVA cu drept de deducere.

Legislaţia în vigoare a Republicii Moldova nu stabileşte limite maxime de efectuare a tranzacţiilor în numerar de către întreprinderi în raport cu persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător. Deși art.10 pct. 5 din Legea nr. 845 stipulează că întreprinderile sunt obligate să nu depășească limita decontărilor în numerar (sumă cumulativă de 100 mii de lei lunar), această prevedere nu se aplică pentru decontările cu cetăţenii, gospodăriile ţărăneşti (de fermier), titularii de patente de întreprinzător şi cu bugetul public naţional.

Stoparea dreptului și încetarea plății la ajutor social sau ajutor pentru perioada rece a anului se va efectua începând cu luna următoare celei în care familia beneficiară nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, îşi schimbă locul de trai. De asemenea, dacă persoana solitară care a beneficiat de ajutor a decedat sau a fost declarată dispărută, proiectul de lege prevede stoparea efectuării plaţilor sociale.

În temeiul art.117 alin.(1) din Codul fiscal

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (16) din Legea contabilității nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007, pierderea contabilă reportată conform statutului entităţii se acoperă din profitul net al perioadelor de gestiune curentă şi precedentă, din rezerve şi din capitalul social, din contribuţiile suplimentare ale proprietarilor (asociaţilor, participanţilor, acţionarilor) potrivit hotărîrii adunării generale a acestora, iar în întreprinderile de stat şi municipale – de organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, de autorităţile administraţiei publice locale.

Conform art.118 alin.(2) din CF, înscrierea datelor privind procurarea valorilor materiale are loc la data primirii facturii fiscale. Deducerea sumei TVA se efectuează prin înscrierea sumei respective în declarația privind TVA pentru perioada fiscală în care a fost:   - primită nemijlocit factura fiscală, sau   - efectuată achitarea T.V.A. la buget pentru procurarea proprietăţii întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012.

Obligația impozitării venitului obținut de persoanele fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător și transmit în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) (în continuare – locațiune) proprietatea imobiliară este stabilită în art. 18 lit.d) din Codul fiscal (CF). Aici menționăm că, în funcție de statutul locatarului, cota impozitului, dar și modul de declarare a impozitului pe venit obținut din locațiune, diferă. Pentru o mai bună înțelegere de către contribuabili a celor expuse în continuare, reiterăm reglementările actelor normative în vigoare.

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

În vederea stimulării constituirii și funcționării grupurilor de producători agricoli, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, cu susținerea Proiectului Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P, a elaborat Ghidul practic ”De la primii pași la profitabilitate și creștere”. Ghidul constituie un suport pentru producătorii agricoli în procesul de constituire și funcționare a grupului de producători, în vederea obținerii performanțelor în afaceri și sporirea veniturilor din vânzări.

Directorul Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF), Corneliu Jaloba, a solicitat sprijinul ambasadei Republicii Lituania la Chișinău în stabilirea relațiilor de cooperare cu companiile IT lituaniene în scopul preluării celor mai bune practici europene în implementarea soluțiilor IT în domeniul finanțelor publice și asigurarea securității cibernetice a sistemelor informaționale. Directorul CTIF a făcut această solicitare în cadrul întrevederii avute ieri, 22 ianuarie, cu ambasadorul Lituaniei la Chișinău, Kestutis Kudzmanas.

Pentru conectarea la platforma de interoperabilitate (MСonnect), solicitantul va depune o cerere către Agenția de Guvernare Electronică. Pentru aceasta, consumatorul de date va consulta Catalogul semantic pentru a identifica activele semantice și seturile de date pe care intenționează să le consume prin platforma MConnect. În Monitorul Oficial din 12 aprilie curent a fost publicată Hotărârea Guvernulul nr. 211 din 3 aprilie 2019 privind platforma de interoperabilitate (Mconnect), prin care a fost aprobat Regulamentul privind modul de conectare la platformă.

Începând de astăzi, 27 aprilie, Centrul de Apel al Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) își reia activitatea. Astfel, persoanele care au întrebări ce ţin de stabilirea, calcularea sau plata prestaţiilor sociale pot obţine informaţii la telefonul 022 257 777. Conform programului stabilit, Centrul de Apel va lucra de luni până vineri, între orele 7.30-16.00. CNAS reamintește că indemnizaţiile adresate familiilor cu copii, precum şi indemnizaţia paternală pot fi solicitate în mod electronic prin accesarea serviciului electronic ,,e-Cerere Indemnizaţii Familiilor cu Copii", disponibil pe pagina-web a Casei Naţionale de Asigurări Sociale (www.cnas.md) sau pe portalul guvernamental unic al serviciilor publice (https://servicii.gov.md/ecnas).

Circa 300 de antreprenori, reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, instituțiilor de suport în afaceri și de protecție a mediului, precum și ai Delegației UE în Moldova, ai Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO) și Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) au participat la o conferință internațională online, în cadrul căreia în Republica Moldova a fost lansat Programul Național de Ecologizare a IMM-urilor. Programul „Eco IMM” a fost aprobat de Guvernul Republicii Moldova și este implementat de ODIMM în coordonare cu Ministerul Economiei și Infrastructurii. Implementarea acțiunilor Programului sunt finanțate din bugetul de stat al Republicii Moldova și susținute prin intermediul Proiectului EU4Environment, finanțat de Uniunea Europeană.