(Continuare. Partea I — nr. 4 (52)) În continuare vom examina modul de contabilizare a contractelor de parteneriat public-privat (PPP) sub formă de concesiune. Aspecte generale Scopul concesiunii este atragerea sectorului privat la dezvoltarea, finanţarea, exploatarea și întreţinerea obiectelor de infrastructură care aparţin statului sau a unităților administrativ- teritoriale (UAT) cu condiția ca acestea să fie necesare pentru executarea lucrărilor și/sau prestarea serviciilor.

Potrivit art. 93 alin. 6 din Codul civil, lichidatorul, după executarea tuturor creanţelor creditorilor, întocmeşte bilanţul definitiv de lichidare şi, odată cu proiectul planului de repartizare a activelor, îl prezintă spre aprobare organului sau instanţei de judecată care l-a desemnat.

Reprezentanții direcțiilor raionale de finanțe au fost familiarizați, în cadrul ședinței de lucru desfăşurate la Ministerul Finanţelor ieri, 18 septembrie, cu particularitățile elaborării și prezentării proiectelor de bugete locale pentru 2019 și a estimărilor pe 2020-2021, a proiectului bugetului la compartimentul venituri, estimarea cheltuielilor de personal și împrumuturi. Alte particularități au vizat planificarea cheltuielilor pentru întreținerea instituțiilor de învățământ, cultură și pentru compartimentul protecția socială. Participanții au exprimat unele îngrijorări ce ţin de posibila diminuare a încasărilor la bugetele locale în urma reformei fiscale din anul curent. În replică, Ion Chicu, Secretarul general de stat al Ministerului Finanțelor, a menționat că practica demonstrează că, dimpotrivă, relaxarea fiscală duce la majorarea încasărilor.

În conformitate cu prevederile art. 3 din Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală nr.1593-XV din 26 decembrie 2002 (cu modificările şi completările ulterioare), alte recompense reprezintă orice altă sumă decît salariul, plătită de angajator în folosul angajatului său, precum şi alte drepturi şi venituri plătite persoanelor fizice, cu excepţia drepturilor şi veniturilor, prevăzute la art. 20, 89, 90, 901 din Codul fiscal, la care nu se calculează prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

Capitolul I Capitolul I, partea a II-a Capitolul II Capitolul III

În conformitate cu prevederile Legii cu privire la principiile de subvenționare a producătorilor agricoli nr. 276 din 16.12.2016 (Legea nr. 276/2016), subvenția este definită ca sprijin financiar nerambursabil şi neimpozabil acordat din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural pentru susținerea investițiilor efectuate în producția agricolă şi în dezvoltarea infrastructurii rurale și care corespund criteriilor de eligibilitate.

Ministerul Finanțelor, prin Ordinul nr.17 din 29 ianuarie 2021 a introdus modificări  în formularul dării de seamă forma IPC21, precum și în Instrucțiunea privind completarea acestuia  (formular aprobat prin Ordinul MF nr.94 din 30.07 2020).   Modificarea formularului în cauză a fost condiționată de completările operate la Codul fiscal  și Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489/1999  (prin Legea nr.257/2020). Astfel, art.90 1 din Codul fiscal a fost completat cu un nou alineat (alin.37) prin care s-a stabilit că, începând cu 1 ianuarie

1. (29.1.6.2.13) Cum urmează de a fi reflectate indemnizaţiile de eliberare din serviciu în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18)? 2. (29.1.6.1.10) Cum se determină mărimea reducerii venitului impozabil la care are dreptul agentul economic ca rezultat al creșterii numărului mediu scriptic al salariaților?

Digitalizarea economiei a devenit o prioritate la nivel global, iar dacă autoritățile naționale se vor axa pe dezvoltarea unei economii bazate pe noile tehnologii, Republica Moldova are toate șansele să își sporească competitivitatea economică într-un termen relativ scurt.   Astăzi, 24 februarie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru a fost prezentat Raportul de evaluare privind comerțul electronic și economia fără numerar realizat cu suportul Programului USAID „Reforme Structurale în Moldova”.

Politica statului în domeniul acordării ajutorului de stat din Republica Moldova va fi reorientată spre obținerea unui mediu concurențial loial și asigurarea creşterii PIB-ului. Programul național în domeniul concurenței și ajutorului de stat pentru anii 2017–2020 a fost publicat în ediția MO din 18 august curent. Potrivit documentului, ajutoarele de stat sub formă de scutiri fiscale sunt considerate nocive pentru mediul concurențial și, prin urmare, ponderea acestora în valoarea ajutorului de stat urmează a fi redusă până la nivelul mediu înregistrat în cadrul Uniunii Europene.

Întreprinderea a pavat porțiunea de drum care duce spre obiectul comercial arendat, fără de care nu este posibil accesul pe timp de toamnă și de iarnă. Cheltuielile au constituit 30 mii lei. Le contabilizăm ca cheltuieli curente sau formam un mijloc fix? Aceste cheltuieli sunt deductibile în scopuri fiscale?

Utilizarea surselor regenerabile de producere a energiei reprezintă o tendință care capătă amploare atât la nivel internațional, cât și național. Dezvoltarea sectorului respectiv este în plină expansiune în contextul inovațiilor realizate în domeniul energetic, precum și din perspectiva aspectelor benefice pentru mediul înconjurător și necesitatea asigurării unui viitor durabil.   Republica Moldova dispune de resurse energetice regenerabile și își orientează eforturile spre dezvoltarea sectorului respectiv. În acest sens, un pas semnificativ a fost adoptarea Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, care a intrat în vigoare la data de 25 martie 2018

Serviciul Fiscal de Stat a elaborat proiectul ordinului pentru aprobarea cererii privind prelungirea termenului de prezentare a declarației cu privire la impozitul pe venitul persoanei  fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător – formularul CPDIV20.   La perfectarea documentului autoritatea fiscal a ținut cont de prevederile art.83 alin.8 din Codul fiscal, care prevede că, la cererea în scris a persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, SFS poate prelungi în limite rezonabile termenul de prezentare a declaraţiei cu privire la impozitul pe venit. Prelungirea termenului se admite numai în cazul în care cererea a fost depusă înainte de expirarea termenului stabilit pentru prezentarea declaraţiei.

În perioada 14 — 20 august 2017, veniturile încasate la bugetul de stat de către Serviciul Vamal au constituit 392,8 mil. lei, cu circa 45 mil. mai puţin decât săptămâna precedentă. Per total au fost rerfectate 9 826 de declarații vamale.

Astăzi Guvernul și-a asumat răspunderea asupra a patru proiecte de legi. Primul ține de  modificarea Legii nr. 270/2018  privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar și vizează salariile personalului medical, care urmează a fi majorate în câteva etape. Astfel, începând cu 1 septembrie curent, salariile acestora vor fi majorate cu 30%, iar ulterior, de la 1 ianuarie 2021, cu încă 30%. Totodată, în prima jumătate a anului viitor este preconizată o altă majorare – cu 40%.  

Aspecte generale Parteneriatul public-privat (PPP) se bazează pe cooperarea între partenerul public şi partenerul privat asumându-şi riscurile şi responsabilitățile în scopul sporirii eficienței patrimoniului public în baza unui contract.

Capitolul I Modul de întocmire a bilanțului Bilanțul reprezintă situația financiară care reflectă poziția patrimonială și financiară a Asociației de economii și împrumut (AEÎ). El cuprinde informațiile aferente soldurilor existente la data raportării privind activele și pasivele, divizate în elemente de capital propriu și datorii.

Potrivit art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creşterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferenţa dintre suma încasată (venitul obţinut) şi baza valorică a acestor active.

Potrivit art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.