Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de lege cu privire la promovarea ocupării forței de muncă. Documentul va reglementa piața muncii, sistemul instituțional de ocupare a forței de muncă, măsurile de ocupare şi raporturile juridice care apar la implementarea măsurilor respective. Proiectul prevede revizuirea sistemului de măsuri de ocupare a forței de muncă, orientate spre modernizarea, diversificarea și adaptarea acestora la necesitățile individuale ale șomerilor, cât și la circumstanțele pieței muncii, motivarea angajatorilor de a se implica în diminuarea șomajului, clarificarea atribuțiilor subiecților implicați în sistemul ocupării forței de muncă în vederea eficientizării activității fiecăruia,

În scopul administrării eficiente şi univoce a prevederilor art. 901 alin. (34) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007) şi în baza art. 133 alin. (1) lit. c) din Titlul V al Codului fiscal,

1. (28.15.77) Apare obligația de emitere a facturii fiscale în format electronic (e–Factura) în cazul în care livrările de bunuri/ servicii impozabile cu TVA se efectuează în adresa instituției publice/bugetare în cadrul achizițiilor publice de mică valoare?

Potrivit art.102 alin. (1) din Codul fiscal, în cazul achitării TVA la buget, subiecţilor impozabili, înregistraţi în calitate de plătitori ai TVA, li se permite deducerea sumei TVA, achitată sau care urmează a fi achitată furnizorilor plătitori ai TVA, pe valorile materiale, serviciile procurate (inclusiv transmise în cadrul realizării contractului de comision) pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător.

Proiectul legii privind auditul situațiilor financiare, ce prevede stabilirea cadrului juridic privind organizarea auditului de către entitățile de audit, reglementarea exercitării profesiei de auditor, precum și cerințele specifice auditului entităților de interes public, a fost votat în lectură finală de Parlament pe 15 decembrie curent.

În activitatea agenților economici rezidenți ai Republicii Moldova înstrăinarea imobilelor reprezintă o parte importantă, astfel obținându-se venit impozabil sau pierderi fiscale. În cele ce urmează vom examina aspecte fiscale specifice mijloacelor fixe și impozitării în cazurile înstrăinării imobilului de către entitate, şi anume, prin căile principale:

Presupunem că un pacient al unei instituții medicale dorește să beneficieze, pe lângă servicile medicale incluse în Programul unic de asigurări, de alte servicii adiționale, cum ar fi – televizor, sport, supravegherea copiilor etc. Cum ar urma să fie achitate aceste servicii?

Curtea Constituțională a examinat excepția de neconstituționalitate invocată asupra unor prevederi din art. 764 alin. (2) din Codul civil (CC) care stabilește că creditorul gajist trebuie să vândă bunurile gajate fără întârziere nejustificată, la un preţ comercial rezonabil la data vânzării în conformitate cu dispoziţiile art.765 alin. (1) şi ţinând cont de interesele debitorului gajist, fiind liber să stabilească condiţiile de vânzare. Potrivit prevederilor art. 764 alin. (1) din CC, după ce a obţinut în posesie bunul gajat, creditorul gajist este îndreptăţit, dacă a depus sau a înregistrat la registru un aviz de executare în modul prevăzut la art. 752 alin. (9), să procedeze la vânzarea prin negocieri directe, prin tender sau prin licitaţie publică a bunului gajat.

În Monitorul Oficial nr. 364-370 din 20 octombrie 2017 fost publicată Legea nr. 166 din 21 septembrie 2017 cu privire la tichetele de masă (în continuare – Legea nr. 166). Aceasta reglementează procedura de emitere, acordare, acceptare şi rambursare a valorii tichetelor de masă, statutul operatorilor, precum şi raporturile dintre operatori, angajatori şi unitățile comerciale/de alimentație publică.

Partea I. Partea II. Partea IV. Agentul economic care doreşte să desfăşoare activitate de operare cu tichetele de masă (în continuare – operator economic), inclusiv de emitere și de rambursare a valorii acestora, trebuie să desfăşoarea activitatea în una din următoarele forme organizatorico — juridice: a) Societate pe acţiuni b) Societate cu răspundere limitată.

continuare la articolul Repere ale activității asociațiilor de economii și împrumut și sarcinile contabilității acestora

Începînd cu 27 octombrie 2017, au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul contravenţional nr. 218/2008 al RM, aprobate prin Legea nr. 185 din 21 septembrie 2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (MO din 27 octombrie 2017).

Vă solicităm să confirmați lipsa necesității de a calcula, achita precum și primi orice permisiuni

Transferurile cu destinație specială, utilizate contrar destinației, vor fi virate în mărimea sumei respective, până la finele anului bugetar, la bugetul de la care au fost primite. Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de lege ce are drept scop îmbunătățirea disciplinei fiscale și a managementului riscurilor bugetar-fiscale, precum și alinierea la practica bancară internațională.

Începând cu 1 mai 2019, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică) a fost majorat cu 165 de lei și constituie 2775 de lei pe lună. Astfel, mărimea lunară totală a salariului unui angajat din sectorul real nu poate fi mai mic de 16,42 lei per oră sau 2775 de lei per o lună. Totodată, acest cuantum nu poate fi diminuat nici prin contractul colectiv, nici prin contractul individual de muncă. Mărimea salariului minim în sectorul real se stabilește anual de către Guvern, după negocieri și consultări cu patronatele și sindicatele și se publică în Monitorul Oficial. Acesta se calculează pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună.

La finalul lunii iunie 2019, autoritățile Române și cele din Republica Moldova au semnat patru contracte de finanțare pentru proiectele mari de infrastructură care vor primi finanțare prin intermediul Programului Operațional Comun România — Republica Moldova 2014-2020. Proiectele de cooperare transfrontalieră vor fi derulate în parteneriat între autoritățile din România și cele din Republica Moldova și anume:

Care este mărimea procentuală a contribuțiilor de asigurări sociale de stat a gospodăriilor țărănești? Țin să menționez că tariful contribuțiilor pentru gospodăriile țărănești la momentul actual nu este stabilit. Cauza este că în sistemul public de asigurări sociale se aigură fiecare persoană fizică, în dependență de statutul pe care îl deține persoana: angajatori și angajați în baza contractului individual de muncă, persoanele fizice, cu excepţia pensionarilor, persoane cu dizabilităţi, persoane supuse asigurării de stat obligatorii din bugetul de stat.

Piramida populației pentru 2019 arată clar un model de micșorare a populației la vârsta de 30-54 ani, ceea ce reflectă efectul cumulativ al ratelor migrației nete negative pentru adulții tineri din ultimele decenii, constată Biroul Național de Statistică în raportul Numărul populaţiei cu reședința obișnuită în Republica Moldova pe sexe şi grupe de vârstă la începutul anului 2019. Acesta cuprinde numărul populației cu reședință obișnuită și include persoanele care au locuit în ultimele 12 luni pe teritoriul Republicii Moldova (indiferent de absențele temporare). Estimarea numărului populației are la bază populația cu reședință obișnuită corectată de la Recensământul Populației și al Locuințelor (RPL) din anul 2014, la care s-a adăugat nașterile și s-au scăzut decesele (sporul natural), precum și s-a inclus sporul migrator (migrația netă).

Una dintre măsurile destinate susținerii mediului de afaceri în condițiile situației epidemiologice COVID19 stabilite prin Dispoziția nr.16 din 10.04.2020 a Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a RM (CSE) vizează subvenționarea angajatorilor care au instituit şomaj tehnic şi/sau staţionare conform prevederilor art.80 şi 801 din Codul muncii al RM (CM). Întru executarea Dispoziției, Modul de acordare a subvenţiei este stabilit de Ministerul Finanţelor prin Ordinul nr. 58 din 29 aprilie 2020. Mărimea subvenției care se acordă variază în funcție de categoria subiecților beneficiari.

În perioada de vară persoana fizică rezident al Republicii Moldova pleacă peste hotarele Republicii Moldova pentru a munci într-o stațiune de odihnă în baza unui contract de muncă. Din venituri, angajatorul reține toate impozitele în modul stabilit în această țară. Urmează persoana fizică să declare aceste venituri sub formă de salariu obținut peste hotarele Republicii Moldova pentru a fi supuse impozitării în Republica Moldova? În conformitate cu prevederile art. 13 alin. (1) lit. b) din CF, subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit sunt persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obțin venituri impozabile din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova.