Vicepremierul Serghei Pușcuța a avut ieri o întrevedere cu Directorul Biroului de Cooperare al Elveției în Republica Moldova, Caroline Tissot. În debutul întrevederii, Serghei Pușcuța a exprimat recunoștință părții elvețiene pentru asistența tehnică oferită țării noastre în domenii precum sănătate, apă şi sanitaţie, guvernare locală, dezvoltare economică şi ocuparea forţei de muncă.

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102, orice reprezentanţă conform art.5 pct.20),

În luna decembrie 2017 o persoană fizică cetăţean a comercializat fructe (nuci, mere, struguri) entităţii „M” SRL. Plata pentru fructe entitatea a efectuat- o în mai multe tranşe în lunile decembrie 2017 şi ianuarie 2018. Urmează a se stabili în ce an se constată venitul persoanei fizice şi dacă urmează să-l declare la Serviciul Fiscal de Stat?

Prin Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr. 171 din 19 decembrie 2019 au fost efectuate modificări în Codul fiscal în partea ce ține de determinarea venitului impozabil pentru agenții economici – subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM), fiind exclusă limitarea doar la venitul din activitatea operațională. Ținând cont de acest fapt, Ministerul Finanțelor, prin Ordinul nr.40 din 9 martie 2020, a aprobat un nou formular tipizat al Dării de seamă privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (forma SIMM20), care va substitui formularul IVAO15.

Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015) stipulează regulile care urmează a fi respectate de către autoritățile contractante în cadrul desfășurării procedurilor de achiziții publice în ceea ce privește publicarea datelor și informațiilor aferente acestora. Odată cu ajustarea legislației naționale în materie de achiziții publice, la Directivele UE au fost aduse un șir de modificări în ceea ce privește asigurarea publicității și transparenței. Drept urmare, autoritățile contractante sunt obligate să ofere mai multe informații cu privire la achiziții.

Definitivarea proiectului de lege privind risipa alimentară a fost genericul unei ședințe desfășurate la sfârșitul săptămânii trecute pe platforma Ministerului Economiei și Infrastructurii. Scopul documentului este asigurarea unui cadru juridic, care să reglementeze pentru agenții economici din sectorul alimentar opțiunile legale ce se referă la prevenirea deșeurilor alimentare, prin intermediul direcționării prin donații a alimentelor către asociațiile obștești, care ulterior le vor distribui direct și prin intermediul cantinelor sociale. „Proiectul de lege privind risipa alimentară va avea un puternic impact economic, reducând cuantumul cheltuielilor inutile provenite din irosirea alimentelor. Mai mult ca atât, proiectul oferă opțiuni legale operatorilor din domeniul alimentar și comerț de redistribuire a surplusului de produse alimentare nevândute către diverși utilizatori, în cursul normal al desfășurării activității de antreprenor”, a declarat secretarul de stat al MEI, Iuliana Drăgălin.

La 29 noiembrie 2018 a fost adoptată Legea nr. 273/2018 pentru modificarea unor acte legislative — Legea privind securitatea industrială a obiectelor periculoase, Codul contravențional și Legea cu privire la asigurări. În mod special a fost modificat art.16* din Legea privind securitatea industrială a obiectelor periculoase, fiind reglementată în mod expres mărimea sumei asigurării de răspundere pentru eventualele prejudicii în caz de avarie la obiectul industrial periculos, a cărei mărime, în dependență de pericol a obiectelor, variază de la 5 mil. lei până la 100 mil. lei. Anterior, mărimea sumei asigurării de răspundere pentru eventualele prejudicii se stabilea în baza rezultatelor evaluării riscului la obiectele respective.

Este obligatorie sau nu anexarea copiei buletinului de identitate a vânzătorului la actul de achiziţie a mărfurilor? Actul de achiziţie a mărfurilor este un formular tipizat care se întocmeşte de către entitate în cazul achiziţiei mărfurilor (valorilor, bunurilor, inclusiv produselor agricole) de la persoanele fizice care nu practică activitate de întreprinzător (cetăţeni), indiferent de momentul achitării mijloacelor băneşti. Formularele actului de achiziţie a mărfurilor se eliberează de către Serviciul Fiscal de Stat.

Firma care nu are activitate, trebuie să prezinte dările de seama cu indicii zero sau nu? În conformitate cu art. 129 pct. 9) din Codul fiscal, darea de seamă fiscală este orice declaraţie, informaţie, calcul, notă informativă, alte documente, care sunt prezentate sau trebuie să fie prezentate Serviciului Fiscal de Stat privind calcularea, achitarea, reţinerea impozitelor, taxelor, primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, majorărilor de întârziere (penalităţilor) şi/sau amenzilor ori privind alte fapte ce ţin de naşterea, modificarea sau stingerea obligaţiei fiscale.

Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2018 se vor majora cu 26481,3 mii lei și vor constitui 19 338 999,4 mii lei. Datele sunt incluse în actul perfectat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, care propune spre consultare publică proiectul de lege pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018.

Introducere   Contractul este mecanismul juridic prin care bunurile circulă și serviciile sunt prestate în cadrul unei economii. Fiecare contract este o piesă mică dintr-un puzzle mare, o strategie de afaceri a întreprinderii. Pe lângă funcția strict juridică, de a fi o sursă de obligații, care pot fi constrânse, la nevoie, prin recurgerea la instanța de judecată sau la arbitraj, contractul este, din punct de vedere psihologic și economic, un plan de activitate.  Întreprinderile au nevoie de certitudine că li se vor livra bunurile ori li se vor presta serviciile pe care le așteaptă, sau că ele vor fi plătite la timp pentru bunurile sau serviciile lor. Atunci când planifică, părțile contractante conștientizează riscurile și iau măsuri pentru a le diminua: fie se asigură că activitatea proprie este bine organizată pentru a asigura controlul calității; fie transferă riscul celeilalte părți contractante prin clauze contractuale; fie contractează o poliță de asigurare prin care o societate de asigurări preia riscul contra unei prime de asigurare.   

La sfârşitul lunii decembrie 2017 am vândut un teren de construcție și am plecat din ţară. Nu reușesc să prezint declarația privind impozitul pe venit, deoarece ma reîntorc în țară la finele lunii august. Este posibil cumva să prezint declarația online?

Astăzi, 24 septembrie 2018, intră în vigoare prevederile Legii nr. 195 din 27 iulie 2018 cu privire la modificarea unor acte legislative (în continuare – Legea nr. 195) (MO nr. 321-332, art. 539), prin care au fost efectuate modificări la Codul penal al RM (în continuare – CP) și la Codul contravenţional al RM (în continuare – CC), în partea ce ține de aplicarea sancțiunilor pentru nerespectarea legislației în domeniul tichetelor de masă. Scopul acestei Legi este crearea cadrului legal, unitar și coerent, orientat spre conformarea și respectarea prevederilor legale de către toți subiecții, precum și evitarea situațiilor de diminuare a obligațiilor față de bugetul public național.

De obicei, un proces civil este intentat între două părți: reclamant – cel care înaintează pretențiile și pârât – cel împotriva căruia sunt înaintate pretențiile. În unele cazuri, ținând cont de specificul litigiului, pot exista și alte persoane care manifestă un anumit interes față de litigiul respectiv și pe care pronunțarea hotărârii ar putea să-i afecteze. În asemenea situații, legislația procesuală civilă reglementează posibilitatea de a interveni într-un proces civil care a fost intentat între alte persoane.

Pensionarii cu pensii sub minimul de existență ar putea beneficia de o indexare suplimentară a pensiei. În Monitorul Oficial de astăzi a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 588 din 27 noiembrie 2019 cu privire la aprobarea Avizului asupra proiectului de lege pentru modificarea unor acte legislative. Proiectul avizat are drept scop sporirea gradului de protecție socială și garantarea unui trai decent persoanelor vârstnice prin efectuarea, la 1 octombrie, a unei indexări suplimentare a pensiilor care nu depășesc minimul de existență pentru pensionari. Coeficientul de indexare va constitui media creșterii anuale a indicilor prețurilor de consum pentru ultimii 3 ani.

În anul 2018, în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (FAOAM) au fost acumulate venituri de peste 6,877 mld. lei, la nivel de 102,1% faţă de suma planificată, anunță Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM). Acumulările respective au depășit cu 620, 8 mil. lei sau cu 9,9% veniturile anului 2017. Potrivit informațiilor, principala sursă de venituri au fost contribuţiile procentuale din salariu şi din alte recompense, în volum de circa 4,7 mld. lei, după care urmează transferurile din bugetul de stat cu 2,728 mld. lei, şi primele de asigurare medicală obligatorie în sumă fixă cu peste 110 mil. lei. Alte venituri ale CNAM au constituit circa 31,9 mil. lei.

În vederea accesului pe piața muncii din Republica Moldova, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării recunoaște sau echivalează acte de studii obținute în străinătate pentru cetățenii RM, precum și pentru cetățeni străini care solicită angajarea în câmpul muncii în țara noastră. În Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 1702 din 26 decembrie 2019 cu privire la aprobarea Regulamentului privind recunoașterea și echivalarea actelor de studii și a calificărilor obținute în străinătate. Astfel, procedura de recunoaștere și echivalare a actelor de studii și/sau ridicarea Certificatului de recunoaștere și echivalare pentru acces pe piața muncii poate fi solicitată de către titularul actului de studii, angajator sau altă persoană fizică cu procură notarială.

În scopul executării prevederilor art. 92 alin. (5) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997

Concursurile comerciale și investiționale reprezintă una dintre modalitățile de atragere a investițiilor private în societățile comerciale cu capital public sau public-privat. Astfel, prin concurs comercial sau investiţional pot fi privatizate pachete de acţiuni sau părţi sociale care constituie mai mult de 50% din capitalul social al societăţii comerciale cu capital public sau public-privat, precum și complexe de bunuri imobile.   Legea nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice (Legea nr. 121/2007) definește concursul comercial drept concurs a cărui condiţie de bază este preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, iar concursul investițional - concursul la care cumpărătorul, pe lângă preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, își asumă obligaţii investiţionale, în mare parte capitale.

Prin Legea nr. 60 din 23 aprilie 2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţilor de întreprinzător şi modificarea unor acte normative au fost introduse modificări în anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea 489/1999), fiind extinse categoriile de întreprinderi agricole care beneficiază de subvenţionare de la bugetul de stat. Până la modificările menţionate beneficiau de suportul de la bugetul de stat doar angajatorii din sectorul agrar care în totalitate practicau activităţi  prevăzute de grupele 01.1. - 01.6 din Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei.   Astfel, în Legea nr. 489/1999 a fost introdusă o norma prin care întreprinderile agricole care practică în decursul perioadei de gestiune nu mai puţin de 95% din activităţile stipulate în grupele 01.1 - 01.6 din CAEM (aprobat prin Hotărârea Colegiului Biroului Naţional de Statistică nr. 20/2009),