În ședința de ieri, 16 decembrie, Parlamentul a aprobat, cu 56 de voturi, în a doua lectură proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative ce ține de Politica fiscală și vamală pentru anul 2021. Documentul conține modificări la 43 de legi, acestea având ca obiectiv ajustarea legislației bugetar-fiscale și vamale la evoluția proceselor economice și sociale, consolidarea capacităților instituțiilor statului la colectarea veniturilor bugetare și eficientizării administrării fiscale și vamale, precum și susținerii mediului de afaceri în scopul dezvoltării economice sustenabile a țării.

Prin intermediul Programului „Facilitatea de Creditare a Tinerilor”,  lansat în anul 2019 de Ministerul Finanțelor, sunt finanțate 248 afaceri ale tinerilor antreprenori, în sumă totală de 154,3 mil. lei. În 9 luni ale anului 2020 au fost creditate 101 de sub-proiecte în valoare de 59,4  mil. lei.

Serviciul Fiscal de Stat a perfectat prezentarea modificărilor operate la compartimentul particularitățile aplicării impozitului pe bunurile imobiliare și impozitul funciar.    Impozitarea bunurilor imobiliare și terenurilor este reglementată prin prevederile: Titlului VI din Codul fiscal – în cazul bunurilor imobiliare evaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării; Legii de punere în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056 din 16.06.2000 – în cazul bunurilor imobiliare neevaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării. Descărcarea poate fi efectuată aici

Ieri, 30 martie, a avut loc ședința de Guvern, în care a fost aprobat proiectul hotărârii cu privire la propunerea declarării stării de urgenţă pe teritoriul întregii țări. Documentul prevede remiterea Legislativului a Raportului1 Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova privind necesitatea declarării stării de urgenţă, precum și înaintarea propunerii de declarare de către Parlament a stării de urgență. Proiectul legii necesită alocarea mijloacelor financiare din bugetul de stat, însă nu pot fi cuantificate la momentul de faţă, se spune în nota proiectului.

Începând cu 1 ianuarie 2019, a intrat în vigoare noua versiune a Nomenclaturii combinate a mărfurilor Republicii Moldova. În acest sens, a fost adoptată Legea nr. 275 din 29.11.2018 pentru modificarea Legii nr. 172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor (Legea nr. 172/2014), MO nr. 486-498/817 din 21.12.2018.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI RM) continuă să-și dezvolte platforma online www.client.chamber.md cu scopul de a moderniza și simplifica serviciile în domeniul expertizei mărfurilor, evaluării bunurilor și emiterii de certificate de origine preferențiale. Săptămâna trecută, 50 de noi agenți economici s-au conectat la platforma online și au primit semnături electronice gratuite cu sprijinul financiar al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în cadrul Proiectului „Optim - Oportunități prin Tehnologii și Inovație în Moldova ‘’ realizat de HELVETAS Swiss Intercooperation.

Agenția Guvernare Electronică a devenit deținător și posesor al Sistemului informațional de gestionare și eliberare a actelor permisive (SIAGEAP). Anterior, statutul de posesor al sistemului a fost deținut de Ministerul Economiei și Infrastructurii, iar cel de deținător – Agenția Servicii Publice. Hotărârea Guvernului nr. 913 din 16 decembrie 2020 ce prevede modificarea unor acte normative a fost publicată în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare la 18 decembrie curent.   Modificările au fost operate pornind de la funcțiile de bază ale Agenției Guvernare Electronică în domeniul elaborării, implementării și dezvoltării continue a platformelor tehnologice guvernamentale comune.  

Potrivit prevederilor art.95 alin.(11) lit.b) din Codul fiscal, acordarea cetățenilor Republicii Moldova (B2C) a serviciilor de publicitate în rețeaua Internet, inclusiv și cu utilizarea programelor pentru calculatoare și bazelor de date, ce funcționează în rețeaua Internet, precum și acordarea suprafețelor (spațiilor) de publicitate în rețeaua Internet de către agenții economici nerezidenți care, fără a deține formă organizatorico-juridică pe teritoriul Republicii Moldova, constituie obiect al impunerii cu TVA în cadrul „e-Commerce VAT”. În acest sens în scopul aplicării TVA, primordial este statutul beneficiarului și tipul serviciului prestat nu și caracterul conținutului publicității plasate.

Încercând să remită o somație debitorului său pentru a-l preîntâmpina despre obligativitatea achitării datoriei, agentul economic a aflat că debitorul său a fost lichidat, acest fapt fiind înregistrat la Camera Înregistrării de Stat. Ce acțiuni urmează să întreprindă agentul economic creditor pentru ca datoria acestuia să poată fi calificată ca datorie compromisă în scopuri fiscale? Extrasul de la Camera Înregistrării de Stat despre lichidarea întreprinderii poate servi ca document care permite calificarea datoriei compromise, în scopuri fiscale.

Întreprinderea „X” a încheiat un contract cu persoana fizică-cetățeanul „Y” conform căruia ultima scrie scenariul pentru un spot publicitar. Condițiile contractuale prevăd achitarea pentru scenariul prezentat până la finele lunii mai 2021. În acest caz, care este regimul fiscal prin prisma impozitului pe venit  aplicat plății respective? Se consideră plata respectivă (serviciul prestat) drept de royalty sau nu?

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Codul fiscal

Regulamentul privind modul de efectuare a înscrierilor în conturile personale ale contribuabilului și perfectarea rapoartelor asupra obligațiilor fiscale, inclusiv asupra restanțelor, aprobat prin Ordinul nr.103/2005  al Ministerului Finanțelor, a fost modificat și prevede modul de completare a informației solicitate în anexele la documentul prenotat (privind analiza veniturilor la BPN corespunzător clasificaţiei bugetare de venituri; a încasărilor corespunzător apartenenţei bugetare, specificată pe UAT; a calculelor la BPN; a soldurilor restante la BPN aferente clasificaţiei veniturilor bugetare, administrate de SFS, cu excepţia obligaţiilor fiscale din evidenţa specială aferente contribuabililor aflaţi în procedură de insolvabilitate, procedura falimentului sau procedura simplificată a falimentului etc.)  

Eliminarea impozitării dividendelor distribuite persoanelor juridice este încă o propunere inclusă în proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2021. Amintim, legislația fiscală prevede impozitarea dividendelor prin reținerea finală la cota de 6%, în momentul distribuirii acestora indiferent de statutul persoanei beneficiare.   Astfel, în cazul distribuirii dividendelor către o persoană juridică de drept privat, aceasta din urmă nu include dividendele în venitul impozabil, dar la o ulterioară distribuire a dividendelor va reține impozitul de 6%.  

La licitațiile de obținere a dreptului de a încheia un contract privind amplasarea unității de comerț ambulant stradal pe teritoriul mun. Chișinău într-o locație anumită identificată cu documentația de licitație pot participa persoane fizice cu statut de întreprinzător și juridice rezidente înregistrate conform legislației în vigoare, cu excepția celor incluși în lista de interdicție.   Pentru stimularea comerţului ambulant organizat şi modern, dezvoltarea concurenței loiale, dar și necesității de acumulare a mijloacelor financiare în bugetul local, Consiliul municipal Chișinău a elaborat proiectul de decizie cu privire la modificarea Regulamentului privind licitațiile cu strigare pentru obținerea dreptului de a încheia un contract privind amplasarea unității

Consiliul Concurenței va realiza planificarea strategică a activității de control prin aplicarea analizei riscurilor în scopul determinării domeniilor strategice pe care urmează să-și concentreze activitatea de control ce ține de monitorizarea ajutorului de stat. Domeniile strategice pot viza tipuri specifice de activități economice, probleme de reglementare specifice sau transversale, pericole noi într-un anumit sector, pe dimensiune locală sau regională.   Prevederile sunt incluse în proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Metodologiei privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniul monitorizării ajutorului de stat de către Consiliul Concurenței.

Prin Hotărârea Guvernului nr.8/2021 a fost modificat Regulamentul privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.500/1998 (în continuare – Regulament), scopul modificărilor fiind simplificarea procedurii de casare a mijloacelor fixe cu ulterioara verificare de către organele de conducere (consiliul societății pe acțiuni/întreprinderii de stat, comisia de cenzori, societatea de audit) a tuturor acțiunilor întreprinse în acest sens.    Procesul de casare a mijloacelor fixe reglementat de Regulament anterior era unul anevoios, deseori creând dificultăți,

Casa Naţională de Asigurări Sociale comunică despre aprobarea ordinului nr. 79-A din 18 iunie 2018, prin care sunt operate modificări la Regulamentul privind evidenţa plătitorilor de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat. Este vorba de procedura de înregistrare a persoanelor fizice ce desfășoară activități independente şi care sunt obligate să se asigure individual în calitate de plătitori la BASS.

Ministerul Finanțelor a publicat modificările și completările în Planul de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidența contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr.216 din 28 decembrie 2015.

Este obligat angajatorul să recalculeze impozitul pe venit din salariu în cazul depunerii cererii de către salariat privind anularea scutirii personale în legătură cu atingerea venitului impozabil în mărime de 360 mii lei?   Potrivit prevederilor art. 33 alin. (1) din CF, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art. 901, are dreptul la o scutire personală anuală în sumă de 25200 lei.  

Normele de prudență financiară ale Asociaţiilor de economii și împrumut (Normele) aprobate prin Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nr. 17/8 din 30.04.2008, reprezintă reglementări prudenţiale, în scopul protejării intereselor membrilor, prevenirii și controlului riscurilor Asociaţiilor de economii și împrumut (AEÎ), în desfășurarea normală a activității sale.