În temeiul modificărilor operate la Codul fiscal (prin Legea nr.257 din 16 decembrie 2020), a fost abrogat alin.(1) al art.34 din Codul fiscal, care prevedea dreptul pentru persoanele fizice rezidente, aflate în relaţii de căsătorie, de a beneficia de scutire suplimentară pentru soție (soț) în sumă de 11280 lei anual.     În același timp, ținem să menționăm că se păstrează dreptul persoanei fizice rezidente aflate în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată la alin.(2) al articolului nominalizat la o scutire suplimentară în sumă de 19 800 lei anual, cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală (art. 34 alin. (2) din Codul fiscal).

Concursurile comerciale și investiționale reprezintă una dintre modalitățile de atragere a investițiilor private în societățile comerciale cu capital public sau public-privat. Astfel, prin concurs comercial sau investiţional pot fi privatizate pachete de acţiuni sau părţi sociale care constituie mai mult de 50% din capitalul social al societăţii comerciale cu capital public sau public-privat, precum și complexe de bunuri imobile.   Legea nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice (Legea nr. 121/2007) definește concursul comercial drept concurs a cărui condiţie de bază este preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, iar concursul investițional - concursul la care cumpărătorul, pe lângă preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, își asumă obligaţii investiţionale, în mare parte capitale.

În Monitorul Oficial de astăzi, 19 noiembrie,  a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 138 din 15 noiembrie 2021 privind modificarea Clasificaţiei bugetare. În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării şi perfecționării modului de reflectare a unorindicatori bugetari, ORDON: Ordinul ministrului finanţelor nr.208/2015 privind Clasificaţia bugetară (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr. 370-376, art. 2727), cu modificările ulterioare,se modifică după cum urmează:

Cea de-a IV-a sesiune de instruire a Clubului Antreprenorilor Onești dedicată membrilor va avea loc astăzi, 27 septembrie, ora 15:00. În cadrul acesteia va fi discutat subiectul conformării vamale.   În calitate de vorbitori îi vom avea pe Tatiana Morari, șef AEO și proceduri simplificate, Serviciul Vamal și Vasile Boldesco, reprezentant al companiei ORBICO – membru AmCham desemnat cu titlul de „Contribuabil Onest” (invitat special). Evenimentul se va desfășura în format online. 

Asociaţia obştească (AO) reprezintă organizaţie necomercială constituită benevol de fondatori în vederea realizării scopurilor necomerciale pentru care a fost constituită. La rândul său, asociația de coproprietari în condominiu (ACC) este organizație a proprietarilor de locuințe care s-au asociat pentru administrarea, întreținerea și exploatarea în comun a complexului de bunuri imobiliare în condominiu.

Urmează oare antrepozitarul autorizat urmează să dețină documentele de plată şi extrasul băncii care confirmă încasarea de facto pe contul său a sumei rezultate din vânzarea partenerului străin a mărfurilor supuse accizelor în cazul în care livrarea (la export) se face cu titlu gratuit?   Potrivit art.124 alin.(4) din Codul fiscal, accizele nu se achită în cazul în care subiectul impunerii exportă mărfuri supuse accizelor în mod independent sau în baza contractului de comision, în cazul existenței documentelor justificative stabilite de Guvern.  

Cabinetul de miniștri a adoptat în cadrul ședinței de astăzi proiectul Legii privind achizițiile în sectoarele energeticii, al apei, al transporturilor și al serviciilor poștale. Vicepremierul Serghei Pușcuța a menționat că scopul principal al proiectului de lege constituie alinierea cadrului normativ național la acquis-ul Uniunii Europene, precum și transpunerea elementelor de bază ale directivei Uniunii Europene nr. 2014/25/UE din 26 februarie 2014: „Importanța proiectului este de a reglementa procedurile de atribuire a contractelor de achiziție, care vor fi aplicate de către entitățile care desfășoară activități relevante în domeniul energiei, apei, transportului și poștei. Domeniul de aplicare al prezentei legi nu include serviciile de interes general fără caracter economic”.

Până la 20 aprilie 2022 Ministerul Economiei este în așteptarea propunerilor pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 439/2020 cu privire la aprobarea Programului de susținere a afacerilor cu potențial înalt de creștere și internaționalizare a acestora (Program). Autoritatea a anunțat elaborarea respectivului proiectul de hotărâre a Executivului.    Amintim, Programul are ca și scop contribuirea la creșterea economică durabilă prin atragerea investițiilor, sporirea competitivității și a productivității Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Republica Moldova, precum și internaționalizarea acestora, oferind o abordare integrată de susținere a ÎMM cu introducerea practicilor internaționale în vederea dezvoltării productivității și competitivității afacerilor autohtone.  

Parlamentul a ratificat în cadrul ședinței din 17 februarie 2022 Acordul multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare (Acord) care va permite Moldovei să efectueze schimbul de informații cu jurisdicțiile semnatare la nivelul standardului convenit de OCDE, în scopul identificării persoanelor fizice sau entităților care se eschivează de la declararea veniturilor și plata impozitelor prin transferul banilor în conturile din străinătate, acesta fiind un pas important spre transparentizarea veniturilor.   Acordul constituie cadrul normativ pentru realizarea prevederilor art. 6 din Convenția privind asistenta administrativă reciprocă în materie fiscală,

În trimestrul I al anului curent Casa Naţională de Asigurări Sociale a achiziționat pentru persoanele asigurate 1906 bilete de tratament în sumă de 11,6 mil. lei în următoarele instituții: Societăţile cu răspundere limitată: „Struguraş”, satul Cocieri, raionul Dubăsari „Bucuria Sind”, orașul Vadul lui Vodă „Nufărul Alb”, orașul Cahul, „Codru”, din comuna Hârjauca, raionul Călăraşi Stațiunea balneară „Dnestr”, or. Camenca.

Numărul minim de locuri de muncă create de un investitor străin pentru a obține dreptul de ședere provizorie în țara noastră ar putea fi redus de la patru la un loc, iar investiția minimă necesară ar putea constitui 30 de salarii medii lunare, nu 60 de salarii, după cum prevede legislația în momentul de față.   Comisia securitate națională, apărare și ordine publică a susținut proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, ce are ca scop îmbunătățirea climatului investițional în țara noastră și atragerea investițiilor străine directe, pentru a crea locuri de muncă și genera venituri suplimentare la buget.

Veniturile bugetului de stat pentru anul 2019 vor constitui 42125,5 mil. lei, în creștere cu 14,1% față de indicatorul aprobat pentru anul 2018, cheltuielile fiind prognozate la nivel de 47664,2 mil. lei, cu o creștere de 13,5% față de anul curent. Guvernul a aprobat în ședința de ieri proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2019. Potrivit ministrului Finanțelor, Octavian Armașu, la baza elaborării proiectului au stat indicatorii prognozei macroeconomice, elaborați de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Totodată, ministrul a menționat că indicatorii bugetului pentru anul 2019 au fost coordonați cu Fondul Monetar Internațional în cadrul viziei reprezentanților FMI la Chișinău în luna septembrie 2018.

Evaluarea performanțelor individuale ale salariatului reprezintă procedura de evaluare a personalului, prin care se determină nivelul de îndeplinire a indicatorilor de performanță individuală, în vederea aprecierii rezultatelor obținute, identificării necesităților de dezvoltare profesionale și se aplică categoriilor de personal pasibile evaluării, în conformitate cu decizia angajatorului.

În acest articol vom oferi explicații cu privire la particularitățile privind întocmirea și prezentarea rapoartelor financiare de către autoritățile/instituțiile bugetare, precum și vom analiza modificările operate în normele metodologice, care au intrat în vigoare pe parcursul anului 2024.

Prevederile legislației fiscale a Republicii Moldova nu stabilesc obligația de informare a Serviciului Fiscal de Stat despre utilizarea facilităților prevăzute la art. 49 din Codul fiscal.    Astfel, rezidenții zonei economice libere pot beneficia de facilitățile fiscale aferente impozitului pe venit prevăzute la art. 49 din Codul fiscal, cu condiția îndeplinirii condițiilor stabilite de această normă.

28.17.45 Care este regimul fiscal privind TVA în cazul importului și/sau livrării dovleacului pe teritoriul Republicii Moldova?

Companiilor asociate cu cultivarea și promovarea plantelor și produselor din plante le este oferită posibilitatea de a-și sporiri oportunitățile comerciale transfrontaliere. Republica Moldova, Grecia, Armenia și Georgia și-au propus modernizarea respectivelor întreprinderi din țările bazinului Mării Negre, implementată în cadrul proiectului european „HEGO - plante pentru creștere economică” din Programul Operațional Comun în Bazinul Mării Negre 2014 – 2020.    Partenerul de implementare a proiectului în țara noastră este Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), care a organizat primul eveniment național de diseminare a acestei inițiative transfrontaliere, la care au participat reprezentanți ai autorităților publice, instituții de cercetare, centre universitare/de formare antreprenori și partenerii proiectului.

În cadrul licitațiilor „cu strigare” desfășurate de Agenția Proprietății Publice au fost vândute patru bunuri – proprietate a statului (terenuri, complexe patrimoniale), bugetul de stat fiind suplinit din privatizare cu 305 mil. lei din cele 700 mil. preconizate în bugetul de stat pentru anul 2021.     Amintim, anterior APP a comunicat  desfășurarea în perioada 3-13 noiembrie curent a licitațiilor „cu strigare” pentru privatizarea acțiunilor proprietate publică de stat.

Prohibiția de import în Republica Moldova a plasticului reciclat  utilizat ca adaos în mixtură asfaltică pentru reducerea cantității de bitum poate fi exclusă. Proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative este înregistrat în Parlament.   Potrivit autorilor,  această tehnologie este aplicată în peste 50 de țări și a demonstrat că drumurile reparate cu utilizarea materialului din plastic reciclat sunt mai calitative și mai durabile, fiind vorba despre un asfalt de calitate superioară, mai ieftin, deoarece sunt utilizate deșeuri din plastic, iar însuși învelișul este de 10 ori mai durabil decât asfaltul obișnuit.  

Necesitatea prezenței în mediul virtual a afacerilor este incontestabilă. Un rol foarte important în dezvoltarea unui business îi revine imaginii acestuia pe web. La rândul său, site-ul web este un instrument al afacerii, prin intermediul căruia se promovează produsele sau serviciile și se câștigă. Existența unei companii pe internet crește credibilitatea companiei în raport cu potențialii sau actualii clienți.