Întreprinderea „X” nu este plătitoare de TVA și activează de 5 ani, având ca activitate de bază prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor pe teritoriul țării, precum și servicii de comercializare a biletelor pentru transportul pasagerilor pe teritoriul țării (livrări scutite de TVA conform art. 103 alin. (17) din Codul fiscal) în valoare de 900 000 lei. Totodată, pe parcursul anului 2020 a mai obținut venit din vânzarea mărfurilor (livrări impozabile cu TVA) în valoare de 400 000 lei. Ce regim de impozitare urmează să aplice entitatea pentru anul 2021? Are oare aceasta dreptul de alegere a regimului de impozitare sau apare obligația de a se înregistra ca subiect al TVA?

În cadrul evenimentului „Business Bridges Spain-Moldova” au fost prezentate oportunitățile investiționale ale țării noastre din domeniul tehnologiilor informaționale și telecomunicațiilor, construcțiilor, din sectorul energetic, industriei ușoare, infrastructurii drumurilor, turismului etc. La eveniment au participat reprezentanții Ministerul Economiei și Infrastructurii, Agenției de Investiții, Ambasadei RM în Regatul Spaniei, Confederației salariaților spanioli și Camerei de Comerț din Spania.   Potrivit Iulianei Drăgălin, Secretar de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, relațiile bilaterale dintre Moldova și Spania au înregistrat o tendință pozitivă în ultima perioadă. Astfel, volumul comerțului exterior, în perioada ianuarie-aprilie 2020, a înregistrat suma de $45,435 mil., în creștere cu peste 12% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019. 

Proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, susținut de Guvern în cadrul ședinței acum o oră, propune oferirea contribuabililor plătitori de TVA a dreptului de a solicita rambursarea TVA, ceea ce va spori semnificativ lichiditatea întreprinderilor. Impactul bugetar al acestei inițiative se estimează la 1 mld. lei. Conform Programului de rambursare a TVA (Program), care este parte componentă a proiectului, subiecţi ai Programului devin întreprinderile care au statut de contribuabili ai TVA și care înregistrează sume TVA spre deducere în perioada ulterioară.

Instrucțiunea cu privire la modul de completare a Dării de seamă IPC21 va fi suplinită cu denumirea și codul clasificațiilor economice la care urmează a fi achitat impozitul pe venit pentru tipurile sursei de venit indicate în tabelul nr. 1 al dării de seamă respective.   Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul   Ordinului cu privire la modificarea Ordinului nr.94/2020 cu privire la aprobarea formularului tipizat (Forma IPC21) „Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate” și a Instrucțiunii cu privire la modul de completare a formularului nominalizat.

O instituție medico-sanitară (IMS) privată a acționat în judecată furnizorul de energie electrică pentru încălcarea parametrilor de calitate, fiind înregistrat un salt al tensiunii curentului electric şi ulterioarele variații ale acestei tensiuni (de la 180V până la 270V), după care s-au produs întreruperi ale furnizării energiei electrice în aceeaşi zi. Ca rezultat, au fost defectate mai multe dispozitive electrice (receptoare), inclusiv medicale, iar pentru reparația acestora IMS a suportat cheltuieli în sumă de peste 84 mii lei.   Problemele generate de furnizarea necalitativă a energiei electrice au fost reclamate în aceeaşi zi furnizorului, iar ulterior aceste reclamații au fost completate în repetate rânduri, fapt confirmat prin scrisori adresate furnizorului de electricitate, inclusiv actele confirmative ale prejudiciului cauzat ca efect al saltului de tensiune.

Pentru determinarea faptului dacă persoanele indicate la pct. 1.6 din anexa nr. 1 la Legea nr.489 privind sistemul public de asigurări sociale desfășoară activitate în proporție de cel puțin 95% din activitățile stipulate în grupele 01.1–01.6 din Clasificatorul activităților din economia Moldovei, se calculează raportul dintre suma venitului obținut din activitățile respective și suma venitului din activitatea operațională înregistrată în evidența contabilă. În acest caz, ambii indicatori ce țin de mărimea venitului obținut se determină pe perioada de gestiune. Amintim că, cu această prevedere, prin Legea nr.60 din 23 aprilie 2020, a fost completată Legea nr.489.

Prin Legea nr.257/2020  cu privire la modificarea unor acte normative au fost instituite o serie de modificări în legislația fiscală și vamală, printre care se enumeră eliminarea prohibițiilor la importul autovehiculelor, precum și modificarea cotelor accizelor în funcție de termenul de exploatare a acestora.   Motivul care a stat la baza adoptării măsurilor menționate supra este faptul că, conceptual legislația, în speță legislația vamală, nu ar trebui să prevadă interziceri de bunuri (cu excepția celor a căror circulație este interzisă pe teritoriul țării, cum ar fi drogurile), iar în cazul în care se dorește restrângerea importurilor anumitor bunuri din raționamente ecologice, acestea urmează a fi realizate prin aplicarea unor impozite majorate.

Potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, proprietatea privată (terenul) nefolosită în activitatea de întreprinzător, se consideră activ de capital.            În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital procurate se confirmă documentar potrivit modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea de procurare confirmată documentar. În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital baza valorică va constitui zero. 

Efectuarea desemnării procentuale pentru anul 2019 a fost solicitată de 28 506 persoane,  cu 5 560 de persoane mai puține comparativ cu anul 2018, estimându-se o sumă prealabilă de 6,37 mil. lei sau cu cu 1,31 mil. mai puțin comparativ cu anul 2018, anunță Serviciul Fiscal de Stat, cu referire la rezultatele recepționării declarațiilor cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2019.

Banca Națională a Moldovei comunică că, în trimestrul III al anului 2020, volumul total al transferurilor bancare de mijloace bănești din străinătate în favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova a constituit $423,74 mil., dintre care 84,2% au fost efectuate prin sisteme de remitere de bani (doar în USD, EUR și RUB), în principal, fără deschiderea conturilor bancare, iar 15,8% – prin sistemul SWIFT prezentate în valoare brută.   Valoarea recalculată în USD a transferurilor din trimestrul III s-a majorat cu 34,7 la sută comparativ cu trimestrul III al anului 2019 ($314,51 mil.). Fluctuațiile cursului de schimb al valutelor originale față de dolarul SUA au contribuit cu 6,1 puncte procentuale la majorarea transferurilor din trimestrul III al anului curent.

Ministerul Finanțelor anunță, că în scopul valorificării fondurilor Împrumutului oferit de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei destinat finanțării Proiectului “Răspuns de urgență la COVID-19 și Suport pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii”, au fost semnate Contractele de Recreditare cu Instituțiile Financiare Participante intermediare:

În semestrul I al anului curent, în rezultatul activităților de minimizare a practicii de achitare a salariilor „în plic” și a muncii „la negru” desfășurate de Serviciul Fiscal de Stat, au fost calculate suplimentar la buget încasări aferente plăților salariale (impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale, prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, penalități și amenzi) în sumă totală de 6,9 mil. lei, dintre care au fost achitate 2,6 mil. lei. Cele mai multe încasări au fost calculate la impozitul pe venit reținut din plățile salariale – 728 mii lei.   Potrivit datelor publicate de SFS, în primele șase luni ale anului curent, în cazul a 107 controale fiscale au fost depistate încălcări ale legislației în domeniul raporturilor de muncă,  în diminuare față de cele înregistrate în perioada similară a anului precedent cu 254 de cazuri.

Persoana fizică „A”, mama copilului, se află în concediu pentru îngrijirea copilului până la atingerea vârstei de 3 ani. Indemnizația lunară pentru îngrijirea copilului este primită de tatăl acestuia. Are dreptul careva dintre părinții persoanei „A” să beneficieze de scutire pentru persoana întreținută (fiica care se află în concediu pentru îngrijirea copilului), dacă soțul acesteia deja folosește scutirea pentru soție?

Astăzi,  7 august 2020, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 199 - 204 au fost publicate  ordinele  Ministerului Finanțelor prin care s-au aprobat două nou formulare tipizate a dărilor de seamă forma IPC21 și IALS21 (vezi linkul). Potrivit formularelor menționate contribuabilii vor declara obligațiile fiscale aferente plăților salariele și altor recompense achitate angajaților, altor persoane fizice, începând cu luna ianuarie 2021.   Aprobarea noilor formulare tipizate (Forma IPC21 și IALS21) a fost condiționată de modificările operate prin  Legea nr.60/2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de întreprinzător şi modificarea unor acte normative (MO nr. 108-109 art. 186 din 25.04.2020).  

Ce cod se indică în IPC18 la achitarea aleșilor locali a plăților pentru participare la ședințele consiliilor? În conformitate cu prevederile art. art.90 alin.(2)-(3) din Codul fiscal (CF), contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași articol au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă

Serviciul Fiscal de Stat în opt luni ale anului 2020 a încasat 25,4  mld. lei în bugetul public național, cu peste 74,9 mil. lei mai mult sau cu 0,3 % în raport cu perioada similară a anului precedent.   Pe componentele BPN  statisticile sunt următoarele: în bugetul de stat în lunile ianuarie-august ale anului 2020 s-au încasat 10,6 mld. lei, ceea ce constituie cu 450,8 mil. lei mai puțin comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019 sau o diminuare cu 4,1 %;

În urma modificărilor operate în Codul fiscal prin Legea nr.171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative, din 1 ianuarie 2021 este pus în aplicare un nou regim fiscal privind TVA la procurările de proprietate gajată, proprietate ipotecată și proprietate sechestrată (în continuare – Proprietate).  Astfel, potrivit art.94 lit.f) din CF, persoanele juridice şi fizice care practică activitate de întreprinzător, inclusiv persoanele care desfășoară activitate profesională conform legislației, ce procură pe teritoriul Republicii Moldova Proprietatea de la întreprinderile înregistrate în calitate de plătitori de TVA sunt subiecți impozabili cu TVA.  

O persoană juridică a luat în locațiune un mijloc fix pentru al utiliza în cadrul activității de întreprinzător desfășurate. Pe parcursul anului acesta a suportat careva cheltuieli necesare pentru reparația mijlocului fix. În aceste condiții apar următoarele întrebări:

Conform art. 1251 din Codul civil (CC), prin contractul de locaţiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă și posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie.  Bun imobil, conform art. 459 CC, se consideră terenul înregistrat în registrul bunurilor imobile sub număr cadastral distinct. Rămân bunuri imobile materialele separate în mod provizoriu de un teren, pentru a fi reîntrebuințate, atâta timp cât sunt păstrate în aceeași formă, precum și părţile integrante ale unui bun imobil care sunt detașate provizoriu de acesta dacă sunt destinate reamplasării.

Rapoartele financiare consolidate ale Cancelariei de Stat sunt întocmite și oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă a performanței și poziției financiare a instituției, prezentate la 31 decembrie 2017, în conformitate cu cerințele normelor de contabilitate și de raportare financiară în sistemul bugetar din Republica Moldova. În Monitorul Oficial nr. 526-528 a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi cu privire la Raportul auditului situațiilor financiare consolidate ale Cancelariei de Stat încheiate la 31 decembrie 2017.