Rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei (în continuare — IT) practică o diversitate vastă de activităţi, fapt ce provoacă diverse întrebări privind modul de contabilizare a costurilor privind crearea, implementarea și gestionarea tehnologiilor informaţionale, precum și prezentarea informaţiilor aferente în situaţiile financiare. Cadrul normativ de bază pentru entităţile ce activează în acest domeniu îl reprezintă Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (în continuare — Legea) și HG 1144 din 20.12.2017 cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”.

Deși a fost instituit cadrul normativ și instituțional pentru dezvoltarea și evidența resurselor și sistemelor informaționale de stat, acesta nu este pe deplin aplicat și funcțional, necesitând a fi ajustat la realitățile tehnologice și instituționale actuale, menționează Curtea de Conturi în Raportul de audit al performanței privind evidența resurselor și sistemelor informaționale de stat. Documentul a fost publicat vineri, 23 noiembrie curent în Monitorul Oficial. Conform documentului, se atestă lipsa unei evidențe centralizate a resurselor şi sistemelor informaționale de stat. Astfel, unele instituții își creează independent sisteme informaționale (SI) nerespectând cadrul regulator în domeniu, inclusiv fără elaborarea și coordonarea conceptelor tehnice în modul stabilit.

Angajatul întreprinderii „X” a depus cerere de eliberare din serviciu la data de 28 decembrie 2018. În luna februarie 2019, persoanei i-a fost acordat un premiu anual, pentru activitatea realizată pe parcursul anului 2018. Urmează a fi calculate contribuţii din sumele respective şi dacă da, atunci cum va fi declarată persoana în Darea de seamă IPC 18? Poate fi utilizată categoria persoanei asigurate 101 „persoană angajată pe bază de contract individual de muncă ” în cazul în care persoana nu mai este angajatul întreprinderii?

Conform contractului de arendă, persoana fizică — proprietar al terenului urmează să primească 2000 lei, dar a primit în anul 2018 doar 1800. In actul de achizitie ce reflectă suma totala sau cea achitată? Toate sumele indicate în Darea de seamă IPC 18 și în Formele IALS trebuie să coincidă cu cele din actul de achizitie? Suplimentar, cum procedăm cu obligațiile fiscale ale persoanelor, care au transmis pământul în arendă și au obținut venitul respectiv, dar nu sunt angajate la intreprinderea care a luat în arendă loturile? Acestea de asemenea se reflectă în Formele IALS si IPC 18

Funcția de bază a contabilității autorităților/instituțiilor bugetare este funcția de informare. Informațiile din rapoartele financiare alimentează sistemul decizional al managementului administrației publice centrale și locale, precum și alți utilizatori (guvernul Republicii Moldova și altor state, creditorii, investitorii, donatorii, finanțatorii, mass-media, populația etc.) cu informații despre executarea bugetelor, starea decontărilor și resursele patrimoniale ale statului.

Ministerul Finanțelor propune spre consultări publice Regulamentul cu privire la achiziția bunurilor și serviciilor prin cererea ofertelor de prețuri. Acesta stabilește temeiurile juridice de organizare și desfășurare a procedurii de cerere a ofertelor în scopul asigurării economisirii și eficientizării achizițiilor de bunuri și servicii, satisfacerii necesităților autorităților contractante de bunuri și servicii, participării largi a operatorilor economici în cadrul procedurilor de achiziție publică și dezvoltării concurenței în domeniu.

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 178/2018, care intră în vigoare începând cu 01.10.2018 conține un aspect ce constă în stimularea mediului de afaceri prin creșterea competitivității agenților economici din sectorul HORECA (Hotel, Restaurant, Cafenea) pe plan regional şi internațional, excluderea unor bariere pentru agenții economici exportatori. Aceste modificări vizează domeniul de aplicare a TVA.

Evoluţia sistemului asociațiilor de economii şi împrumut din RM, (în continuare – AEÎ) a determinat necesitățile de dezvoltare a unui sistem informaţional unic activității acestora şi au impus elaborarea unui proces de sintetizare şi generalizare a informaţiilor.

În procesul desfăşurării activităţii comerciale, întreprinzătorul intră în diverse raporturi juridice cu alţi reprezentanți ai circuitului economic, majoritatea raporturilor având drept scop obţinerea de profit și de cele mai dese ori îmbracă forma unor contracte, astfel realizându-se activitatea de producere şi circulaţie a mărfurilor, executarea de lucrări şi prestarea de servicii. Succesul activităţii comerciale depinde de executarea cu buna credinţă şi la timp a obligaţiilor de către toţi întreprinzătorii participanţi la raporturile juridice, în conformitate cu contractele încheiate. Respectiv, orice derogare de la prevederile acestora pot provoca consecințe negative pentru una din părțile contractante, inclusiv insolvabilitatea. În continuare vom examina unele aspecte ce tin de aplicarea procedurii insolvabilităţii asupra întreprinzătorului individual.

Termenul de prezentare a dării de seamă anuale privind mărimea și circulația proprietății publice va fi extins de la 25 ianuarie la 31 martie. Cabinetul de miniștri a aprobat ieri o hotărâre în acest sens, cu scopul asigurării veridicității datelor raportate incluse în dările de seamă. Menționăm că potrivit prevederilor în vigoare ale Hotărârii Guvernului nr. 568 din 6 mai 2008, întreprinderile de stat și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat urmează să prezinte darea de seamă prenotată aferentă rezultatelor anuale până la data de 25 ianuarie.

Prevederile documentului vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2017. Una din prevederile politicii bugetar-fiscale pentru anul 2017 constă în majorarea mărimii tranşelor de venit impozabile, precum şi a mărimii scutirii anuale personale, scutirii anuale personale majore şi scutirii anuale pentru persoanele întreţinute.

Începând cu 1 octombrie 2018, urmează a fi aplicat un regim special de impunere pentru angajații conducători auto din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi, care este reglementat de art. 881 din Codul fiscal (CF). Potrivit prevederilor, angajatorii din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi, care plătesc conducătorului auto angajat (ce efectuează transport rutier de persoane în regim de taxi) salariu, sunt obligați să calculeze și să achite la buget un impozit pe venit în mărime fixă de 500 de lei lunar din venitul ce nu depășește 10 mii lei pe lună pentru fiecare angajat. Suma venitului lunar ce depășește limita stabilită de 10 mii de lei se supune impozitării, prin aplicarea regimului fiscal general prevăzut la art.88 din CF, începând cu primul leu al depășirii, cu aplicarea cotelor de impozitare stabilite la art.15 din CF.

La 1 iunie 2018 a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 505 din 30 mai 2018 cu privire la aprobarea modificărilor și completărilor ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului, prin care au fost operate modificări inclusiv asupra modului de restituire a taxei pe valoarea adăugată.   Astăzi prezentăm unele aspecte ce vizează subiecţii impozabili cu TVA care efectuează investiţii capitale în conformitate cu prevederile art.1011 alin.(1) şi alin.(1¹) din Codul fiscal şi deţin dreptul la restituirea sumei TVA, cu respectarea condiţiilor stipulate în alin.(2) din articolul menţionat.

În conformitate cu prevederile Legii cu privire la modificarea unor acte legislative nr. 178 din 26.07.2018 (MO al RM nr. 309-320 (6704-6715) din 17.08.2018 ) (în continuare Lege), au fost efectuate amendamente la prevederile Codului fiscal (CF), după cum urmează: potrivit art.19 din Lege, a fost completat art.133 din CF și anume atribuțiile Serviciului Fiscal de Stat (SFS). Astfel, alin.(2) s-a completat cu pct. 37) cu următorul cuprins:

În vederea apărării drepturilor creditorilor în cadrul procedurii falimentului, Legea insolvabilității stabilește obiectivul de valorificare a masei debitoare în condiții cât mai avantajoase și în timpul cel mai potrivit.

Conform prevederilor Regulamentului cu privire la inventariere, se permite compensarea plusurilor cu lipsurile de inventar pentru mărfurile cu aceiasi denumire. În cazul în care compania aprobă o lista de mărfuri resortate (ex: iaurt vişina, căpşuna; ceapa la kg sau ambalată) şi la inventariere compensează diferenţele pentru aceste mărfuri (pe acelaşi gestionar şi subdiviziune), se recunosc în scopuri fiscale aceste compensări? Care este tratamentul TVA aferent acestor compensări?

În numărul precedent al revistei „Monitorul Fiscal FISC. md” au fost expuse aspecte aferente noilor reglementări internaționale privind contabilizarea contractelor de locațiune cu referire la: necesitatea emiterii noului standard; domeniul de aplicare și excepțiile de recunoaștere a contractelor de locațiune; principala inovație adusă de standard; separarea parților componente ale unui contract de locațiune, ce conține o componentă de locațiune și alte componente de non-locațiune; aspecte specifice contractelor de locațiune exprimate în valută.

La data de 26 iulie 2018 a fost aprobată Legea nr.178 (MO al RM nr. 309-320, 2018, în vigoare din 1 octombrie 2018) (Lege), care prevede un șir de modificări la Codul fiscal (CF), în partea ce ține de unele aspecte cu privire la efectuarea controlului și aplicarea sancțiunilor, amenzilor și penalităților.

Veniturile încasate de Compania Națională de Asigurări Medicale au fost reflectate veridic în Raportul Guvernului privind executarea Fondului asigurărilor obligatorii de asistență medicală (FAOAM), în timp ce veniturile calculate, ținând cont de specificul și prevederile legale, nu sunt reflectate în evidența contabilă, se menționează în Raportul auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală în anul bugetar încheiat 2017.

Prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr.216 din 28 decembrie 2018 au fost aprobate Indicaţiile metodice privind contabilitatea pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei, documentul fiind publicat în MO al RM, nr. 6-12 din 11 ianuarie 2019. Pentru ca utilizatorul să înțeleagă logica acestui act, oferim o scurtă retrospectivă a reglementărilor din domeniu.