Ținând cont de ultimele modificări efectuate în legislație, întreprinderea X a decis calcularea amortizării în scopuri fiscale pentru anul 2020 după metoda „veche”. Care sunt principalele aspecte care trebuie luate în considerare la determinarea corectă a amortizării în scopuri fiscale?     Prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative art. 24 din Legea nr.1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal (CF) a fost completat cu alin.

Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare un proiect de lege, al cărui scop este ameliorarea situației financiare la Î.S. „Calea Ferată din Moldova”, stabilită în calitate de prioritate a Ministerului Economiei și Infrastructurii pentru anul 2018. Astfel, proiectul prevede completarea art.125 din Codul fiscal cu un nou alineat – 23, care va stabili că suma accizelor achitată la procurarea mărfurilor supuse accizelor de la pozițiile tarifare 271020110-271020190 se restituie agenților economici care procură aceste mărfuri pentru alimentarea vehiculelor feroviare, modalitatea restituirii urmând a fi stabilită de Guvern.

În decurs de o lună, compania desfășoară o promoție: oferă un card de combustibil cadou pentru o anumită sumă fiecărui client care cumpără mărfuri de la companie (vânzarea mărfurilor este întocmită prin factură). Avem dreptul să distribuim carduri de combustibil fără a avea licență pentru realizarea combustibilului (a fost încheiat un acord de cooperare cu un operator licențiat)?

Autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare) au misiunea de a executa funcțiile statului în diferite domenii și activități: educație, cercetare, sănătate, cultură, apărare și asigurarea ordinii publice, diplomație și menținerea relațiilor externe, administrare, evidență și controlul executării bugetului public național etc. Diversitatea funcțiilor statului duce la utilizarea din partea entităților bugetare a unui larg spectru de stocuri de materiale circulante.

Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal. Astfel, conform prevederilor alin. (1) lit. b) din articolul menționat, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale.

În ultimii ani au fost efectuate modificări semnificative în legislația Republicii Moldova ce reglementează contabilitatea, raportarea financiară și auditul entităților. Au fost aprobate: Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 Legea nr. 287/2017), modificări în Standardele Naționale de Contabilitate (SNC) (în vigoare din 01.01.2020), operate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 48/2019 (OMF nr. 48/2019), Planul general de conturi contabile aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 119/2013 (OMF nr. 119/2013).

Republica Moldova se numără printre cele peste 100 de state care au răspuns apelului global de a participa la redresarea sectorului turismului post-pandemie. Astfel, 4 soluții inovatoare propuse de țara noastră vor completa lista celor peste 1000 de proiecte înscrise în campania „Healing Solutions Tourism Challenge” lansată de Organizația Mondială a Turismului (OMT). Inițiativa OMT constă într-un apel de a crea soluții care ar putea contribui la refacerea rapidă a industriei. Campania se desfășoară în contextul în care, la nivel global, sectorul turismului se confruntă cu cele mai mari pierderi cauzate de COVID-19. În Moldova campania este susținută de Agenția de Investiții și mediul asociativ, reprezentat de Proiectul TEKWILL.

În prezentul articol se propune examinarea regimului fiscal aplicat unor cheltuieli suportate de angajatori pe parcursul anului 2020 ținând cont de specificul acestuia an prin prisma instituirii stării de urgență/stării de urgență în sănătate publică:     - Cheltuieli aferente echipamentelor de protecție, dezinfectanților, măștilor medicale, ventilatoare medicale, etc. procurate și donate către instituțiile medico-sanitare publice ce urmează a fi utilizate pentru combaterea infecției cu Coronavirus (COVID-19)

Astăzi, 1 aprilie 2020, Guvernul Republicii Moldova, prin angajarea răspunderii asupra proiectului de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte legislative, a aprobat proiectul de lege ce vizează luarea măsurilor urgente în condițiile stării excepționale declarate în țară. Urgența adoptării acestora măsuri este determinată de necesitatea asigurării implementării efective în perioada în care acestea vor intra în vigoare. Adoptarea acestora într-o perioadă ulterioară, în procedură generală, va face imposibilă implementarea lor conform scopului și în termenul propus, ținând cont de necesitatea unei perioade de pregătire atât a mediului de afaceri cât și a autorităților publice, a menționat prim-ministrul Ion Chicu.

Definitivarea proiectului de lege privind risipa alimentară a fost genericul unei ședințe desfășurate la sfârșitul săptămânii trecute pe platforma Ministerului Economiei și Infrastructurii. Scopul documentului este asigurarea unui cadru juridic, care să reglementeze pentru agenții economici din sectorul alimentar opțiunile legale ce se referă la prevenirea deșeurilor alimentare, prin intermediul direcționării prin donații a alimentelor către asociațiile obștești, care ulterior le vor distribui direct și prin intermediul cantinelor sociale. „Proiectul de lege privind risipa alimentară va avea un puternic impact economic, reducând cuantumul cheltuielilor inutile provenite din irosirea alimentelor. Mai mult ca atât, proiectul oferă opțiuni legale operatorilor din domeniul alimentar și comerț de redistribuire a surplusului de produse alimentare nevândute către diverși utilizatori, în cursul normal al desfășurării activității de antreprenor”, a declarat secretarul de stat al MEI, Iuliana Drăgălin.

La momentul actual Societățile cu Răspundere Limitată (SRL) constituie cea mai utilizată formă de desfășurare a activității de întreprinzător înregistrate în Republica Moldova, fiind determinată de procedura relativ simplă de înregistrare, precum și de posibilitatea creării acestei forme organizatorico-juridice de către asociatul unic. Totuși, indiferent de numărul de asociați, SRL și asociații acesteia, în raporturile de interdependență, precum și în relațiile cu terții sunt priviți ca subiecți distincți cu drepturi și obligații distincte.  

Сonform prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea cu privire la filantropie și sponsorizare nr. 1420-XV din 31.10.2002,

Potrivit art.120 din Titlul IV al Codului fiscal, subiecţii impunerii cu accize sunt: a) antrepozitarul autorizat care produce şi/sau prelucrează mărfuri supuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova; b) persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor, cu excepţia mărfurilor specificate la art.124 alin.(1)-(3), (5), (7), (8) al aceluiaşi cod. Din categoria subiecţilor impunerii cu accize nu fac parte persoanele juridice şi persoanele fizice, care importă mărfuri:

Formularul IPC18 va fi completat cu doi indicatori (rânduri) prin care agenții economici vor avea posibilitatea să declare impozitul pe venit reținut final de la două categorii de contribuabili. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul Ordinului cu privire la modificarea și completarea Ordinului MF nr. 126 din 4 octombrie 2017. Proiectul este elaborat în urma modificărilor operate în Codul fiscal, prin Legea nr. 171 din 19 decembrie 2019, potrivit căreia, începând cu 1 ianuarie 2020, agenții economici care procură de la persoanele fizice produse agricole din horticultură vor reține 5% din plățile efectuare în folosul acestora.

Scutirea de la plata impozitului pe venitul creării și funcționării Fondului de garanție al Agenției Servicii Publice, precum și pe venitul destinat acumulării de mijloace prevăzute pentru acoperirea cheltuielilor de deservire și rambursarea creditului extern acordat în vederea implementării Primului Proiect de Cadastru, nu constituie ajutor de stat în sensul art. 3 din Legea nr. 139/2012 cu privire la ajutorul de stat. Aceasta se menționează în Decizia nr. ASER-76 din 31 octombrie 2019 a Consiliului Concurenței, care a fost publicată în Monitorul Oficial din 15 noiembrie. Astfel, Ministerul Finanțelor și Serviciul Fiscal de Stat vor exclude măsura de sprijin din lista schemelor de ajutor de stat existent, care se raportează anual, până la data de 31 martie, Consiliului Concurenței.

Potrivit proiectului legii bugetului 2018, intrările din granturi la bugetul de stat vor constitui 2 830,0 mil.lei, ceea ce în raport cu veniturile totale constituie 7,7%, iar ca pondere în PIB – 1,8% şi include granturi pentru susținerea bugetului în sumă de 2 189,2 mil.lei, ceea ce se echivalează cu 105,2 mil.euro sau 77,4% din totalul sumei și granturi pentru finanțarea proiectelor din surse externe – 640,8 mil. lei sau $39,4 mil., ceea ce reprezintă 22,6%. În anul viitor suma granturilor se va dubla, majorându-se cu 1 657,9 mil. lei.

Donatorii de sânge şi componente sanguine, în mod neremunerat, vor benficia de un nou pachet alimentar, ce va include un litru de suc fără adaos de zahăr, conserve din carne şi peşte, 100 de grame de ciocolată, 400 de grame de halva sau 250 de grame de fructe uscate și o conservă de legume.

Declaraţia persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai târziu de data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune. În contextul declarării stării de urgență, potrivit prevederilor pct. 26 alin. (1)-(3) al Dispoziției nr.3 cu modificări a Comisiei pentru Situații Excepționale a RM, termenul de declarare și achitare a impozitului pe venit pentru 2019 de către persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător a fost extins până la 29 mai 2020.

Donarea unor bunuri în folosul persoanelor fizice se efectuează prin încheierea unui contract de donaţie, în conformitate cu prevederile art. 1198 din Codul civil. Patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova cu titlu de donaţie, potrivit prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

Serviciul Fiscal de Stat anunță că, la data de 25 februarie 2020, expiră termenul de prezentare a informației de către următorii subiecți: – instituțiile financiare – informația privind toate tipurile de conturi active pe parcursul unui an fiscal, inclusiv rulajele (mișcările) pe aceste conturi; – companiile turistice – informația privind serviciile turistice prestate; – companiile de asigurare – informația privind contractele de asigurare; – deținătorii de registre ale deținătorilor de valori mobiliare – informația privind tranzacțiile cu valori mobiliare efectuate în perioada anului fiscal;