Delegația Republicii Moldova a participat la cea de-a V-a reuniune a Comitetului de Asociere, în configurația Comerț, Republica Moldova – Uniunea Europeană și la ședința Subcomitetului pentru Indicații Geografice, care s-a desfășurat în perioada 18 — 19 octombrie, la Bruxelles. Iuliana Drăgălin, secretarul de stat al MEI și care a condus delegația moldovenească, a menționat că, în urma solicitării Republicii Moldova, reprezentanții UE au examinat solicitarea de majorare a contingentelor tarifare la export. În acest context, Comisia Europeană va continua negocierile pe marginea acestui subiect.

Potrivit art.120 din Titlul IV al Codului fiscal, subiecţii impunerii cu accize sunt: a) antrepozitarul autorizat care produce şi/sau prelucrează mărfuri supuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova; b) persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor, cu excepţia mărfurilor specificate la art.124 alin.(1)-(3), (5), (7), (8) al aceluiaşi cod. Din categoria subiecţilor impunerii cu accize nu fac parte persoanele juridice şi persoanele fizice, care importă mărfuri:

În primele 9 luni ale anului curent, suma încasărilor în numerar în sistemul bancar a constituit 90191 mil. lei, în creștere cu 7,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, comunică Banca Națională a Moldovei. Potrivit datelor, majorări s-au produs pentru următoarele tipuri de încasări: • de la întreprinderile care prestează alte servicii – cu 15,3%; • din vânzarea valutei străine persoanelor fizice – cu 12,2%; • de la comercializarea mărfurilor de consum, indiferent de canalul de desfacere – cu 8,5%;

Un nou Acord în domeniul transportului internațional rutier de mărfuri și pasageri va fi semnat între Republica Moldova și Federația Rusă. Hotărârea Guvernului nr. 319 din 24 mai curent privind aprobarea texului acestuia a fost publicată în Monitorul Oficial din 26 mai 2017.

Pe data de 27 octombrie, ultima duminică a lunii octombrie, Republica Moldova va trece la ora de iarnă, transferând acele ceasornicului cu o oră înapoi. Astfel, ora 4:00 a dimineții va deveni ora 3:00, anunță Guvernul. Trecerea la ora de iarnă este efectuată în conformitate cu propunerea Comisiei Economice Europene, concomitent cu statele-membre ale Comunității Europene. Reamintim că, în martie 2019, Comisia Europeană a votat pentru renunţarea la schimbarea orei începând cu anul 2021 din motiv că trecerea la ora de iarnă poate afecta organismul uman. Astfel, fiecare stat membru al UE va putea alege dacă să rămână la ora permanentă de vară sau la cea de iarnă. Despre aceasta,țările UE trebuie să informeze Comisia până în luna aprilie 2020.

Proiectul de lege ce prevede transpunerea Standardelor Basel III aferente cerinţei de capital şi reglementarea la nivelul actului legislativ a tratamentului prudenţial a diferitor riscuri, cum ar fi de credit, de piaţă, operaţional etc. a fost votat în prima lectură.

Soluțiile de securitate sunt menite să ajute angajații din sănătate în contextul în care numărul atacurilor informatice care exploatează subiectul coronavirus a crescut de aproape cinci ori pe durata pandemiei. Producătorul de soluții de securitate informatică Bitdefender a anunțat că va oferi gratis soluții de securitate destinate mediului de business tuturor instituțiilor sanitare din lume, ca parte a unui demers de a le sprijini pe durata pandemiei COVID-19.

Importurile în Moldova din ţările care nu fac parte din UE şi CSI s-au redus, în ianuarie-septembrie 2016, faţă de aceeaşi perioadă din 2015, cu 3,5%, până la $731,5 mil. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, cota acestor ţări în volumul total al importurilor s-a redus de la 25,6% la 25,2%.

Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern cu privire la inițierea negocierilor asupra Acordului cu privire la barierele tehnice în comerțul dintre statele-membre ale Comunității Statelor Independente (CSI) și documentele aferente acestuia. Acordul este unul multilateral și se încheie între Guvernele statelor-membre ale CSI.

La 30 aprilie expiră termenul-limită în care entitățile sunt obligate să prezinte situațiile financiare, care, potrivit Legii contabilității și raportării financiare nr. 287/2017, este de 120 de zile de la încheierea perioadei de gestiune. În cadrul unui nou seminar organizat de compania Tx & A Co SRL au fost discutate principalele modificări operate în legislația fiscală și contabilă pentru anul 2020, precum și aspecte ce se referă la închiderea anului fiscal 2019. Lidia Foalea, șefa Direcției reglementarea contabilității și auditului în sectorul corporativ din cadrul Ministerului Finanțelor, s-a referit la aspectele generale ce țin de modul de întocmire a situațiilor financiare pentru anul 2019, dar și la principalele modificări și completări operate la Planul general de conturi contabile.

Republica Moldova urmează să achite cotele de membru și datoriile pe care le are față de organizațiile internaționale în sumă de circa 64 mil. lei. O hotărâre în acest sens a fost aprobată de Cabinetul de miniștri în ședința din 16 mai curent. Potrivit hotărârii, țara noastră este membră a 71 de organizații. Cei mai mulți bani vor fi achitați Consiliului Europei — peste 7 mil. lei.

În Monitorul Oficial din 6 decembrie curent, Serviciul Vamal a publicat Ordinul nr. 525-O din 20 noiembrie 2019 referitor la aprobarea Instrucțiunii cu privire la procedura de înregistrare și revocare a înregistrării exportatorilor în/din sistemul exportatorilor înregistrați (REX). Prevederile ordinului vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2020. Instrucţiunea este elaborată în vederea facilitării comerţului extern şi a simplificării procedurii de certificare a originii preferențiale a mărfurilor.

Exportul moldovenesc în ţările UE în perioada ianuarie – aprilie 2018, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, a crescut cu 38,5% şi a atins cifra de $595 mil. Biroul Naţional de Statistică cominică că exportul în UE pentru primele patru luni curent a deţinut o cotă de 67,8% din totalul exporturilor (63,0% – în ianuarie-aprilie 2017). Cele mai mutle mărfuri autohtone au fost exportate în România, Italia, Germania, ţări care au majorat considerabil importul din Moldova.

Caracterul global al proceselor social-economice contemporane, globalizarea procesului de producere (mărfuri, servicii) necesită comparabilitatea și coerența informațiilor statistice, prezentate de către diferite țări, precum și de către diverse organisme internaționale. Unul dintre aspectele importante ale soluționării problemelor comparabilității informațiilor la nivel internațional este armonizarea sistemelor statistice naționale cu standardele internaționale, în special, armonizarea clasificărilor naționale atât pe verticală (nivel mondial, european, național), cât și pe orizontală (cu alte sisteme), care asigură coerența reciprocă a fluxurilor de informații cu scop funcțional diferit.

Funcția de coordonare și management al asistenței externe va fi atribuită în competența unei singure autorități a administrației publice centrale – Ministerului Finanțelor. În prezent, domeniul coordonării și managementului asistenței externe acordate Republicii Moldova de către comunitatea creditorilor este gestionat de Ministerul Finanțelor și Cancelaria de Stat, ultima fiind responsabilă de partea tehnică – coordonarea procesului de programare, monitorizare, gestionare şi evaluare a asistenţei tehnice oferite de organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare. În cadrul ședinței secretarilor de stat din 12 septembrie curent a fost examinat proiectul hotărârii cu privire la unele măsuri de eficientizare a mecanismului de coordonare și management al asistenței externe și modificarea unor hotărâri ale Guvernului.

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

Desfășurarea activității de asigurare/reasigurare, cerințele prudențiale pentru societățile ce activează în domeniu, precum și competențele autorității de supraveghere vor fi reglementate prin Legea privind activitatea de asigurare și reasigurare, proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea acesteia fiind elaborat de Ministerul Finanțelor examinat în cadrul ședinței secretarilor generali ai ministerelor. Documentul transpune cadrul regulator la nivelul Uniunii Europene și vine cu noi abordări ce țin de statuarea managementului riscului, transformarea procesului de supraveghere dintr-unul reactiv într-un proces continuu, cooperarea între autoritățile competente, gestionarea crizelor, cerința de capital minim etc.

Moldova va încerca să pună capăt risipei alimentare. Mai multe instituţii de stat şi reprezentanţi ai sectorului privat au aprobat o foaie de parcurs pentru prevenirea pierderilor de alimente. Documentul a fost validat în cadrul unui atelier cu participarea Ministerului Agriculturii, Ministerului Economiei, Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor desfășurat sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie. La eveniment a fost prezentată o evaluare a proporțiilor, cauzelor și impactului pierderilor și risipei alimentare. Totodată, au fost studiate lanțurile cu alimentele selectate și au fost intervievați actorii implicați în acest proces. Printre aceștia: fermieri, procesatori și vânzători.

Republica Moldova a exportat, în primele două luni ale anului 2016, pe piața din România mărfuri în valoare de 59,4 milioane de dolari SUA, cu 11 milioane peste nivelul livrărilor în țările CSI, potrivit datelor făcute publice astăzi de Biroul Național de Statistică,

Republica Moldova va explora tot mai puține oportunități de finanțare în condiții concesionale și semiconcesionale, acestea urmând a fi înlocuite cu finanțarea la costuri de piață, respectiv mai înalte. În procesul de gestiune a datoriei de stat ar trebui să se ia în considerare că aceasta ar putea duce la apariția unor noi riscuri sau la acutizarea celor existente, se spune în proiectul Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022)” elaborat de Ministerul Finanțelor. Conform autorilor, documentul descrie strategia de finanțare a deficitului bugetului de stat, identificarea factorilor de cost și de risc aferenți, este bazat pe practicile internaţionale definite în „Liniile directoare ale Băncii Mondiale si FMI referitoare la elaborarea strategiilor de datorie pe termen mediu”, cu utilizarea instrumentului analitic Medium Term Debt Management Strategy (MTDS AT).