Reiterând deschiderea pentru discuții pe marginea oricărui subiect reflectat în proiectul de lege privind politica fiscală și vamală pentru anul 2021, Ministerul Finanțelor a organizat o ședință cu participarea reprezentanților Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) pe marginea subiectelor ce vizează măsurile de ordin fiscal, fiind puse în discuție propunerile ce se conțin în proiectul de lege privind politica fiscală și vamală ce vin să consolideze autonomia financiară și decizională a autorităților locale.   Acestea țin de:

În Moldova vor fi create Registrul electronic al persoanelor care au fost suspendate din funcție sau le-au fost încetat mandatul, raporturile de muncă sau de serviciu în legătură cu încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale sau al regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor, restricţiilor şi limitărilor și Registrul electronic al bunurilor confiscate pentru nerespectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale, ambele ținute de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI).   Crearea acestora este prevăzută în proiectul legii cu privire la completarea și modificarea unor acte legislative, votată de Parlament cu 57 de voturi în lectura a doua astăzi, 7 octombrie 2021.

În sensul restituirii amenzii penale, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a reiterat poziția Serviciului Fiscal de Stat (SFS) precum că, conform prevederilor art. 1 alin. (2) din Codul fiscal (CF), prezentul cod reglementează relaţiile ce ţin de executarea obligaţiilor fiscale în ce privește impozitele și taxele de stat, stabilind, de asemenea, principiile generale de determinare și percepere a impozitelor și taxelor locale.  Iar, în corespundere cu prevederile alin. (3) al CF, noţiunile și prevederile prezentului cod se aplică în exclusivitate în limitele relațiilor fiscale și ale altor relaţii legate de acestea.

Ministerul Finanțelor comunică că Vicepremierul Serghei Pușcuța și Secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc, au avut o întrevedere cu membrii Asociației Investitorilor Străini. Subiectele de discuție au vizat propunerile privind politica fiscală și vamală pentru anul 2021, prevederile noului Cod Vamal, modificările inițiate la Catalogul Mijloacelor Fixe, etapa implementării monitorizării electronice a vânzărilor, precum și alte subiecte de actualitate.   Conducerea Ministerului Finanțelor a exprimat deschidere față de mediul de afaceri în vederea identificării priorităților pentru continuarea colaborării comune. De asemenea, Vicepremierul Serghei Pușcuța a îndemnat reprezentanții mediului de afaceri să participe activ la elaborarea, expertizarea și implementarea propunerilor de politică fiscală și vamală.

Conform art.94 lit. e) din Codul fiscal, subiecți impozabili cu TVA persoanele juridice şi fizice indiferent de faptul dacă dețin sau nu statut de plătitor a TVA, care practică activitate de întreprinzător, inclusiv persoanele care desfăşoară activitate profesională potrivit legislaţiei, şi procură pe teritoriul Republicii Moldova proprietatea întreprinderilor înregistrate în calitate de plătitori de TVA, declarate în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012.      [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 257 din 16.12.2020, în vigoare de la data 01.01.2021.]

 În anul 2020 persoana fizică X (bunica) a donat un apartament unui nepot al său, iar valoarea indicată în contractul de donație constituie 450 000 lei. Imobilul respectiv a fost privatizat în anul 1995 cu suma de 5000 lei conform documentului ce atestă privatizarea. Apar în cazul dat anumite obligații fiscale privind impozitul pe venit la persoana X? Potrivit lit. b) alin. (1) art. 39 din CF, proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător (în cazul dat, apartamentul) reprezintă activ de capital. Astfel, pentru a determina ce regim fiscal privind impozitul pe venit în cazul dat este corect de aplicat, urmează, din start, de stabilit dacă apartamentul dat, pentru persoana care a efectuat donația, reprezintă locuință de bază sau nu.

O instituție medico-sanitară (IMS) privată a acționat în judecată furnizorul de energie electrică pentru încălcarea parametrilor de calitate, fiind înregistrat un salt al tensiunii curentului electric şi ulterioarele variații ale acestei tensiuni (de la 180V până la 270V), după care s-au produs întreruperi ale furnizării energiei electrice în aceeaşi zi. Ca rezultat, au fost defectate mai multe dispozitive electrice (receptoare), inclusiv medicale, iar pentru reparația acestora IMS a suportat cheltuieli în sumă de peste 84 mii lei.   Problemele generate de furnizarea necalitativă a energiei electrice au fost reclamate în aceeaşi zi furnizorului, iar ulterior aceste reclamații au fost completate în repetate rânduri, fapt confirmat prin scrisori adresate furnizorului de electricitate, inclusiv actele confirmative ale prejudiciului cauzat ca efect al saltului de tensiune.

Potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, proprietatea privată (terenul) nefolosită în activitatea de întreprinzător, se consideră activ de capital.            În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital procurate se confirmă documentar potrivit modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea de procurare confirmată documentar. În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital baza valorică va constitui zero. 

La 1 aprilie 2025 intră în vigoare Legea nr. 34 din 29 februarie 2024 cu privire la efectuarea decontărilor în numerar. În acest sens, vă propunem un articol referitor la noile reglementări ce urmează a fi aplicate, publicat anterior în ediția electronică. Dezvoltările și inovațiile în domeniul IT au facilitat și au permis regândirea unor serii de procese, inclusiv a celor economice și financiare.

Epopeea documentării corecte și corespunzătoare a tranzacțiilor economice aferente serviciilor de publicitate și promovare prin intermediul rețelelor de socializare (Facebook și Instagram), dar și prin intermediul altor motoare de căutare precum Google, este mai veche, însă nu pe deplin soluționată. Actualitatea dilemelor legate de acest subiect a revenit în prim-plan odată cu pandemia, când comerțul electronic sau așa numitul e-commerce, a căpătat o dezvoltare și răspândire vertiginoasă, iar magazinele online au apărut ca „ciupercele după ploaie”. Astfel a crescut și cererea de publicitate și promovare online pentru mediul de afaceri autohton.

Prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative au fost operate  modificări la Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice.   În articolul publicat în ediția din aprilie a revistei „monitorului fiscal FISC.md” autorul nostru Corina Alexa vine cu precizări ce țin de noile prevederi ale art. 6 din Legea nr. 845/1992.   Astfel, „Particularitățile reglementărilor aferente reducerii circulației de numerar în activitatea economică începând cu anul 2021” vă oferă răspunsul la un șir de întrebări, cum ar fi:

Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (asigurare RCA) este cel mai utilizat produs de asigurare din RM, ceea ce se explică prin faptul că, în primul rând, acestea sunt asigurări obligatorii pe teritoriul țării, dar și prin numărul semnificativ al accidentelor auto ce se soldează cu pagube și vătămări corporale. Asigurările RCA reprezintă un mijloc de protecție a populației în cazul celor mai frecvente accidente și au ca scop acoperirea prejudiciului produs de persoana asigurată unor terțe persoane, în condițiile în care acesta se face responsabil potrivit legislației. Spre deosebire de asigurările de bunuri, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA intervine și o a treia persoană - terțul păgubit.

Persoanele fizice, care au introdus pe teritoriul Republicii Moldova mijloace de transport declarate prin acțiune în perioada 2010-2018, și nu au respectat condiția de scoatere de pe teritoriul vamal până la expirarea termenului acordat (180 zile / 3 ani), sunt atenționate despre necesitatea plasării acestor mijloace de transport într-o altă destinație vamală, sau în cazul în care mijloacele de transport sunt prohibite, acestea urmează a fi scoase de pe teritoriul țării.

Potrivit prevederilor art. 109 alin. (1) din Codul fiscal, pentru mărfurile importate, termenul obligaţiei fiscale se consideră data declarării mărfurilor la punctele vamale sau, în cazul prevăzut la art.124 alin. (12) din Codul vamal, data prelungirii termenului de plată, iar data achitării – data depunerii de către importator (declarant) sau de către un terţ a mijloacelor băneşti la casieria organului vamal sau la contul unic trezorerial, confirmată printr-un extras din contul bancar şi/sau contul de plăţi. 

Până la înregistrarea proiectului de act normativ de către Cancelaria de Stat, varianta iniţială a acestuia, în cazul proiectelor care conţin reglementări cu impact asupra bugetului public naţional sau a unor componente din cadrul bugetului, se consultă cu Ministerul Finanțelor. Cancelaria de Stat propune spre consultare un proiect de hotărâre a Executivului ce prevede modificări în unele acte normative. Documentul are drept scop asigurarea cadrului normativ pentru implementarea Hotărârii Guvernului nr.23/2019 „Cu privire la aprobarea Metodologiei de analiză a impactului în procesul de fundamentare a proiectelor de acte normative”, care urmează să intre în vigoare la 19 iulie 2019.

Tot mai multe autorități și instituții publice bugetare din țară aleg să asigure evidența contabilă și raportarea financiară în format electronic cu utilizarea Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice pe platforma 1C (SIIECAP 1C) elaborat și dezvoltat de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF). Conform situației din 1 martie curent, numărul entităților publice care utilizează acest sistem a atins cifra de 772, dintre care 630 sunt deservite de specialiștii CTIF și 142 – de companiile IT partenere cu care instituția a încheiat contracte cu privire la mentenanța SIIECAP 1C.

Ținând cont de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 811 din 11 noiembrie 2020 privind acordarea premiului anual personalului din unitățile bugetare pentru rezultatele activității în anul 2019 și abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 180/2013, constatăm unele neclarităţi ce ţin de reflectarea sumelor premiului anual în Darea de seamă IPC 18 pentru persoanele care nu au calculate salariu în luna acordării premiului anual din motiv de aflare în concediu de maternitate sau concediu de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani.   Există situaţii în care angajatul a activat parţial pe parcursul anului 2020, iar în luna acordării premiului anual nu a realizat activitate şi nu a fost remunerat din motiv de aflare în concediu de maternitate sau îngrijire a copilului.

Executarea bugetului de stat în semestrul I al anului curent a fost afectată de pandemie, care a avut  impact asupra economiei și a populației. Totodată, pentru a asigura ajustarea rapidă a priorităților de finanțare la noile circumstanțe, în luna aprilie au fost operate modificări în Legea bugetului de stat pentru anul 2020.   În cadrul ședinței din 30 septembrie curent, Guvernul a aprobat proiectul  hotărârii pentru aprobarea Raportului semianual privind executarea bugetului public național și a componentelor acestuia pe anul 2020. Astfel, la situația din 30 iunie 2020, bugetul de stat a fost executat la partea de venituri în sumă de 17 524,5 mil. lei, la cea de cheltuieli – 22 318,3 mil. lei, iar deficitul bugetar a constituit 4793,8 mil. lei.

În ședința din 12 septembrie a Guvernului a fost prezentat Raportul semianual Raportul semianual privind executarea bugetului public național și a componentelor acestuia pe anul 2018. Datele din Raport indică creșterea, în semestrul I al anului 2018, a investițiilor în active imobilizate, intensificarea comerțului exterior, creșterea veniturilor și cheltuielilor publice, etc.

  În conformitate cu prevederile art.103 alin. (912) din Codul fiscal, în baza principiului reciprocităţii, se scuteşte de TVA fără drept de deducere introducerea mărfurilor destinate folosinţei oficiale de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare acreditate în Republica Moldova, de către reprezentanţele organizaţiilor internaţionale acreditate în Republica Moldova, destinate uzului sau consumului personal de către membrii personalului acestor misiuni diplomatice şi oficii consulare sau al reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale, precum şi de către membrii familiilor lor care locuiesc împreună cu aceştia, cu excepţia cetăţenilor Republicii Moldova, precum şi a cetăţenilor străini sau apatrizilor cu reşedinţa permanentă în Republica Moldova.