Codul fiscal statuează că dreptul de a prezenta declarația cu privire la impozitul pe venit îl au toți contribuabilii. Totodată, articolul 83 alin. (2) lit. a) din CF prevede că, sunt obligați să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit persoanele fizice care au obligații privind achitarea impozitului. Acestea sunt: — persoanele fizice rezidente cetățeni ai RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător și pe parcursul perioadei fiscale obțin venituri impozabile din orice surse aflate în RM și din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea lor în RM; — persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi obţin venit din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara RM;

Art.4 alin.(18) din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal nr. 1417-XIII din 17.12.1997 prevede că, se scutesc de TVA fără drept de deducere materia primă, materialele, articolele de completare şi accesoriile necesare procesului propriu de producţie, importate de către organizaţiile şi întreprinderile societăţilor nevăzătorilor, societăţilor surzilor şi societăţilor invalizilor, de asemenea se scutesc organizaţiile şi întreprinderile menţionate de la vărsarea la buget a sumei TVA pentru mărfurile produse şi serviciile prestate, conform listei organizaţiilor şi întreprinderilor respective, aprobată de Guvern

Cumpărătura de control, conform art. 224 alin. (1) din Codul fiscal (CF), este o modalitate de control, exprimată în crearea artificială de către funcționarul fiscal a situației de procurare a bunurilor materiale, de efectuare a comenzii de executare a lucrărilor sau de prestare a serviciilor fără scopul de a le achiziționa (consuma) sau de a le comercializa. Cumpărătura de control poate fi efectuată atât în monedă națională, cât și în valută străină. Amintim că, în condițiile art. 214 alin. (1) din CF, controlul fiscal are drept scop verificarea modului în care contribuabilul respectă legislația fiscală într-o anumită perioadă sau în câteva perioade fiscale. Acesta este exercitat de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și/sau de un alt organ cu atribuții de administrare fiscală, în limitele competenței, la fața locului și/sau la oficiul acestuia.

Excelența Sa, ambasadorul SUA în Republica Moldova, domnul Dereck J. Hogan a efectuat o vizită la Serviciul Fiscal de Stat. Evenimentul a avut loc astăzi, 25 iulie 2019, scopul acestuia fiind consolidarea dialogului de parteneriat și asigurarea suportului Ambasadei SUA în realizarea reformelor guvernamentale. În cadrul întrevederii dintre Excelența Sa și conducerea SFS au fost abordate subiecte ce țin de continuitatea reformelor și angajamentul asumat în cadrul proiectelor inițiate.

Art. 234 alin. (2) din Codul fiscal (CF) prevede că contribuabilul nu poate beneficia de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate dacă comite repetat, în decurs de 6 luni consecutive, încălcările fiscale1,2 prevăzute la art. 254 și 2541. Când se consideră ca fiind comise pentru prima oară încălcările menționate – data actului de control sau data emiterii deciziei asupra cazului de încălcare a legislației? Restricția dată se răsfrânge și asupra altor încălcări fiscale prevăzute de CF sau doar pentru încălcările prevăzute la art. 254 (amendă pentru încălcarea regulilor de utilizare a mașinii de casă şi de control) și 2541 (amendă pentru nerespectarea reglementărilor din domeniul transporturilor auto de călători și pentru neeliberarea biletelor de călătorie)?

Stimați contribuabili, ținem să va informăm că a fost actualizată Baza generalizată a practicii fiscale. Actualizarea a fost efectuată prin Ordinul SFS, nr. 370 din 23.08.2019

Ieri, 12 decembrie 2019, a avut loc un eveniment special pentru examinarea aspectelor fiscale și contabile cu care se confruntă companiile IT la general și rezidenții parcului IT în particular. Seminarul intitulat „Sectorul IT: aspecte privind fiscalitate, contabilitate și auditul” a fost organizat de Jizdan & Partners în colaborare cu Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova. Publicația Periodică ”Monitorul fiscal FISC.md” a fost partenerul informațional al evenimentului.

Conform art.368 din Codul fiscal, subiecţi ai impunerii cu impozitul unic sunt orice persoane juridice şi fizice înregistrate în Republica Moldova în calitate de subiecţi ai activităţii de întreprinzător şi care întrunesc cumulativ condiţiile specificate în legislaţia cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei. Calculul şi raportarea impozitului unic se efectuează de către rezidenţii parcurilor IT lunar, prin prezentarea unei dări de seamă către Serviciul Fiscal de Stat, până la data de 25 a lunii următoare lunii de gestiune. Formularul şi modul de completare a acestei dări de seamă se aprobă de către Ministerul Finanţelor. În afară de darea de seamă menţionată, rezidenţii parcurilor IT vor prezenta și alte informaţii aferente impozitului unic (art.374 al.(1) din CF).

Partea II Partea I Procesul de elaborare a actelor privind înregistrarea în calitate de operator de date cu caracter personal Pentru a deveni operator de date cu caracter personal, este nevoie de efectuat următoarele etape consecutive:

Prin Legea nr.311 din 30 noiembrie 2018 au fost operate unele modificări în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale (în continuare – Legea 289/2004). Modificările la art. 18 din legea menţionată au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020 şi reglementează modul de acordare a indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) va beneficia de oportunități pentru preluarea experienței specialiștilor IT din cadrul Serviciului Venituri de Stat al Letoniei în materie de implementare a sistemului de monitorizare electronică a vânzărilor și a practicii de automatizare a instruirilor privind utilizarea sistemelor informatice din instituțiile publice din Letonia. Asupra acestor aspecte s-a convenit la finalul vizitei de studiu efectuată săptămâna trecută la Riga, de o delegație a CTIF, condusă de directorul adjunct al instituției, Vadim Muntean. Delegația a întrunit responsabili ai subdiviziunilor IT din cadrul CTIF și doi membri ai Consiliului de Administrație al instituției: Igor Țurcanu, director adjunct al Serviciului Fiscal de Stat (SFS), și Dorel Noroc, șef al direcției politici fiscale și vamale a Ministerului Finanțelor.

Astăzi, 1 noiembrie 2019, Serviciul Fiscal de Stat a semnat Acordul de colaborare între Autoritatea Națională de Integritate și Serviciul Fiscal de Stat. Scopul actului semnat este stabilirea unor relații de colaborare efective și eficiente, a unor modalități şi proceduri de comunicare cât mai productive între cele două autorități publice, urmând ca Acordul să constituie un bun instrument de cooperare reciprocă.

Stimați contribuabili, ținem să va informăm că a fost actualizată Baza generalizată a practicii fiscale. Actualizarea a fost efectuată prin Ordinul SFS, nr. 360 din 20.08.2019

În conformitate cu prevederile art. 203 alin.(2) din Codul fiscal, Serviciul Fiscal de Stat anunţă selectarea, pentru aprobarea ulterioară a listei persoanelor fizice sau juridice certificate în domeniul evaluării, pentru evaluarea bunurilor sechestrate de către SFS. Pentru participarea la concurs, se vor depune următoarele documente: • cerere de participare (modelul se anexează);

Ieri cabinetul de miniștri a aprobat un proiect de hotărâre de Guvern ce conține modificări la Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Fiscal de Stat. Potrivit ministrului Finanțelor, Octavian Armașu, documentul prevede completarea Regulamentului cu unele funcţii şi competenţe ale SFS care la momentul de faţă nu sunt incluse în Regulament, dar au fost conferite organului fiscal prin mai multe acte normative. Astfel, Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Fiscal de Stat va mai prevedea pentru autoritatea fiscală atribuţiile:

Stimați contribuabili, ținem să va informăm că a fost actualizată Baza generalizată a practicii fiscale. Actualizarea a fost efectuată prin Ordinul SFS, nr. 350 din 15.08.2019

Care sunt cotele la calcularea majorării de întârziere pentru neachitare a în termen a obligaţiilor fiscale și a altor plăți obligatorii la buget, aplicabile în anul 2020? În conformitate cu prevederile art. 228 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF), majorarea de întârziere (penalitatea) este o sumă calculată în funcţie de cuantumul impozitului, taxei și de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp.

Ministerul Justiției în comun cu Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) au elaborat proiectul de lege privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor. Proiectul a fost discutat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 12 septembrie curent și transpune prevederile directivelor europene în domeniu în legislația națională. Proiectul legii stabilește modul de constatare a încălcărilor legislației cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanțării terorismului de către entitățile raportoare, precum și modul de aplicare a sancțiunilor. Prevederile acestuia se propun a fi aplicate faptelor (acţiuni sau inacţiuni) săvârşite pe teritoriul RM, ce au ca obiect sau pot avea ca efect încălcarea legislației în domeniu.

Serviciul Fiscal de Stat a plasat pentru consultări publice proiectul modificărilor și completărilor ce urmează a fi aprobate în Ordinul nr.93 privind aprobarea Regulamentului cu privire la depunerea și recepționarea petițiilor în cadrul Serviciului Fiscal de Stat din 1 martie 2019. Amintim că Ordinul SFS nr.93 a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019. Regulamentul cu privire la depunerea și recepționarea petițiilor stabilește o procedură clară de depunere, recepționare și examinare a petițiilor, indicând drepturile și obligațiunile părților implicate în proces.

În condițiile dezvoltării permanente a sistemelor automatizate, inclusiv a celor de raportare și comunicare cu contribuabilii, utilizarea semnăturii electronice devine tot mai frecventă. În funcție de raportul juridic și situația concretă, persoanele sunt în drept să aleagă utilizarea oricărui tip de semnătură, care, la rândul său, are principii și mecanisme de utilizare separate. Legislația RM prevede 3 tipuri de semnături electronice: 1) Simplă. Este semnătura electronică utilizată ca metodă de autentificare, fără a face trimitere exclusiv la semnatar.