În Republica Moldova îşi desfăşoară activitatea o pretinsă companie, care, de mai mulţi ani, eliberează ”mandate de Licenţă” şi ”Licenţă” pentru diferite genuri de activitate, fără nici un temei legal. Astfel, urmare a unor verificări a Sistemului Informaţional al SFS s-a constatat că o asemenea companie nici nu este înregistrată. Mai mult, potrivit informaţiei din Sistemul Informaţional al Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, compania EURO CONTACT TRANSNATIONAL a fost anulată ca titular al mărcii ”EURO CONTACT” din 31 iulie 2007.

Deputații au aprobat pe data de 23 decembrie, în lectura a II-a, Politica bugetar-fiscală pentru anul 2014. Aceasta a fost aprobată în urma unui șir de contradicții și prevede că persoanele fizice, care vor avea venituri mai mici de 27 852 de lei – să achite impozite de 7% din suma venitului. În același timp, cei care vor avea venituri mai mari de 27 852 lei – să achite impozite de 18%. Asta în timp, ce în anul care trece, cetățenii cu venituri de până la 26 700 lei se impozitează cu 7%, iar cele de peste 26 700 – 10%.

Se aplică prevederile art. 901 CF ce ţine de reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată din dividende şi defalcările din profitul net al întreprinderilor de stat, precum şi faţă de societăţile pe acţiuni cu cota de participare a statului? În conformitate cu prevederile art. 8 lit. g) din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice nr. 121-XVI din 04.05.2007, în domeniul administrării bunurilor proprietate publică, de competenţa autorităţilor administraţiei publice centrale sînt exercitarea controlului asupra integrităţii şi folosirii eficiente a patrimoniului de stat din ramurile respective, precum şi asupra corectitudinii calculării şi transferării la timp a dividendelor provenite din acţiunile (cotele sociale) ale statului şi a unei părţi din profitul net al întreprinderilor de stat.

Proiectul de lege privind instituirea impozitului consolidat în agricultură a fost retras din parlament la solicitarea Ministerului Finanţelor. Decizia a fost luată vineri de guvern. Potrivit agenţiei „INFOTAG”, viceministrul Finanţelor, Maria Cărăuş, a menţionat în cadrul şedinţei că implementarea proiectului de lege va atrage după sine mai multe efecte negative, printre care o administrare fiscală complicată, inechitate fiscală între agricultori, prin majorarea presiunii fiscale pentru cei care obţin venituri mici şi diminuarea acesteia pentru cei care obţin venituri mari.

Agenția Proprietăți Publice organizează o rundă de privatizare a bunurilor proprietate publică, în perioada noiembrie-decembrie 2013. Prețul inițial, total al bunurilor propuse spre vânzare se estimează la 1 144 422 860 lei. Privatizările au drept scop asigurarea atragerii investiţiilor private, în întreprinderile din domeniile liberalizate. În perioada 1 noiembrie – 12 decembrie curent se așteaptă depunerea ofertelor de participare la concursurile investiționale: privatizarea cinematografelor din oraşele Glodeni, Teleneşti, Leova preţul iniţial de vânzare al acestora constituie 1 325 000 lei, iar volumul minim al investiţiilor – 4 500 000 lei, cu realizarea lor în decursul a 3 ani.

Şeful IFPS Ion Prisăcaru ţine să reitereze repetat că, astăzi, conducerea SFS este angajată plenar în reformarea şi eficientizarea administraţiei fiscale, fapt exprimat şi prin schimbarea accentelor în interacţiunea cu agenţii economici. Astăzi SFS pune accentele pe conformarea fiscală benevolă a contribuabililor, prin informarea şi instruirea acestora, şi nu pe aplicarea imediată de sancţiuni severe, în activitatea lor angajaţii fiscului conducându-se de sloganul „Colaboratorul fiscal – în serviciul contribuabilului!”. Este de menţionat că noua abordare dă roade pozitive, fapt demonstrat de către indicii în creştere a veniturilor la Bugetul de stat.

Noua lege interzice companiei Google să vândă publicitatea prin filialele off-shore. Astfel că autorităţile italiene au întreprins primul pas real în lupta cu schemele legale care permit companiilor web să-şi micşoreze esenţial impozitele achitate la buget. Parlamentul Italian a votat legea cu privire la publicitatea on-line, care în mass media este numit “impozitul google”. Astfel că potrivit aceste legi companiile italiene vor putea cumpăra publicitatea on-line doar de la companiile rezidente în Italia. Dacă Google nu va deschide o filială în Italia el nu va putea vinde publicitatea pe teritoriul Italian.

Potrivit formulei de calcul în baza căreia va fi aplicat impozitul forfetar începând cu ianuarie 2014, obligaţiile către stat pentru afacerile supuse acestui impozit vor ţine seamă de rangul localităţii, zonă, suprafaţă sau coeficient de sezonalitate. Impozitul forfetar, prin care se înlocuieşte cota de 16% pe profit sau de 3% pe cifra de afaceri cu o sumă fixă, se va aplica de la 1 ianuarie 2014, potrivit unui proiect de lege discutat şi avizat în primă lectură în guvern în şedinţa de săptămâna trecută şi care va fi trimis Parlamentului spre adoptare în regim de urgenţă.

Următorul model economic post criză nu se va mai baza pe creditare şi se va migra de la vânzare directă la leasing, iar statele vor pune taxe foarte înalte pentru materii prime şi materiale şi vor impozita minim munca, sistem care ar putea fi preluat şi de România, afirmă Adrian Vasilescu.

Băncile centrale riscă să provoace bule speculative pe piaţa de capital şi cea imobiliară, prin măsurile de stimulare economică, fiind mai uşor să susţină creşterea preţurilor acţiunilor şi locuinţelor decât să prevină încetinirea inflaţiei sub ţintele stabilite, relatează Bloomberg. Scăderea preţurilor, de la benzină şi până la cafea, poate fi o veste bună pentru cumpărători, dar dezinflaţia îngreunează rambursarea datoriilor şi creşterea profiturilor. Cel mai mare pericol este atunci când dezinflaţia (scăderea ratei inflaţiei) devine deflaţie (scădere prelungită şi generalizată a preţurilor), situaţie în care populaţia amână achiziţiile în aşteptarea unor preţuri mai mici, iar companiile amână investiţiile şi angajările, din cauza scăderii cererii pentru produsele lor.

Letonia indeplineste toate criteriile pentru adoptarea monedei unice, a decis Comisia Europeana. Astfel, de la inceputul anului viitor, micul stat va deveni cel de-al 18-lea membru al zonei euro, potrivit BBC.Liderii UE spera ca decizia va demonstra ca zona euro poate creste in pofida crizei din ultimii trei ani. Letonia vrea relatii mai stranse cu Europa de Vest si indepartarea de Rusia.

În ultima săptămână a lunii noiembrie, colaboratorii IFS pe raionul Ungheni au continuat acțiunile de comunicare cu contribuabilii, despre legislaţia fiscală, civismul fiscal, asigurarea la cererea contribuabililor explicaţii directe din domeniul fiscal, pentru o mai bună înţelegere, precum și pentru evitarea erorilor în relaţia cu inspectoratele fiscale teritoriale.

Decizia a fost luată în cadrul ședinței de astăzi a Guvernului. Majorarea limitei neimpozabile, de la 200 la 300 de euro, a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova corespunde necesităților și realităților economice. De asemenea, agricultorii, care vor importa tractoare agricole, în funcție de model, vor fi scutiți de TVA. Măsură a fost luată pentru a dezvolta și moderniza sectorul agricol.

CNAM susţine proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2014 promovat de Ministerul Sănătăţii. Bugetul fondurilor AOAM pentru anul 2014 prevede majorarea veniturilor şi cheltuielilor cu 14,7%şi respectiv 11,7%comparativ cu anul curent de gestiune, ceea ce reprezintă venituri în sumă de 4 723 575,2 mii lei şi la cheltuieli în sumă de 4 823 575,2 mii lei, cu un deficit în sumă de 100 000,0 mii lei.

Comitetul de Supraveghere a Programului „PARE 1+1” s-a convocat astăzi, în şedinţă pentru a aproba finanţarea a 52 de proiecte investiţionale la solicitarea lucrătorilor migranţi sau a rudele acestora. Şedinţa a fost prezidată de Viceprim-ministru, Valeriu Lazăr, ministru al Economiei.

Preşedintele Trăian Băsescu a declarat, miercuri, că în prezent constata că se trece la crearea de taxe noi, care să hrănească sistemul bugetar, el precizînd că astfel se ajunge iar la situaţia în care «omul gras — statul, se urcă în spatele omului slab — economia», ceea ce este greşit, notează Mediafax. Şi economiştii şi consultanţii au reacţionat dur după ce Guvernul a anunţat o avalanşă de măsuri fiscale care pe de-o parte înaspresc fiscalitatea şi ameninţa să destabilizeze bugetul, iar pe de alta parte au un puternic iz electoral. Vestea bună, reducerea CAS, este păstrată pentru a doua parte din 2014, an în care se va duce lupta pentru prezidenţiale.

Efectele generale intentării procedurii de insolvabilitate sunt prevăzute de Capitolul III al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2013 (în continuare – Legea). Astfel, conform prevederilor art. 74 alin. (1) al Legii, prin hotărîre de intentare a procedurii de insolvabilitate, dreptul debitorului de a administra şi de a dispune de bunurile incluse în masa debitoare este transmis administratorului insolvabilităţii/lichidatorului. La rîndul său, art. 74 alin. (2) al Legii prevede că orice act de dispoziţie al debitorului asupra unui bun din masa debitoare efectuat după intentarea procedurii de insolvabilitate este nul.

Autoritatile din Germania au decis introducerea unei taxe de autostrada pentru soferii straini. Acesta tema a fost subiectul central al dezbaterilor purtate de conservatorii cancelarului german Angela Merkel si social-democratii, iar dupa mai multe saptamani de negocieri s-a ajuns la concluzia ca trebuie luata o astfel de masura.

Europa Liberă: E prietenoasă administraţia fiscală pentru cei care fac investiţii? Ion Prisăcaru: „E o situaţie dificilă şi trebuie să recunoaştem că aceasta nu a apărut astăzi, ea s-a creat cu anii. Pur şi simplu, acum a ajuns la momentul critic.” Europa Liberă: E de vină legislaţia? Sunt de vină specialiştii care merg şi fac aceste controale? Pentru că se zice că şi factorul uman ori nu are pregătire suficientă, ori urmăreşte alte scopuri decât să respecte buchia şi spiritul legii, când merge un control. Ion Prisăcaru: „Mai mult. Sunt de vină abordările care au fost faţă de contribuabili, în general, pe parcursul anilor şi mentalitatea noastră care se trage, iarăşi, din trecut. Deoarece agentul economic, mai cu seamă, cei care fac business-ul mic, mijlociu şi mare, erau trataţi, din start, ca nişte infractori. Aceasta a şi condus la situaţia în care am ajuns. De aceea am venit cu un alt mesaj.”

Activitatea industriei Republicii Moldova în ianuarie-octombrie 20131 Biroul Naţional de Statistică comunică, că în ianuarie-octombrie 2013 indicele producţiei industriale faţă de ianuarie-octombrie 2012 a constituit 105,9%2. În luna octombrie 2013 faţă de octombrie 2012 acest indice a marcat 103,0%.