Istoria protecției datelor cu caracter personal în Moldova se începe odată cu adoptarea Legii nr. 17 – XVI din 15.02.2007 cu privire la protecția datelor cu caracter personal (abrogată însă la 14 aprilie 2012, la intrarea în vigoare a Legii noi în 2011), când autoritatea responsabilă de control asupra legalității respective a fost desemnat Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. De atunci majoritatea din noi, mai puțin sau mai mult, este familiarizată cu domeniul dat. Totodată recent a apărut și se utilizează o noțiune nouă — GDPR(General Data Protection Regulation). Astăzi noțiunile sunt utilizate concomitent și din cauza asta la mai mulți apar întrebări cum e mai corect și care este diferența.

Persoana juridică rezident al RM procură bilet la avion de la nerezidentul RM ți face achitare prin card bancar din Moldova. Aceasta este import de servicii și se impozitează cu TVA conform art.93 .9 CF, dacă toată tranzacția se efectuează prin internet din Moldova? Se achită impozitul la sursa de plată a nerezindentului conform art.91 din CF? Cum se procedează în astfel de situații la persoane juridice?

Art. 90 alin. (3) pct. 4) din Codul de procedură penală1 (CPP) stabilește expres regula, conform căreia unele persoane nu pot fi citate şi audiate în calitate de martori într-un proces penal. Totuși, de la această regulă legislatorul a prevăzut unele excepții. Prima excepție se referă la cazul de participare la reținere în flagrant delict (i.e. o infracțiune descoperită în momentul comiterii ei sau înainte ca efectele ei să se fi consumat), când poate participa procurorul sau, după caz, reprezentantul organului de urmărire penală. Declarațiile acestor subiecte se referă la circumstanțele reținerii și, în mod firesc, nu pot depăși limitele obiectului declarațiilor.

Stimați cititori, P.P. „monitorul fiscal FISC.md”, vine și în ediția cu nr. 3(51) cu informații utile și actuale pentru Dvs. În această ediție vă propunem articolele autorilor noi: Elena Taban – contabil practician, doctor în economie, conferențiar universitar, Olga Donciu – contabil practician, magistru în drept și Alexandru Ciuș — consilier pentru soluționarea contestațiilor, Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor. În această ediție vă propunem să citiți continuarea articolului despre Aplicarea metodei liniare privind calcularea amortizării, scris de inspectorul principal, Direcția generală metodologia impozitelor și taxelor, SFS, Galina Șpac. Prima parte a acestui articol a fost plasată în ediția nr. 2(50).

Conform prevederilor art.90 alin.(1) din Codul fiscal

Serviciul Fiscal de Stat a finalizat procesarea declarațiilor CET15 pentru perioada fiscală 2017 și a efectuat o analiză cu privire la respectarea prevederilor legale. Astfel, 28388 de persoane fizice au donat 2% din impozitul pe venit în sumă totală de 6493612,03 lei. În context, 25519 desemnări în sumă de 5631042,36 lei au fost validate pentru 393 de beneficiari, iar 2869 de desemnări în sumă de 862569,67 lei nu au fost validate.

Persoana juridica care nu deține certificat de accize și nu este înregistrat în calitate de subiect al impunerii cu accize, dar care a importat în anul X autoturism (poziția tarifară 870322) supus accizelor și le-a achitat în momentul devamării, poate beneficia de restituirea accizelor în cazul exportului autoturismului în anul Y?

În ajunul sărbătorilor amintim tuturor contribuabililor, dar și agenților publici, că legislația Republicii Moldova prevede modalitatea și procedura de declarare a cadourilor, precum și regimul juridic al acestora, fiind reglementate de prevederile Legii integrității nr.82 din 25 mai 2017 (în continuare – Legea nr.82) și a Hotărârii Guvernului nr. 134 din 22 februarie 2013 ,,Privind stabilirea valorii admise a cadourilor simbolice, a celor oferite din politeţe sau cu prilejul anumitor acţiuni de protocol şi aprobarea Regulamentului cu privire la evidenţa, evaluarea, păstrarea, utilizarea şi răscumpărarea cadourilor simbolice, a celor oferite din politeţe sau cu prilejul anumitor acţiuni de protocol” (în continuare – Regulament).

În Monitorul Oficial al RM nr. 424-429 din 16.11.2018 a fost publicat Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) nr. 144–A din 30.10.18 prin care a fost aprobat Regulamentul cu privire la recuperarea sumelor achitate necuvenit sub formă de prestaţii de asigurări sociale ca urmare a prezentării declaraţiilor corectate (Regulament). Regulamentul a fost elaborat și în scopul punerii în aplicare a prevederilor art. 56 Legii nr. 489 din 08.07.1999 privind sistemul public de asigurări sociale (Legea 489/1999).

Arbitrajul este o instituție extrajudiciară. Cu toate acestea legislația Republicii Moldova nu exclude posibilitatea ca instanțele de judecată competente (de drept comun) să intervină, pe durata derulării procedurii arbitrale. Astfel, conform cadrului legal în vigoare instanțele de judecată competente pot interveni în următoarele cazuri: a) aplicarea măsurilor asigurătorii la orice etapă a procedurii arbitrale (art.10 Legea nr.23 din 22.02.2008) sau chiar înaintea arbitrajului (art.23 alin.(1) Legea nr.23 din 22.02.2008);

Serviciul Fiscal de Stat este în drept să rectifice borderoul beneficiarilor desemnării procentuale după data-limită, în cazul în care nevalidarea desemnărilor procentuale a avut loc din motive care nu pot fi imputate contribuabilului care a făcut desemnarea procentuală. Vineri, 18 ianuarie 2019, Guvernul a probat proiectul hotărârii pentru modificarea Regulamentului cu privire la mecanismul desemnării procentuale. Astfel, documentul prevede că beneficiarii desemnării procentuale pot solicita de la SFS informația cu privire la numărul persoanelor și localitatea din care provin

Modul de utilizare a categoriei persoanei asigurate 123 „persoană angajată prin cumul” (în continuare categoria 123) la declararea venitului asigurat şi a contribuţiilor de asigurări sociale pentru persoanele asigurate a fost reglementat la etapa de implementare iniţială a evidenţei personificate în sistemul public de asigurări sociale.

La data de 17 august 2018 a intrat în vigoare Legea nr. 180 din 26.06.2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală (Lege). Declararea voluntară oferă persoanelor fizice cetățeni ai Republicii Moldova posibilitatea să declare mijloacele bănești care anterior nu au fost declarate, fără să fie supuși unor măsuri de constrângere din partea statului. Poate declara voluntar mijloace bănești oricare persoană fizică care este cetățean a RM. Declararea voluntară a mijloacelor bănești începe la data de 17 august 2018 şi se încheie la 1 februarie 2019.

Partea I Partea II 3. Aplicații concrete În cele ce urmează vom menționa unele cazuri tipice de evenimente justificatoare, cu accent pe jurisprudența bazată pe CVIM în contractele internaționale: (1) fenomene ale naturii și catastrofe (eng. — Act of God)

În activitatea oricărei entități survin situații în care utilajele, echipamentele deținute nu produc efectele economice corespunzătoare sau randamentul scontat și, prin urmare, este necesară casarea acestora. Procedura de casare presupune totalitatea operațiunilor aferente scoaterii definitive din folosință și din inventar a unui bun a cărui folosire, reparare sau modernizare nu mai este economică.  Cu toate acestea, anumite elemente sau părți componente ale unui bun, ce necesită a fi casat, pot fi comercializate sau reutilizate. Astfel, complexitatea procesului de casare a bunurilor, intervențiile atât în structura bunului, cât și la nivel contabil, necesită reglementare riguroasă în vederea asigurării principiului eficienței în gestionarea activelor unei entități, în special acelei unde statul este proprietar.

Luînd în consideraţie că prevederile legislative din Codul fiscal (pct. 9) al art.93, art.95 (1) lit.c), art.111 alin.(1) lit.f),art.105 alin.(5), art.109 alin.(2) și art.115 alin.(2)), Codul Vamal (art.81 alin.(4)) și Hotărîrii Guvernului nr.1140 din 02.11.2005 „Pentru aprobarea regulamentului de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul vamal al RM” dau naștere situațiilor de aplicare dublă a taxei pe valoarea adăugată aferentă serviciilor, menționate în art.111 alin.(1) lit.f) din Codul fiscal, de reparație (prelucrare) a mărfurilor prestate de către un nerezident în afara teritoriului vamal al republicii, pentru aceste servicii, regimul fiscal la compartimentul TVA va fi aplicabil în felul următor:

Entitatea comercială reprezintă veriga fără de care nu poate funcționa ciclul economic al unei țări, aceasta manifestându-și contribuția atât în plan economic, cât și social. Din punct de vedere economic, entitatea are rolul de a produce bunuri și/sau servicii, a le comercializa și crea valoare adăugată și, eventual, a obține profit. Din punct de vedere social, aceasta contribuie la satisfacerea necesităților populației prin bunurile și serviciile furnizate, la dezvoltarea civilizației umane prin promovarea progresului tehnico-științific etc.

Conform prevederilor art. 63 din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, administratorul insolvabilităţii şi administratorul provizoriu sunt persoane fizice desemnate de către instanţa de insolvabilitate să exercite atribuţiile prevăzute de lege în perioada de observaţie, în procesul de insolvabilitate şi în procedura de restructurare a debitorului. Lichidatorul este o persoană fizică desemnată de către instanţa de insolvabilitate să conducă activitatea debitorului în cadrul procedurii falimentului şi al procedurii simplificate a falimentului şi să exercite atribuţiile stabilite de lege sau de instanţa de judecată.

Examinarea, conform procedurii prealabile în contenciosul administrativ, a contestațiilor depuse de persoanele supuse controlului de către organul vamal, care se consideră vătămate într-un drept prin actele administrative emise în cadrul procedurii de control, acțiunile sau inacțiunile organului vamal, ale colaboratorilor vamali în cadrul procedurilor, dar şi examinarea materialelor aferente cazului, identificarea practicilor defectuoase în domeniul controlului de stat fac parte din atribuţiile Consiliului pentru soluționarea disputelor în cadrul Serviciului Vamal (SV).

Luînd în considerație prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal precum că, persoana care face o donație se consideră că a vîndut bunul donat, la determinarea obiectului impozabil se va ține cont de următoarele.