A fost modificată Hotărîrea Guvernului nr.1733 din 31 decembrie 2002 „Cu privire la normele de asigurare materială a copiilor orfani şi celor rămaşi fără ocrotire părintească din casele de copii de tip familial” și Hotărîrea Guvernului nr.924 din 31 decembrie 2009 „Cu privire la alocaţiilor pentru copiii plasaţi în serviciul de asistenţă parentală profesionistă”. Modificările prevăd majorarea indemnizațiilor achitate de către stat pentru copii din aceste categorii. Aceste majorări se operează în temeiul prevederilor Legii bugetului de stat pentru anul 2014.

Începând cu 1 iulie 2014, antreprenorii din 66 de ţări, inclusiv cei din Republica Moldova, pot beneficia de mijloacele financiare ale Fondului olandez pentru Creştere Pozitivă (The Dutch Good Growth Fund – DGGF). Acesta este parte a bugetului Ministerului Afacerilor Externe al Olandei. Scopul DGGF este de a acorda suport întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) din Olanda şi antreprenorilor din pieţele emergente şi ţările în curs de dezvoltare prin facilitarea finanţării investiţiilor locale şi exporturilor.

Grecia a preluat de la 1 ianuarie președinția rotativă de șase luni a Uniunii Europene, iar ceremonia formală a începerii președinției a avut loc pe un fundal tensionat, după ce pe 30 decembrie niște necunoscuți au tras focuri de mitralieră asupra ambasadei germane din Atena. Este a doua oară că o țară aflată practic în pragul falimentului conduce vreme de jumătate de an afacerile europene, cealaltă fiind Ciprul in 2012.

Consolidarea capacităților instituționale ale administraţiilor fiscale este indispensabilă unui amplu proces de instruire, asimilarea de cunoştinţe teoretice fiind necesar să fie însoţită de un vast program de exerciţii practice, a declarat astăzi Şeful SFS, Ion Prisăcaru, în cadrul celui de-al V-lea simpozion “Perspectivele împărtășite ale administrațiilor economice și financiare”, desfăşurat la Paris, Franţa.

Marile bănci din Europa vor să vândă active neperformante a căror valoare se ridică la 1.720 miliarde dolari, pe fondul intensificării concurenţei între cumpărători şi a presiunilor autorităţilor de reglementare, iar eliberarea de capital ar putea fi benefică economiei prin creşterea creditării.

Pentru a primi compensaţii de la Guvern, în legătură cu embargoul impus de Rusia, producătorii de mere, prune, roşii şi castraveţi pot depune dosarele pînă pe 10 octombrie, transmite NOI.md.

Pe data de 02-03 mai, în incinta Leogrand & Convention Center a avut loc a doua ediție în cadrul celei mai mari conferințe de business din țară — BIZPOPWER 2014. Evenimentul a adunat peste 600 de participanți, prioritar oameni de afaceri mici și mijlocii, care au venit să învețe din experiența speakerilor, dar și să facă parte la o platformă de discuții cu specialiști naționali și internaționali în business și cu reprezentanții autorităților naționale.

Prăbușirea cu peste 20 la sută a rublei rusești la data de 16 decembrie nu reprezintă criza în sine, ci manifestarea dramatică a unei crize care s-a copt în Federația Rusă în ultimii doi ani. Indicatori ai crizei se manifestau și în vremurile când prețul petrolului era peste 100 USD. Aventurile geopolitice ale Rusiei în Ucraina și sancțiunile economice, comerciale și financiare de răspuns ale Occidentului au sporit presiunile asupra economiei rusești și au accelerat manifestarea explozivă a crizei prin prăbușirea valutei naționale, dar acestea nu sunt cauzele în sine ale crizei.

Cu toate că trebuia să fie deja aprobat şi de Guvern, şi de Parlament, proiectul legii bugetului de stat nu a fost făcut public deocamdată, astfel că riscăm să începem noul an fără cea mai importantă lege – cea a bugetului. Totuşi, reperele proiectului se regăsesc în Cadrul Bugetar pe termen mediu 2015-2017, elaborat de ministerul Finanţelor. Şi dacă în perioada electorală autorităţile au sporit cheltuielile sociale, în cel mai recent raport de ţară Fondul Monetar Internaţional recomandă ca în următorul an să strângem cureaua, pentru a nu admite creşterea explozivă a deficitul bugetar, care ar putea ajunge până la 7,1% din PIB.

Cadrul instituțional existent conține constrângeri în ce privește transformarea Serviciului Fiscal de Stat(SFS) într-o instituție puternică, capabilă să preia întreaga responsabilitate privind diminuarea discrepanței fiscale — se menționează în studiul ”Discrepanța fiscală — realitate invizibilă”, lansat de Centrul Analitic Independent Expert — Grup.

Cel mai mic salariu mediu din sectorul bancar este circa 2,8 mii lei, iar cel mai mare — 16,7 mii lei. Cum își remunerează băncile salariații și cum se poziționează acestea față de întregul sector financiar și de asigurări.

Pe data de 29 mai la ședința Clubului de presă cu participarea Viceministrului Economiei, Octavian Calmîc, și Ambasadorul Delegației Uniunii Europene, Pirkka Tapiola, s-au discutat cele 32 de «mituri» legate de semnarea Acordului de asociere și Acordul de comerț liber aprofundat și cuprinzător între Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Zece tineri din Zona de Securitate vor beneficia de granturi în sumă de pînă la 15 mii de dolari din partea UE şi PNUD pentru iniţierea şi dezvoltarea propriilor afaceri. Cîştigătorii au fost anunţaţi astăzi la Chişinău în cadrul unei conferinţe de presă, informează MOLDPRES. Potrivit organizatorilor concursului de granturi, scopul proiectului a fost de a crea oportunităţi de angajare pentru persoanele din raioane de pe ambele maluri ale Nistrului, cu vîrsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani.

Uniunea Europeană oferă Republicii Moldova un suport financiar de peste 50 de mln. de euro. Patru acorduri în acest sens au fost semnate astăzi în cadrul vizitei la Chișinău a președintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso. Banii urmează să fie investiți în domeniile dezvoltării zonelor rurale, energeticii, dar și pentru implementarea planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) analizează schimbarea regulilor pentru acordarea de împrumuturi mari ţărilor cu probleme financiare şi eliminarea excepţiei care a permis creditarea Greciei în 2010 fără o restructurare în prealabil a datoriei statului elen, potrivit Bloomberg.

În noile reglementări contabile, noțiunea de ”semnificație” este privită sub prisma conceptului disilabic, cum ar fi „informație semnificativă”, „informație nesemnificativă”, „eroare semnificativă”, „prag de semnificație” etc. Aceste noțiuni sunt noi pentru contabili1, astfel, în practică apar multe semne de întrebare în ceea ce privește stabilirea elementelor semnificative și a criteriilor pentru determinarea pragului de semnificație.

Întru implementarea corectă și eficientă a reformelor fiscale realizate recent și planificate pe viitorul apropiat de SFS, s-a conturat clar necesitatea întîlnirilor periodice de lucru între reprezentanții organului fiscal și ai sferei business-ului, antreprenorilor, experților și specialiștilor în domeniul fiscal și contabil. Pe data de 20 mai, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Î.S. „Fiscservinform” şi A.O. „Monitorul Fiscal FISC.md” în parteneriat cu Proiectul USAID/BRITE și cu susținerea Fondului Monetar Internaţional au organizat o masă rotundă cu genericul ”Modernizarea Serviciului Fiscal de Stat în beneficiul contribuabililor”, moderată de către Reprezentantul Permanent al FMI in Republica Moldova, Dna Armine Khachatryan.

Bufniță sau ciocârlie? Până la jumătatea sec. XIX, un angajator i-ar fi râs în nas celui care l-ar fi întrebat așa ceva. Cel mai mare vis al muncitorilor de atunci, era să aibă cel puțin reglementate orele de lucru și să nu fie exploatați. Nimeni până recent nu se gândea la bioritmul angajaților. Programul de lucru cu ore fixe începea pentru toți dimineața. Un adevărat motiv pentru unele companii de a-și crește veniturile, cu ceasuri pe care trebuie să le prinzi prin casă, lumini care imită răsăritul soarelui, melodii cât mai plăcute. Pe de altă, parte pentru disciplinarea bufnițelor s-au inventat pedepsele — amenzile, turnichetele, registrele de intrare și ieșire și chiar concedierile pentru întârzieri repetate.

Banca Centrală Europeană a înaintat şi mai mult pe terenul po­liticilor neconvenţionale bă­tut înainte de SUA şi Marea Bri­tanie reducând dobânda de po­litică monetară de la 0,15% la minimul re­cord de 0,05% şi pe cea a depozitelor con­stituite de bănci de la -0,1% la -0,2% şi va lan­sa două programe prin care va cumpăra pro­duse financiare structurate şi obligaţiuni ga­rantate cu ipoteci emise de băncile din zona euro.

Rezerva Federală a SUA (Fed) a avertizat băncile active pe piaţa americană că va înăspri testele prin care evaluează capacitatea acestora de a rezista la o eventuală criză financiară, iar verificările vor avea loc regulat, pentru ca instituţiile de credit să remedieze vulnerabilităţile identificate.