Dragi cititori, mulțumim tuturor celor ce apreciază muncă echipei Publicației Periodice „Monitorul Fiscal FISC.md”, fiind alături de noi zi de zi. Ne face plăcere să auzim de la contabili destăinuiri de genul „cafeaua de dimineață e mai gustoasă cu Monitorul fiscal…”   Pentru ca și persoanele care încă nu au deprinderea „cafelei cu noutăți fiscale” să poată prinde gustul acesteia, am decis să oferim câteva articole ce sunt accesibile doar abonaților noștri în regim deschis.

Organizaţiilor de creditare nebancară li se permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea creditelor nebancare şi dobânzilor aferente şi pentru acoperirea creanţelor ce ţin de nerecuperarea ratelor şi a dobânzilor de leasing financiar, care se determină conform regulamentelor corespunzătoare ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. Această redacție a alin.4 din art.31 din Codul fiscal este propusă de Ministerul Finanțelor printr-un proiect de lege pentru modificarea unor acte legislative expus pentru consultări publice. Autorii intenționează să intervină în legislația ce vizează activitatea organizaţiilor de creditare nebancară din Republica Moldova.

Hotărârea Guvernului nr. 412 din 24 iunie 2020 pentru aprobarea Regulamentului privind utilizarea, administrarea și dezvoltarea Portalului guvernamental al antreprenorului oferă business-ului din Moldova posibilitatea accesării informației necesare activității, inclusiv a datelor despre relațiile antreprenorului cu organele fiscale, pe un nou portal. Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial din 3 iulie curent.   Portalul reprezintă un sistem informațional constituit dintr-un ansamblu de resurse și tehnologii informaționale, mijloace tehnice de program și metodologii aflate în interconexiune, destinat să ofere persoanelor juridice și celor fizice ce desfășoară activitate de întreprinzător un mecanism eficient, fiabil și modern de obținere, prin intermediul unui punct de acces,

Statul ar putea garanta un termen de minimum cinci ani pentru primirea pensiei pentru limita de vârstă. Astfel, în cazul decesului prematur al beneficiarului de acest tip de pensie, soțul/soția supraviețuitor ar putea obține dreptul de a primi indemnizația lunară în mărimea pensiei pentru limită de vârstă, până la expirarea perioadei de cinci ani de la data obținerii dreptului de pensie de către beneficiarul decedat. Aceste prevederi se conțin într-un proiect înregistrat în calitate de inițiativă legislativă în Parlament, comunică Președinția RM. Prin acest proiect se intenționează asigurarea echității pentru persoanele care au contribuit toată viața la bugetul de asigurări sociale de stat, dar din cauza decesului prematur nu au reușit să beneficieze de pensie nici cinci ani.

În Monitorul Oficial din 27 iulie curent a fost publicată Legea nr. 127 din 9 iulie 2020 privind acordarea indemnizației urmașilor personalului medical decedat ca urmare a desfășurării activității medicale în lupta cu COVID-19.   Conform documentului, dreptul la indemnizație se acordă soțului supraviețuitor pentru o perioadă de 5 ani de la data decesului întreținătorului, copiilor până la vârsta de 18 ani sau, dacă își continuă studiile în instituții de învățământ cu frecvență de zi, până la încheierea studiilor, însă fără a depăși vârsta de 23 de ani, sau unuia dintre părinți, în cazul lipsei soțului sau copiilor.

În Monitorul Oficial din 5 iunie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 317 din 3 iunie 2020 cu privire la organizarea și funcționarea Serviciului Tehnologii Informaționale, fiind aprobat și Regulamentul respectiv. Potrivit Regulamentului, Serviciul Tehnologii Informaționale este o autoritate administrativă în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, care asigură administrarea, menținerea și dezvoltarea infrastructurii de tehnologie a informației și comunicațiilor acestuia, prestarea serviciilor ce țin de eliberarea actelor și informației din domeniile de activitate, precum și implementarea politicii statului aferente tehnologiei informației și comunicațiilor în sfera de competență ale MAI.

Întreprinderea X acordă salariaților săi hrană organizată în valoare de 30 lei. Poate oare acesta să înlocuiască modalitatea de asigurare cu hrană cu tichetele de masă la aceeași valoare? Se vor permite spre deducere cheltuielile pentru acordarea tichetelor de masă? Condițiile caracteristice deducerii cheltuielilor suportate de angajator pentru acordarea tichetelor de masă sunt reglementate de prevederile art. 24 alin.(191) din Codul fiscal (CF) și art.4 din Legea nr.166 din 21.09.2017.

Conform pct. 4 al Deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 6/9 din 21.05.2020, subiecții impunerii cu taxa locală lunară pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul mun. Chișinău au fost scutite de plata taxei pentru perioada 01.03.2020-01.06.2020. Decizia respectivă a fost inclusă la data de 29.05.2020 în Registrul de stat al actelor locale și la data respectivă a întrat în vigoare. În acest context, ținând cont de faptul că firma pentru primul trimestru 2020 a achitat taxa respectivă și a prezentat darea de seamă până la data de 25.04.2020, cum de procedat pentru beneficierea cu scutirea stabilită prin Decizia CMC Chișinău nr. 6/9 din 21.05.2020? 

În Monitorul Oficial de astăzi, 7 august curent, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 94 din 30.07.2020 cu privire la aprobarea formularului tipizat (Forma IPC21) Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate și a Instrucțiunii cu privire a modul de completare a formularului nominalizat. Formularul respectiv va substitui cel al Dării de seamă IPC18, ținând cont de modificările introduse prin Legea nr.60 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, care vor fi puse în aplicare din anul viitor.  

Pe rolul Judecătoriei Chișinău se află o cauză penală privind învinuirea unei persoane de comiterea infracțiunii de escrocherie. În cadrul urmăririi penale, avocatul inculpatului a înaintat cereri prin care a solicitat ridicarea mai multor acte originale de la partea vătămată și a formulat o cerere prin care a solicitat implicarea instanței în obținerea probelor, în special prin a-i cere Serviciului Fiscal de Stat (SFS) să prezinte Declarația persoanei fizice cu privire la disponibilul de mijloace bănești la situația din 1 ianuarie 2012, depusă de către partea vătămată. Documentele au fost solicitate cu scopul de a efectua o expertiză grafoscopică pentru a demonstra că înscrisurile nu au fost semnate la data declarată de partea vătămată, fiind fictive și neavând la bază o tranzacție reală de împrumut.

Încasările Serviciului Vamal în primele 4 luni ale acestui an constituie la peste 6,6 mld. lei, fiind în creștere cu 78 mil. lei față de încasările din aceeași perioadă a anului precedent. Totodată, doar în luna aprilie au fost colectate la bugetul de stat încasări de peste 1 miliard de lei.

Procesul de creare a parcurilor pentru tehnologia informaţiei, precum şi funcţionarea acestora sunt reglementate de Legea cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei nr.77/21.04.2016. Conform art.2, rezident al parcului este persoană juridică sau fizică înregistrată în Republica Moldova în calitate de subiect al activităţii de întreprinzător, care este inclusă în Registrul de evidenţă al rezidenţilor parcului şi care practică, drept activitate principală, una sau mai multe din activităţile prevăzute la art.8 al Legii menționate, în baza unui contract încheiat cu Administraţia parcului. Activitate principală este activitatea care generează 70% sau mai mult din venitul din vânzări al rezidentului parcului.

În conformitate cu prevederile art. 52 alin. (1) din Codul fiscal, la organizații necomerciale sînt atribuite organizațiile înregistrate în conformitate cu legislația în vigoare, şi anume: a) asociaţia obştească – conform Legii nr.837-XIII din 17 mai 1996 cu privire la asociaţiile obşteşti; a1) asociaţia de coproprietari în condominiu – conform Legii condominiului în fondul locativ nr.913/2000;

Zonele economice libere (ZEL), sau altfel zis, zonele antreprenoriatului liber, conform Legii cu privire la zonele economice libere nr. 440-XV din 27.07.2001 (Legea nr. 440/2001), sunt părţi ale teritoriului vamal al RM, separate din punct de vedere economic, strict delimitate pe tot perimetrul lor, în care pentru investitorii autohtoni și străini sunt permise, în regim preferenţial, genuri ale activităţii de întreprinzător, în condiţiile legii.

Am efectuat plata suplimentară în Fondul de susținere a populației conform HG nr. 1083 din 26.10.2000. Aceste cheltuieli sunt deductibile în scopuri fiscale?

Tot mai multe autorități și instituții publice bugetare din țară aleg să asigure evidența contabilă și raportarea financiară în format electronic cu utilizarea Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice pe platforma 1C (SIIECAP 1C) elaborat și dezvoltat de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF). Conform situației din 1 martie curent, numărul entităților publice care utilizează acest sistem a atins cifra de 772, dintre care 630 sunt deservite de specialiștii CTIF și 142 – de companiile IT partenere cu care instituția a încheiat contracte cu privire la mentenanța SIIECAP 1C.

În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (13) din Codul fiscal (CF), în cazul finanţării parţiale a procurărilor mijloacelor fixe din surse ce constituie venituri neimpozabile, amortizarea se va calcula pentru partea suportată de către întreprindere. Totodată, potrivit art. 261 alin. (14) din CF, prin derogare de la alin. (12) și (13) suma subvenţiilor obţinute ca urmare a efectuării investiţiilor prin procurarea mijloacelor fixe din sursele proprii nu influenţează asupra mărimii valorii de intrare a mijloacelor fixe. Valoarea de intrare a mijloacelor fixe, conform art.

Stimați contabili, Cu ocazia marcării sărbătorii profesionale – Ziua Contabilului, P.P. „Monitorul fiscal FISC.MD” Vă adresează cele mai calde și sincere urări de bine, dorindu-vă multă sănătate, ambiție, noi oportunități de dezvoltare și realizări pe măsura așteptărilor. Incontestabil, Dvs vă revine importanta misiune în susținerea economiei naționale prin aplicarea corectă a normelor legislative și în acest context, ne exprimăm convingerea că P.P. „Monitorul fiscal FISC.MD” rămâne a fi pilonul informațional de bază în activitatea pe care o desfășurați. Vom continua să vă fim punct de sprijin, oferindu-Vă tot suportul în procesul de familiarizare a noutăților din domeniul fiscal, contabil și vom interveni cu răspunsuri acolo unde există semne de întrebare.

La 1 octombrie curent au intrat în vigoare prevederile Ordinului Ministrului Finanţelor nr. 115 din 15 septembrie 2021, prin care a fost aprobată Documentația standard pentru realizarea achizițiilor publice de bunuri și servicii. Aceasta reprezintă o instrucțiune pentru autoritățile contractante și ofertanți, utilizată la inițierea și desfășurarea procedurilor de achiziţii publice de bunuri și servicii, principalele aspecte ale căreia le vom menționa în acest articol.   Documentația conține 26 anexe1 destinate inițierii, publicării, atribuirii și modificării procedurilor de achiziții publice, precum și menite să faciliteze elaborarea și prezentarea ofertei şi a documentelor care să permită grupului de lucru examinarea şi evaluarea tuturor ofertelor depuse.

Anul 2020 s-a dovedit a fi unul foarte nefavorabil pentru producătorii agricoli din RM din punct de vedere al condițiilor climaterice.  Anterior, întru asigurarea unei producții stabile în sectorul agricol prin asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură, Parlamentul a aprobat Legea privind asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură nr. 243 din 08.07.2004 (Legea nr. 243/2004).   Potrivit art. 6 din Legea nr. 243/2004, riscul asigurat în agricultură este un eveniment natural, posibil și viitor,  dar incert, cum ar fi: influența nefavorabilă a condițiilor meteorologice, bolile/dăunătorii plantelor și animalelor, care poate provoca pierderi de recolte, mortalitatea și/sau sacrificarea de necesitate a animalelor conform indicațiilor serviciului veterinar de stat și în legătură cu apariția căruia se stabilesc obligații de asigurare.