În cadrul oricărei întreprinderi pot apărea situații în care anumite lucrări nu pot fi efectuate de personalul angajat și este necesară atragerea unei persoane terțe pentru executarea lucrărilor respective. În acest caz, legislația oferă entității posibilitatea de a încheia un contract individual de muncă sau un contract civil de prestări servicii/ executare de lucrări cu orice persoană. Întrebarea este care va fi regimul fiscal aplicabil în privința plăților efectuate persoanei care prestează serviciul/execută lucrarea în funcție de tipul contractului încheiat?   

Măsurile impuse pe perioada de urgență, inclusiv cele de restricții la circulație și, respectiv, de prezentare la locul de muncă pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus presupun recuperarea zilelor de odihnă. Aceasta se va realiza în modul stabilit ulterior de Guvern, după ridicarea stării de urgenţă. Cu toate acestea, perioadele nu se vor considera zile de odihnă și, respectiv, nu vor fi recuperate de salariaţii care s-au aflat în una din următoarele situații: • au solicitat acordarea: – concediului de odihnă anual (art. 112 din Codul muncii (CM) – concediului de odihnă nefolosit (art. 119, alin. (3) din CM), cu achitarea indemnizaţiei de concediu (art. 117 din CM) – concediului neplătit (art. 120 din CM);

Aprecierea impactului pandemiei asupra mediului de afaceri din Republica Moldova, măsurile de susținere a activității de întreprinzător pe domeniul fiscal și de asigurărilor sociale în aceste condiții, dar și provocările pentru angajatori și angajați pe segmentul relațiilor de muncă au fost subiectele examinate în prima zi a Conferinței Naționale a Contabililor MoldTax 2.0.   Riscurile economice, fiscale, psiho-emoționale au fost evidențiate de toți speakerii  Conferinței, sinceritatea acestora fiind înalt apreciată de 125 de contabili participanți la evenimentul organizat de Proactive.

Pentru funcționarii publici, a căror raporturi de serviciu au început pe parcursul sau au încetat înainte de sfârșitul anului calendaristic pentru care se face premierea, cu excepția celor care au fost sancționați disciplinar în anul respectiv, cuantumul premiului anual se va determina reieșind din plățile salariale primite pe parcursul timpului efectiv lucrat în autoritate. Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică un proiect de hotărâre de Guvern care vine cu modificarea și completarea mai multor acte legislative, cu scopul de a ajusta cadrul normativ.

Serviciul Fiscal de Stat continuă verificările la contribuabilii ce practică activitatea de comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice și comerț cu amănuntul/ridicata al mărfurilor social importante. Astfel, în perioada 1 – 7 aprilie 2020, au fost efectuate 114 controale fiscale, în rezultatul cărora au fost stabilite 25 cazuri de încălcare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr.774 din 26 iunie 2016 cu privire la prețurile de comercializare a produselor social importante, fiind stabilite majorări a adaosului comercial cu o depășire de la 1,99 % până la 12,38 % pentru produsele alimentare (pâine, lapte, hrișcă, orez, făină de grâu, fulgi de ovăz) și cu o depășire de la 13,55 % până la 25 % la produsele farmaceutice (dezinfectanți).

Potrivit art.261 alin.(10) din Codul fiscal, atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparaţiei sau dezvoltării la cheltuieli curente sau la cheltuieli care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu Standardele Naţionale de Contabilitate sau ale IFRS. Cheltuielile aferente întreţinerii, asistenţei tehnice nu reprezintă cheltuieli de reparaţie şi se atribuie la cheltuieli curente.

Studiu de caz. Persoana fizică a fost citată la SFS și i-a fost explicat că, în anul 2018, a utilizat incorect scutirea personală, deoarece acesta a obținut venituri salariale de la rezidenţii parcurilor din industria tehnologiei informaţiei. Persoana fizică nu a fost de acord, motivând că, s-a angajat în luna octombrie și avea dreptul să utilizeze scutirea personală pentru prima etapă al anului 2018. Cine are dreptate în speța examinată?

Astăzi, 29 ianuarie 2020, ora 11.00, în Pavilionul nr. 2 al C.I.E ”MOLDEXPO” (mun. Chișinău, str. Ghioceilor, 1) va avea loc deschiderea oficială a celei de a XIX-a ediții a Expoziției naționale „Fabricat în Moldova” 2020. La eveniment vor fi prezenți: Ion Chicu, prim-ministrul RM; Sergiu Harea, președintele CCI a RM; Peter Michalco, șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova; membri ai Guvernului RM; secretari de Stat; ambasadori acreditați în Moldova; peste 150 de membri ai delegațiilor din 15 țări etc. La expoziția din perioada 29 ianuarie – 2 februarie 2020 vor participa 460 agenți economici din diferite ramuri ale economiei naționale: industria alimentară, ramura vitivinicolă, industria mobilei, industria ușoară, utilaje, tehnică și aparataje, instituții de cercetări științifice, meșteri populari. Anul acesta, companiile certificate eco își vor expune produsele în spațiile special amenajate.

Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF), în calitate de centru de înregistrări al Centrului unic de certificare al Guvernului, anunță că a extins termenul de valabilitate a semnăturilor electronice pe care le eliberează până la doi ani. Până în prezent, CTIF elibera semnături electronice doar cu termenul de valabilitate de un an. Directorul instituției, Vitalie Coceban, a relatat că oportunitatea de a obține semnătura electronică pe un termen de doi ani este mai avantajoasă pentru solicitanți din punct de vedere al costurilor, dar și al necesității de reînnoire a acesteia. Din data de 8 aprilie, persoanele interesate pot solicita, în funcție de necesitate, eliberarea semnăturii electronice pe un termen de un an sau de doi ani, a precizat Coceban.

Care este regimul fiscal al ajutoarelor materiale oferite persoanelor terțe de către organizațiile filantropice? În conformitate cu prevederile art. 20 lit. l) din Codul fiscal, ajutoarele primite de la organizații filantropice – fundații și asociații obștești – în conformitate cu prevederile statutului acestor organizații și ale legislației reprezintă surse de venit neimpozabile.

Organizația necomercială se constituie benevol. Nimeni nu poate fi constrâns să fondeze organizații necomerciale, să devină membru al unei asociații obștești sau să fie sancționat pentru că a fondat, pentru că este sau nu este membru al unei organizații necomerciale. Persoanele se pot asocia fără a fi obligate să-și înregistreze organizația. Aceste prevederi sunt incluse în Legea nr. 86 din 11 iulie 2020 cu privire la organizațiile necomerciale (Legea nr. 86/2020), publicată luni, 27 iulie, în „Monitorul oficial”.   Potrivit acesteia, organizația necomercială este persoana juridică al cărei scop principal este altul decât obținerea de venit. În sensul legii date, organizații necomerciale sunt: asociația obștească, fundația și instituția privată.

Membrii consiliilor de administrare ale autorităților publice subordonate Parlamentului ar putea fi revocați din funcție în cazul constatării executării necorespunzătoare sau neexecutării obligațiilor, prerogativelor sau atribuțiilor sale, inclusiv ca urmare a audierii raportului de activitate în Legislativ. Constatarea se va face de către Comisia economie, buget și finanțe printr-un raport în care se vor indica faptele și circumstanțele ce denotă neexecutarea obligațiilor și care vor servi drept temei pentru revocarea din funcție. În Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea unor acte legislative, scopul căruia este eficientizarea activității mai multor autorități publice autonome aflate sub control parlamentar.

Situația în domeniul investițiilor în contextul crizei pandemice a fost abordată în cadrul unei videoconferințe, cu participarea Ministrului Economiei și Infrastructurii, Sergiu Railean și echipa de experți a proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova pe politici economice”, implementat cu suportul GIZ. În cadrul discuțiilor, experții au menționat că situația de criză provocată de pandemia COVID-19 a schimbat planurile investitorilor locali și străini. În majoritatea țărilor europene, în primele luni ale anului curent se înregistrează o reducere a activităților investiționale.

În ultima perioadă tot mai frecvent apar întrebări ce ţin de achitarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în cazul când o persoană fizică, obţinând statutul de pensionar, fondează o întreprindere individuală şi activează în calitate de întreprinzător. Pe de o parte, pensionarii sunt incluşi în lista persoanelor asigurate de Guvern, pe de altă parte, legislaţia prevede obligaţia întreprinzătorilor individuali de a achita primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă.

Conform prevederilor art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

Acest articol este destinat administratorilor și contabililor din sectorul organizațiilor non-guvernamentale (în continuare ONG), care nu au scopul obținerii profiturilor, dar înregistrează venituri din activități economice, efectuează import de servicii sau anumite procurări. Actualmente, Codul fiscal (CF) aprobat prin Legea nr. 1163-XIII din 24.04.1997 cu modificările ulterioare nu conține pentru organizațiile non-guvernamentale anumite prevederi sau facilități speciale aferente modului de înregistrare, declarare sau calculare a taxei pe valoarea adăugată (în continuare – TVA).

În cadrul ședinței Guvernului din 3 ianuarie 2020 a fost aprobată hotărârea pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 998/2003privind activitatea serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul primăriei. După cum a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, proiectul este elaborat în scopul îmbunătățirii administrării fiscale aferent calculării și colectării impozitelor și taxelor locale de către Serviciul de colectare a impozitelor și taxelor locale.

În Monitorul Oficial nr. 133-141 (6050-6058) de mâine, 27 aprilie 2018, vor fi publicate următoarele documente oficiale. PARTEA I Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova Curtea de Conturi a Republicii Moldova publică • Hotărâre privind Raportul auditului performanței „Performanța sectorului feroviar este dependentă de implementarea coerentă a guvernanței corporative și de investițiile efectuate în acest domeniu” (nr. 8, 26 martie 2018)

Poate fi emisă o soluţie fiscală individuală anticipată cu privire la absolvirea de răspundere a contribuabilului pentru eventualele încălcări fiscale? Odată cu instituirea stării de urgență în țară, contribuabilii au temerea faptului că nu-și vor putea onora obligațiile impuse de legislația fiscală, iar, ca rezultat, vor risca aplicarea sancțiunilor corespunzătoare.

Prin Legea nr. 204/2021 pentru modificarea unor acte normative ce vizează politica fiscală și vamală au fost operate modificări și completări la Codul fiscal, inclusiv la compartimentul ce ține de reținerea impozitului pe venit la sursa de plată. În continuare vom examina aspectele ce sunt puse în aplicare începînd cu 1 ianuarie 2022.   Reiterăm, că obligația privind reținerea impozitului pe venit la sursa de plată apare în următoarele situații: 1. La plata salariului (art. 88, parțial 881 din CF); 2. La efecuarea altor plăți efectuate în folosul rezidentului:        2.1. reținerea prealabilă (art. 90,89 din CF)