Agentul economic rezident vinde o parte din capitalul social deținut într-o companie aflată în afara Republicii Moldova. În acest caz apare obligativitatea de a asigura repatrierea mijloacelor bănești rezultate în urma tranzacției respective și care este termenul de repatriere?   Art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 1466/1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri şi servicii provenite din tranzacțiile economice externe stabilește că, în cazul altor tranzacții economice externe care nu sunt specificate expres la articolul dat,

Comercianții de produse alimentare, cu excepția celor din unitățile de comerț ambulant, vor fi obligați să achiziționeze și să asigure expunerea pe raft a produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt (produse fabricate/procesate în Moldova) în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial. În Monitorul Oficial din 25 decembrie curent este publicată Legea nr.225 din 4 decembrie 2020  pentru modificarea unor acte normative, inclusiv Legea nr.231/2010 cu privire la comerțul interior.   Astfel, furnizorul va fi obligat să asigure livrarea produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt în cantitate deplină conform contractului încheiat. Lista acestor produse se aprobă de Guvern şi se actualizează anual.

Din 1 ianuarie 2021 a intrat în vigoare noua redacție a art. 167 din Codul fiscal, acesta fiind suplinit prin Legea nr. 257/2020 cu noțiunea  conturi de plăți. Articolul respectiv reglementează obligaţiile în cazul deschiderii, modificării sau închiderii conturilor bancare a părților implicate, inclusiv atribuțiile Serviciului Fiscal de Stat în cazul evidenței conturilor contribuabililor în instituţiile financiare (sucursalele sau filialele acestora).   Respectiv, cont bancar și /sau de plăți constituie un cont deschis în una din băncile (sucursala acesteia) din RM sau din străinătate și/sau din societățile de plată autorizare de Banca Națională a Moldovei participante la

Prin Legea nr. 60 din 23 aprilie 2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţilor de întreprinzător şi modificarea unor acte normative au fost introduse modificări în anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, fiind efectuate schimbări în modul de calculare a contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) prin unificarea acestora şi achitarea de către angajator, fără a fi reţinute de la persoana angajată. Vor avea impact modificările operate care vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2021 asupra stabilirii pensiilor şi indemnizaţiilor persoanelor asigurate, deoarece de la acestea nu se vor mai reţine CAS individuale?

Responsabilitatea pentru respectarea procedurii referitoare la eliberarea patentei de întreprinzător, prelungirea termenului ei de valabilitate, anularea sau suspendarea acesteia, precum şi de încasare a taxei respective, o poartă Serviciul Fiscal de Stat (art. 11 alin. (1) al Legii nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător).

Pentru finanțarea compensațiilor în cadrul Programului de stat „Prima casă” din Fondul de rezervă al Guvernului ar putea fi alocate 9,5 mil. lei. Proiectul hotărârii Executivului cu privire la alocarea mijloacelor financiare a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 4 iunie curent.   Mijloacele suplimentare sunt necesare pentru asigurarea parțială a compensațiilor, dat fiind faptul că alocațiile aprobate prin Legea bugetului de stat pentru anul 2021 au fost executate, iar numărul de beneficiari este în creștere. Reamintim că, pentru implementarea Programului de stat „Prima casă”, a fost alocată  suma de 70 mil. lei, inclusiv 50 mil. lei pentru onorarea garanțiilor de stat.

Cadrele didactice din instituțiile de învățământ angajate în baza contractului individual de muncă pe durată determinată, conform art. 55 din Codul muncii, pe o perioadă de cel puțin un an de studii/un an universitar, vor beneficia de un concediu de odihnă plătit.   În Monitorul Oficial din 9 aprilie curent a fost publicată Legea nr. 38 din 19 martie 2021 pentru modificarea articolului 299 din Codul muncii, care a fost completat cu un alineat ce va reglementa garantarea dreptului la concediu anual plătit cadrelor didactice pensionari.  

Serviciul Fiscal de Stat a propus pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la modificarea Ordinului nr.17/2017 al Ministerului Finanțelor despre aprobarea formei Registrului de evidenţă a mărfurilor supuse accizelor ce se expediază (se transportă) din antrepozitul fiscal (Registru) şi a modului de completare a acestuia (OMF nr.17/2017).  Proiectul prevede o redacție nouă a Registrului (Anexa nr. 1 la OMF nr.17/2017) care, pe lângă datele obligatorii de a fi incluse în acesta, va conține și informația cu privire la documentul de însoțire a mărfii (seria și numărul facturii fiscale, avizului de însoțire a mărfii etc.).  

Serviciul Fiscal de Stat efectuează, din 1 ianuarie 2021, urmărirea penală și activitatea specială de investigație pentru infracţiunile economice prevăzute la art.241–242, 244, 2441, 250–253 şi 3351 din Codul penal. Astfel, orice persoană fizică sau persoană juridică prin plângere, denunț sau autodenunț poate sesiza organul de urmărire penală al Serviciului Fiscal de Stat despre infracțiuni.   Sesizarea trebuie să conțină numele, prenumele, calitatea şi domiciliul petiţionarului, descrierea faptei care formează obiectul plângerii sau denunţului, indicarea făptuitorului dacă acesta este cunoscut şi a mijloacelor de probă, semnătura petiționarului.

La cererea scrisă a salariatului care a prestat munca în zi de sărbătoare nelucrătoare, angajatorul poate (este în drept, dar nu este obligat) să-i acorde o altă zi liberă care nu va fi retribuită. În tabelul de mai jos găsiţi normele juridice în vigoare cu privire la garanţiile acordate salariaţilor pentru munca prestată în zilele de sărbătoare nelucrătoare. Pentru încălcarea cerințelor legale privind efectuarea muncii în zilele de sărbătoare nelucrătoare poate fi aplicată sancţiunea sub formă de amendă în cazurile şi în limitele prevăzute de legislaţie.

La data de evidență 31 decembrie 2020, numărul total al patentelor valabile constituia 11473 unități, iar suma totală a taxelor achitate pentru  acestea a depășit 6,45 mil. lei.   Conform datelor publicate de Serviciul Fiscal de Stat, cel mai mare număr de patente de întreprinzător sunt valabile pentru genul de activitate comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioşcuri (gherete), pavilioane şi din autovehicule – 5773, iar taxa achitată pentru codul activității 1.1 constituie puțin peste 4,89 mil. lei. Un alt gen de activitate dintre cele mai solicitate de persoanele fizice și legiferat prin patenta de întreprinzător este cel de prestare a serviciilor de frizerie şi cosmetice (1393 acte valabile), suma plătită de deținătorii patentelor fiind de circa 412,13 mii lei.

Raporturile comerciale dintre întreprinderile complexului energetic și prestatoare de servicii comunale și instituțiile/organizațiile care își exercită activitatea din contul mijloacelor bugetului de stat și ale bugetelor locale nu vor mai fi reglementate de o lege specială.   Pe agenda ședinței secretarilor generali din 21 ianuarie curent a fost inclus proiectul privind abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 600/1997 privind reglementarea consumului de resurse energetice, apă și canalizare în sistemul bugetar în contextul  aplicării prevederilor Legii nr.181/2014 privind finanțele publice și responsabilității bugetar-fiscale și a Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice.

Prin Legea nr.257/2020  cu privire la modificarea unor acte normative au fost instituite o serie de modificări în legislația fiscală și vamală, printre care se enumeră eliminarea prohibițiilor la importul autovehiculelor, precum și modificarea cotelor accizelor în funcție de termenul de exploatare a acestora.   Motivul care a stat la baza adoptării măsurilor menționate supra este faptul că, conceptual legislația, în speță legislația vamală, nu ar trebui să prevadă interziceri de bunuri (cu excepția celor a căror circulație este interzisă pe teritoriul țării, cum ar fi drogurile), iar în cazul în care se dorește restrângerea importurilor anumitor bunuri din raționamente ecologice, acestea urmează a fi realizate prin aplicarea unor impozite majorate.

În Monitorul Oficial din 31 decembrie 2020 a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 168 din 23 decembrie 2020 cu privire la aprobarea termenelor de prezentare a rapoartelor financiare pentru anul 2020. În conformitate cu prevederile art.74 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, art.31 din Legea privind finanţele publice locale nr.397-XV/2003, art.38 din Legea contabilităţii nr.113-XVI/2007.

 Cine sunt subiecții care au obligația să respecte normele și plafoanele stabilite pentru reducerea circulației numerarului în economie? Se aplică plafonul de limitare a plăților față de achitările efectuate către nerezidenți? Este plafonată efectuarea operațiunilor de depunere/extragere a mijloacelor bănești din conturi? Cine este pasibil sancționării pentru nerespectarea limitei de achitare în numerar? Cum determinăm obligația de instalare a terminalelor de plată fără numerar? Cititorii noștri continuă să pună aceste și alte întrebări, deși subiectul a fost dezvăluit pe paginile publicației noastre anterior. Astfel, reiterăm că, din 1 mai 2021, întreprinderile sunt în drept să încaseze de la cetățeni plăți în numerar în sumă ce nu depășește 100 000 de lei pentru fiecare tranzacție pentru bunurile sau serviciile comercializate.

Cu privire la declararea categoriei persoanei asigurate 171 Una din întrebările abordate de către contabilii din cadrul întreprinderilor rezidente a parcurilor IT ţine de utilizarea categoriei persoanei asigurate 171 la declararea contribuţiilor de asigurări sociale în Darea de seamă IPC21. Categoria 171 „zile de odihnă şi sărbătoare” are scopul de a indica motivul lipsei venitului asigurat al persoanelor angajate în anumite perioade. La reflectarea categoriei 171 în tabelul nr. 2 din Darea de seamă IPC21 pentru categoria prenotată

Lista  agenților economici cu drept de prelungire a termenului de plată a TVA şi a taxei vamale pentru perioada ciclului de producere, dar nu mai mult de 180 de zile, la materia primă, materialele, accesoriile, ambalajul primar şi articolele de completare importate pentru fabricarea în exclusivitate a mărfurilor destinate exportului va fi completată. Un proiect în acest sens este inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.   Astfel, de prelungirea termenului de plată vor beneficia încă doi agenți economici care au ca activități fabricarea vinului și producția de tuburi și țevi. Ca urmare, în această listă vor fi incluși 37 de agenți economici. 

Cele mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale pentru anul 2022, care se regăsesc în Legea nr. 204/2021 cu privire la modificarea unor acte normative, se rezumă și la trei aspecte importante pentru rezidenții parcului pentru tehnologia informației. Astfel, update-ul legislativ nu a ocolit sectorul IT, dar, din contra, a încercat să soluționeze dilemele existente și interpretabile.   În continuare, se prezintă o sistematizare a  modificărilor legislative intrate în vigoare din 1 ianuarie  2022.   Revizuirea metodei de calculare a amortizării

Consumatorii gospodăriilor casnice (persoane fizice) vor beneficia de o compensație în sumă de 428 lei pentru lunile aprilie și mai curent – perioada acțiunii stării de urgență (câte 214 lei lunar).  În ședința de astăzi, 16 aprilie 2021, Parlamentul a aprobat, în prima lectură, proiectul de lege privind compensarea tarifelor la energia electrică consumată în perioada stării de urgență.   Compensația va fi alocată în două tranșe egale per consumator, achitată din contul mijloacelor bugetului de stat, pentru energia electrică consumată pentru lunile februarie și martie ale anului 2021. Transferurile vor fi efectuate la 25 mai  și 25 iunie 2021.

În conformitate cu art.96 lit.b) liniuța a noua se aplică cota redusă a TVA de 12% – la produsele alimentare şi/sau băuturi, cu excepţia producţiei alcoolice, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, însoţite de servicii conexe care să permită consumul imediat al acestora, realizate în cadrul activităţilor care se atribuie la secţiunea I a Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei.