Pe parcursul primelor zece luni ale anului 2020, la  subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă au fost înregistrate 67759 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, dintre care 41485 persoane aveau statut de șomer, cei mai mulți șomeri au fost înregistrați în mun. Chișinău, UTA Găgăuzia, Ungheni și  Drochia, comunică ANOFM.   Totodată, ponderea șomerilor din mediul rural a fost mai mare decât a celor din mediul urban, indicatorii constituind 58,6% și, respectiv,  41,4%.  Din totalul șomerilor înregistrați pe parcursul lunilor ianuarie-octombrie ale anului curent, 34,2% au vârsta cuprinsă între 16-35 ani, iar nivelul de pregătire al șomerilor înregistrați arată că cei mai mulți (63,3%) au studii primare/gimnaziale/liceale și nu dețin o calificare profesională.

În urma modificărilor operate în Codul fiscal prin Legea nr.171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative, din 1 ianuarie 2021 este pus în aplicare un nou regim fiscal privind TVA la procurările de proprietate gajată, proprietate ipotecată și proprietate sechestrată (în continuare – Proprietate).  Astfel, potrivit art.94 lit.f) din CF, persoanele juridice şi fizice care practică activitate de întreprinzător, inclusiv persoanele care desfășoară activitate profesională conform legislației, ce procură pe teritoriul Republicii Moldova Proprietatea de la întreprinderile înregistrate în calitate de plătitori de TVA sunt subiecți impozabili cu TVA.  

Direcția deservire fiscală din cadrul Direcției generale de administrare fiscală sau, Direcția generală administrarea contribuabililor mari, după caz, pînă la finele zilei următoare adoptării Deciziei, perfectează documentele de plată trezoreriale şi le remite Direcției Trezorerie de Stat spre executare.

Condițiile de beneficiere de reducerea amenzii aplicate în funcție de tipul acesteia Legislația Republicii Moldova prevede diferite tipuri de sancțiuni, printre care și sancțiunea cu amendă. Amenda este acel tip de sancțiune care poartă caracter economic, pecuniar și, pe lângă scopul de corectare și reeducare a persoanei care a săvârșit încălcarea, are și impact financiar asupra acesteia. În acest sens, legislația prevede și dreptul persoanei care este amendată de a beneficia de reducerea acesteia dacă întrunește condițiile impuse.

O bază de date națională de determinare a valorii în vamă este un instrument de evaluare a riscurilor, care poate fi utilizat de autoritatea vamală, împreună cu alte instrumente de risc, pentru a evalua riscul potențial în ceea ce privește adevărul sau exactitatea valorii în vamă declarate pentru mărfurile importate. Informațiile din baza de date trebuie să fie date recente care reflectă valoarea în vamă și alte informații pertinente pentru mărfurile importate anterior. Acordul privind punerea în aplicare a articolului VII din Acordul General pentru Tarife și Comerț (în continuare - GATT

În conformitate cu prevederile art. 323 alin. (7) din Legea viei și vinului nr. 57 din 10 martie 2006, plătitorul de contribuţii obligatorii calculează de sine stătător sumele datorate către Fondul Viei și Vinului (Fond) şi efectuează plata în decurs de cel mult 120 de zile calendaristice din ziua de eliberare a facturii fiscale. În acelaşi termen, plătitorul prezintă Serviciului Fiscal de Stat calculul contribuţiei conform unui formular tipizat, aprobat de către autoritatea fiscală. De asemenea, potrivit normei prevăzute la alin. (9) al articolului menționat, pentru sumele datorate Fondului se calculează penalitate în valoare de 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întârziere de la expirarea termenului de plată indicat supra.

Conform art. 4 alin. (5) din Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07.1998, la cererea de eliberare sau de prelungire a patentei se anexează documentele confirmative de achitare a contribuţiei de asigurare socială de stat pentru întreaga perioadă solicitată de desfăşurare a activităţii în baza patentei de întreprinzător sau actele care confirmă scutirea de plata contribuţiei, precum şi documentele ce confirmă statutul de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

Istoria impozitării în Republica Moldova a cunoscut ca noțiune creșterea și pierderea de capital începând cu intrarea în vigoare a Titlului II al Codului fiscal (CF), în vigoare la 1 ianuarie 1998. Până la intrarea în vigoare, la 24 aprilie 1997, a prevederilor CF, impozitarea a fost reglementată de prevederile Legii nr. 1214 din 02.12.1992 Privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor, Legii nr. 1218 din 03.12.1992 Privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice și Legii nr. 662 din 23.11.1995 privind declararea veniturilor de către persoanele fizice. Odată cu operarea ultimelor modificări în legislația fiscală la capitolul Creșterea și pierderea de capital, au apărut discuții pe aspectele aplicării acestor prevederi începând cu 2020.

Conform art. 1251 din Codul civil (CC), prin contractul de locaţiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă și posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie.  Bun imobil, conform art. 459 CC, se consideră terenul înregistrat în registrul bunurilor imobile sub număr cadastral distinct. Rămân bunuri imobile materialele separate în mod provizoriu de un teren, pentru a fi reîntrebuințate, atâta timp cât sunt păstrate în aceeași formă, precum și părţile integrante ale unui bun imobil care sunt detașate provizoriu de acesta dacă sunt destinate reamplasării.

În cadrul procesului de insolvabilitate, obligațiile fiscale se divizează în obligații istorice și obligații curente. Potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (în continuare – Legea nr.149), scopul acesteia este instituirea cadrului juridic privind stabilirea unei proceduri colective pentru satisfacerea creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului prin aplicarea faţă de acesta a procedurii de restructurare sau a procedurii falimentului şi prin distribuirea produsului finit, iar art. 2 definește noțiunile de obligaţie fiscală și obligaţii de plată curente.

BNM încurajează femeile de afaceri să fie mai îndrăznețe în a solicita și a accesa de la bănci produsele financiare de care au nevoie. Viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Cristina Harea, a participat marți, 27 noiembrie 2018, la conferința „Inovații care transformă businessul”, organizată la Chișinău de Echipa Consultanță pentru Micul Business BERD Moldova și alți parteneri internaționali, în cadrul inițiativei Ziua inovației pentru femei în afaceri. Cristina Harea a vorbit, în special, despre finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii și a antreprenorilor individuali, dar și despre utilizarea unor inovații și instrumente de plată noi, precum plățile prin internet și cele mobile etc. Viceguvernatorul băncii centrale a specificat că femeile, de obicei, sunt mai rezervate în a accesa credite, însă au o disciplină de plată mai bună decât bărbații.

Producători agricoli afectați de calamitățile naturale vor fi recunoscuți agenții economici care au suportat pierderi ale producției agricole urmare a calamităților naturale produse în anul 2020 de peste 50%, determinate conform actelor de constatare aprobate de Comisiile pentru Situații Excepționale, pe o suprafață de minimum 30% din totalul terenurilor deținute în folosință și/sau posesie.   Cabinetul de miniștri a susținut în cadrul ședinței din 10 septembrie amendamentul respectiv la proiectul de lege nr. 375 din 4 septembrie 2020 privind modificarea unor acte normative.

În ultima perioadă din partea contribuabililor tot mai frecvent este sesizată întrebarea cu privire la calcularea corectă a termenului de declarare a subdiviziunii la Serviciul Fiscal de Stat, din dorința de a evita aplicarea sancțiunilor în privința acestora.   Amintim că, în conformitate cu art.161 alin.(8) din Codul fiscal (CF), la adoptarea deciziei despre schimbarea sediului şi/sau despre constituirea subdiviziunii, contribuabilul, în termen de 60 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate (posesie, locaţiune), informează SFS despre schimbarea sediului său şi/sau prezintă informaţiile iniţiale, iar ulterior informează despre modificările cu privire la sediul subdiviziunii sale, precum şi despre sistarea temporară a activităţii acesteia.

După schimbarea regimului de impozitare a tichetelor de masă, care va fi regimul de impozitare al acestora în cazul în care tichetele vor fi acordate salariaţilor rezidenților parcurilor IT cu valoare mai mare de 45 lei? Prin Legea nr.122 din 16 august 2019 a fost modificat regimul de impozitare a tichetelor de masă. Conform prevederilor art. 7 alin. (2) din Legea nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă, cu modificările operate prin Legea nr. 122/2019 (prevederile vor fi puse în aplicare începând cu 1 ianuarie 2020), valoarea nominală deductibilă a tichetelor de masă acordate de către angajator salariaţilor reprezintă un venit din care nu se calculează prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (datorate de angajator şi angajat) şi impozit pe venit din salariu.

Îngrijirea și întreţinerea plantaţiilor pomicole se asociază cu o multitudine de costuri, dintre care cele mai semnificative se referă la resursele utilizate din componența activelor curente și costurile aferente retribuirii muncii angajaților. Orice agent economic care practică activitate de antreprenoriat (inclusiv entitățile care desfășoară activitate agricolă) în mod obligatoriu trebuie să confirme documentar toate costurile (expresia valorică a resurselor utilizate) pentru justificarea producerii acestora1.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a revizuit prognoza principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2021-2023, ținând cont de impactul pandemiei asupra economiei naționale. Amintim, aceasta a impus necesitatea de ajustare a prognozei evoluției PIB-ului până la -4,5% pentru anul 2020, a tendințelor în sectorul real (industrie, agricultură, investiții etc.), în comerțul exterior  pentru anii 2021-2023. Totodată, nota informativă conține  și prognoza indicatorilor remunerării muncii.   Conform estimărilor, veniturile populației vor scădea nu doar din contul remitențelor, dar și al plăților salariale, acestea fiind influențate de sistarea completă sau parțială a activităților din sectorul real al economiei,

Familia noastră s-a stabilit cu traiul peste hotare din anul 2019, fiind înregistrată căsătoria unei cetățence a Republicii Moldova cu un cetățean al altui stat. În luna martie 2020 în familie s-a născut un copil, care a primit cetăţenia statului străin. Acum ne aflăm în vacanţă în Moldova. Putem să solicităm stabilirea unor plăţi pentru copilul născut în altă ţară? Menţionăm că doar mama copilului este rezident al RM.   Pentru a oferi răspunsul la această întrebare, ținem cont de faptul că persoana care a adresat-o nu este angajată la o entitate economică  pe teritoriul Republicii Moldova, respectiv, nu achită contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat,

Care sunt obligațiile fiscale ale persoanei fizice care nu desfășoară activitate de întreprinător în cazul în care obține venit sub formă de dobânzi din sursele de venit din Republica Moldova?    Conform art. 89 din Codul fiscal, fiecare plătitor, menţionat la art.90, de dobânzi în folosul persoanelor fizice, cu excepţia celor efectuate în folosul întreprinzătorilor individuali şi al gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), este obligat să reţină din fiecare dobândă şi să achite ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din plată. Menționăm că dobânzile de la valorile mobiliare de stat constituie sursă de venit neimpozabil (art. 20 lit. u1) din CF).  

Începând cu 1 ianuarie 2020, prin Legea nr.171 din 19.12.2019 au fost aduse modificări la prevederile Codului Fiscal (CF), inclusiv în partea ce ține subiecții și obiectul impunerii cu taxa pe valoarea adăugată (TVA). Astfel, conform art.94 lit.e) din CF, subiecții impozabili sunt persoanele juridice şi fizice indiferent de faptul dacă dețin sau nu statut de plătitor a TVA, care practică activitate de întreprinzător şi procură pe teritoriul RM proprietatea întreprinderilor înregistrate în calitate de plătitori de TVA declarate în proces de insolvabilitate în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012. (în continuare „întreprinderile în proces de insolvabilitate”).

Experți din domeniul vamal (atât din țară, cât și internaționali) s-au întrunit astăzi, 26 martie, în cea de-a doua zi a conferinței dedicate facilitării comerțului transfrontalier, în care au fost puse în discuție aspectele ce țin de determinarea valorii în vamă, logistica transfrontalieră în e-comerț, instrumente de stimulare a acestuia din perspectivă publică și corporativă, precum și asigurarea conformării la reglementările vamale.   Evenimentul este organizat de Serviciul Vamal, Delegația UE în Republica Moldova, Programul USAID Reforme Structurale în Moldova și Camera de Comerț Americană din Moldova în parteneriat cu Asociația Businessului European.