Непосредственно на момент продажи (дарения) недвижимого имущества не декларируют ничего. Срок представления декларации CET 08 истекает 31 марта года, следующего за годом, в котором была осуществлена продажа (дарение). В результате отчуждения капитальных активов (в данном случае, квартиры) получают прирост или потери капитала. В соответствии с ч. (5) ст. 37 НК, величина прироста капитала, полученного от продажи, обмена капитальных активов или отчуждения (выбытия) их другим способом, равна превышению полученной суммы над стоимостным базисом данных активов. То есть, в данном случае прирост капитала равен разнице между ценой продажи, указанной в зарегистрированном нотариусом договоре купли-продажи недвижимого имущества, и стоимостью квартиры, согласно записи кадастрового органа. Величина потерь капитала от продажи, обмена капитальных активов или отчуждения (выбытия) их другим способом равна превышению стоимостного базиса данных активов над полученным доходом.

Exact la momentul vînzării (donării) imobilului nu se declară nimic. Termenul de depunere a Declarației CET expiră la 31 martie al anului următor anului în care a avut loc vînzarea (donația). În urma înstrăinării activului de capital (în cazul dat a apartamentului) se obţine creştere sau pierdere de capital. Conform art. 37 alin. (5) din Codul fiscal, mărimea creşterii de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este egală cu excedentul sumei încasate, în raport cu baza valorică a acestor active. Adică, în cazul dat, creşterea de capital constituie diferența dintre valoarea de vînzare, înscrisă în Contractul de vînzare-cumpărare a bunului imobil, înregistrat la notar şi valoarea apartamentului înscrisă la Cadastru. Mărimea pierderilor de capital, suportate în urma vînzării, schimbului sau altei forme de înstrăinare a activelor de capital, este egală cu excedentul bazei valorice a acestor active în raport cu venitul obţinut.

Criza economică globală şi efectele recesiunii au determinat o schimbare radicală a modului în care statele, companiile şi instituţiile financiare se raportează la actualul context. Fiindcă după prăbuşirea colosului financiar Lehman Brothers, indicat de cei mai mulţi analişti drept declanşatorul crizei mondiale, economia nu mai este şi nici nu va mai fi ce a fost.

Mulţi contabili continuă să-şi pună această întrebare. Din acest motiv, este oportun să se facă mai multă lumină asupra problemei enunţate în titlu. Pe parcursul a mai mult de 10 ani abordarea legată de această întrebare, prezentă în unele scrisori explicative emise de IFS, pe paginile publicaţiilor periodice, pe paginile manualelor de contabilitate, după părerea mea, este incorectă.

В соответствии с ч. 4) ст. 12 НК, налогооблагаемый доход представляет собой валовой доход, включая льготы, предоставленные работодателем, полученный налогоплательщиком из всех источников в определенный налоговый период, за минусом вычетов и освобождений, относящихся к этому доходу, на которые налогоплательщик имеет право согласно налоговому законодательству. А ст. 3 Закона №550-XIII от 21 июля 1995 г. о финансовых учреждениях определяет кредит как любое обязательство дать взаймы денежные средства с условием его погашения, выплаты процентов и других, связанных с ним выплат; любое продление срока погашения долга; любая гарантия, а также любое обязательство приобрести долговое обязательство или другие права на осуществление выплаты.

Так или иначе, источники доходов, будь то налогооблагаемые или не облагаемые налогом, должны быть законными. Начиная с 2012 года, Государственная налоговая служба применяет косвенные методы для оценки полученного дохода. В то же время не следует забывать о том, что доходы, полученные до 2012 года, определяются с помощью прямых методов налогового контроля, на основе существующих документов. В рамках проведения налогового контроля с использованием косвенных методов в целях определения оцененного налогооблагаемого дохода, учитываются денежные средства, задекларированные на основании ст. 2267 НК, источники дохода, не облагаемого налогом в соответствии со ст. 20 НК, полученного после 1 января 2012 года, и доходы, из которых было произведено окончательное удержание у источника выплаты. При определении оцененного налогооблагаемого дохода доходы, полученные физическими лицами за пределами Республики Молдова, в том числе переданные родственникам и свойственникам до третьей степени, считаются не облагаемыми налогом при условии:

În conformitate cu alin. 4), art. 12 din Codul fiscal, venitul impozabil este venitul brut, inclusiv facilitățile acordate de patron, obținut de contribuabil din toate sursele într-o anumită perioadă fiscală, cu excepția deducerilor şi scutirilor, aferente acestui venit, la care are dreptul contribuabilul conform legislației fiscale. Iar art. 3 din Legea instituţiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.95 determină creditul ca orice angajament de a acorda bani ca împrumut cu condiţia rambursării lor, plăţii dobînzii şi altor plăţi aferente; orice prelungire a termenului de rambursare a datoriei; orice garanţie emisă, precum şi orice angajament de a achiziţiona o creanţă sau alte drepturi de a efectua o plată.

În orice situație sursele de venit, impozabil sau neimpozabil, trebuie să fie legale. Începînd cu anul 2012, Serviciul Fiscal va estima venitul obținut prin metode indirecte. Însă nu trebuie de uitat, că venitul obținut pînă în anul 2012 se determină prin metode directe de control fiscal, în baza documentelor existente. În cadrul controlului fiscal prin metode indirecte, la determinarea venitului impozabil estimat se va ţine cont de mijloacele băneşti declarate conform art. 2267,de veniturile neimpozabile obţinute după 1 ianuarie 2012, potrivit art. 20, şi de veniturile ce au fost impozitate final la sursa de plată. La determinarea venitului impozabil estimat, veniturile obţinute de persoanele fizice în afara Republicii Moldova, inclusiv cele ce sînt transmise rudelor şi afinilor de pînă la gradul III, se vor considera ca neimpozabile dacă:

Radio Europa Liberă: Ministrul finanţelor Anatol Arapu răspunde întrebărilor Valentinei Ursu. Guvernul a aprobat ieri proiectul bugetului pe 2014, care prevede o creştere a veniturilor cu 14,1% dar şi a cheltuielilor, cu 18,9%, faţă de anul curent. În aceste condiţii, deficitul bugetar nu va depăşi totuşi 2,3% din PIB. Între altele, se prevede o creştere a cheltuielilor pentru educaţie, cu 80% faţă de anul curent. Iar cele pentru asistenţa socială vor fi majorate cu aproape 18%. Într-un interviu cu Europa Liberă, ministrul finanţelor, Anatol Arapu, explică de ce se poate vorbi de un buget „conservator şi realist”, chiar şi pentru un an electoral:

Apare oare la persoana fizică respectivă obligația de a prezenta declarația cu privire la impozitul pe venit, dacă acesta este unicul venit primit de еl? În cazul în care obligația data survine, are oare persoana dată dreptul de a beneficia de scutirea personală nefiind salariat?

În acest articol vom examina prețul de transfer drept o chestiune fiscală, de reglementare a impozitării directe la nivelul persoanelor juridice, în contextul încorporării acestuia în normele CF al Republicii Moldova prin prisma practicii internaționale și tendințelor actuale globale în domeniu. Cu toate că întreprinderile trebuie să-și stabilească prețurile tranzacțiilor internaționale intra-grup în vederea propriilor scopuri financiare interne și de control, practicile lor în problema prețurilor de transfer devin un element important în relațiile lor cu țările de origine (mamă) și gazdă, din cauza implicațiilor fiscale ale prețurilor mărfurilor și serviciilor.

Stimaţi lucrători ai Serviciului Fiscal de Stat, Cu prilejul aniversării a 23 ani de la crearea Serviciul Fiscal de Stat vă adresez cele mai sincere felicitări şi urări de bine. 23 ani nu este o perioada atît de îndelungată de timp pentru Serviciul Fiscal de Stat, însă suficientă pentru a fi vizibile realizări remarcabile în domeniul administrării fiscale. Odată cu iniţierea procesului de reformă fiscală au fost obţinute rezultate notabile în administrarea veniturilor bugetare, fiind implementate în acest scop o serie de programe performante ce țin de domeniul informațional. De asemenea, au fost create structuri noi, menite să optimizeze întreaga activitate a serviciului.

Stimati cititori, tinem sa va prezentam lista întreprinderilor supuşi verificării de către Inspecţia muncii în trimestrul III 2014

Restituirea impozitului pe venit reținut în plus către persoane fizice cetățeni reprezintă un domeniu al administrării fiscale, aflat permanent în vizorul atît al contribuabililor, cît și al organelor fiscale. Cererile de restituire a impozitului pe venit reținut în plus parvin practic zilnic, inclusiv și în mod electronic, la inspectoratele fiscale de stat teritoriale. În acest context, este deosebit de solicitată clarificarea situației, dacă este în drept organul fiscal să refuze în recepționarea cererii de restituire în cazul în care declarația cu privire la impozitul pe venit, ce atestă formarea plății în plus, încă nu este reflectată în contul personal generalizat al contribuabilului.

În practică, la contribuabili deseori apar întrebări cu privire la utilizarea scutirii, prevăzute în art. 41 din Codul Fiscal. De exemplu, cum se calculează corect creşterea de capital (anexa nr. 1 la Declarația cu privire la impozitul pe venit forma CET 08) în cazul înstrăinării (vînzării) bunurilor imobiliare, avînd la dispoziție atît valoarea bunului imobil, conform informației organului cadastral, cît şi valoarea bunului imobil, conform contractului de vînzare-cumpărare?

Прежде чем перейти непосредственно к рассмотрению проблем в налогообложении, отмечу два постулата. Ни одно государство не существовало без взимания налогов, но мировой опыт определил главный принцип налогообложения, который обычно формулируют следующим образом: «Не режьте курицу, несущую золотые яйца». То есть, нельзя отчуждать имущество, собственность, доходы налогоплательщика в пользу государства таким образом, чтобы подорвать стимулы к индивидуальной или коллективной хозяйственной деятельности, как бы велики при этом ни были потребности государства в финансовых средствах.

Probabil n-a fost până acum în fruntea Inspectoratului Principal Fiscal de Stat o persoană care să se pronunţe atât de tranşant în vederea reformării sistemului fiscal ca actualul şef al autorităţii Ion Prisăcaru. Carenţele administrării fiscale, evaziunea, corupţia în rândul inspectorilor dar şi rezistenţa celor ce nu doresc schimbări, sunt doar unele dintre problemele care trebuie luate în calcul atunci când îţi propui un astfel de obiectiv. Şi mai există cel mai mare obstacol, mentalitatea cetăţenilor, care, în mare parte sunt departe de a percepe Fiscul drept o instituţie care lucrează în favoarea lor. Despre cum îşi propune să soluţioneze toate aceste chestiuni destul de dificile pentru a realiza în final reformarea sistemului, ne-a relatat Ion Prisăcaru, Şeful IPFS.

Campania declarării veniturilor persoanelor fizice a luat start în ianuarie. 31 martie este termenul limită de prezentare a declaraţiilor persoanelor fizice pentru anul 2011 şi pentru achitarea impozitelor aferente. Prezentarea declaraţiei pe venit este obligatorie pentru persoanele care: au obligaţii privind achitarea impozitului sau obţin venit impozabil din alte surse decît salariul; obţin venit impozabil sub formă de salariu, care depăşeşte suma de 25200 lei pe an, cu excepţia persoanelor fizice care obţin venit sub formă de salariu la un singur loc de muncă;obţin venituri impozabile atît sub formă de salariu, cît şi din orice alte surse, a căror sumă totală depăşeşte 25200 lei pe an;obţin venit impozabil care depăşeşte suma de 25200 lei pe an doar din plăţile primite conform art. 90 al Codului fiscal.

În miezul crizei financiare globale, guvernele ţărilor dezvoltate şi experţii financiari internaţionali şi-au pus întrebarea cum să reglementeze activitatea băncilor, care avântându-se în speculaţii financiare cu instrumente derivate au şi provocat cea mai mare criză globală de după recesiunea din 1929. Anul trecut, pe vremea asta, G20 a renunţat la ideea de a introduce un impozit global pentru bănci, lăsând fiecare guvern să decidă ce fel de taxă să introducă. Marea Britanie, Franța, Germania şi Suedia au făcut-o deja, iar din 2012 şi Republica Moldova a anunţat introducerea unui fel de impozit pe activitatea bancară.

Persoanele fizice cu venituri mari din Moldova, de rînd cu ceilalți cetățeni, nu sînt experți în legislația fiscală sau în aplicarea acesteia la desfăşurarea afacerilor lor. Dar, la fel ca toți contribuabilii, ei sunt responsabili pentru autenticitatea informației raportate în declarațiile lor fiscale, indiferent de faptul cine le întocmeşte. SFS este o instituţie publică care interacţionează zilnic cu cetăţenii și agenţii economici din Republica Moldova, prin urmare, măsurile administrative aplicate de funcţionarii fiscali sînt privite ca parte componentă a politicii guvernamentale. Veniturile fiscale constituie contribuţia majoră la buget, iar Guvernul se concentrează atît pe asigurarea unui nivel corespunzător de colectare a acestor venituri, cît și pe implementarea măsurilor moderne, corecte și coerente de administrare fiscală. Necesitatea schimbărilor calitative în administrarea fiscală este dictată și de diversificarea relaţiilor și formelor de cooperare, de perfecţionarea mecanismelor de management și a proceselor tehnologice, dezvoltarea tehnologiilor informaţionale, dar și de imperativul menţinerii competitivităţii în raport cu progresele mediului de afaceri. Mai multe servicii fiscale din diferite ţări au inițiat programe specializate pentru a aborda o problemă complexă ce ține de administrarea persoanelor cu venituri și averi mari. Ca și în cazul contribuabililor mari – agenţi economici, persoanele fizice bogate prezintă un risc sporit de conformare pentru administraţiile fiscale, din cauza complexității acestor contribuabili, mărimea majoră a veniturilor fiscale puse în joc, precum și utilizării de către aceștia a unor acțiuni agresive de planificare fiscală.