Datele statistice privind comerțul internațional cu mărfuri demonstrează că deșeurile fac obiectul importului pe teritoriul vamal, cum ar fi:

Modificările operate în Codul fiscal prin Legea nr.356/2022 (politica fiscal și vamală pe anul 2023) vin cu intervenții și la capitolul taxei pe valoarea adăugată, principalele fiind prezentate în continuare în format comod pentru contribuabili. Astfel, oferim redacția precedent a prevederilor CF, modificările operate, conținutul în vigoare a articolelor modificate, precum și scurte comentarii ce țin de aplicarea noilor prevederi.

Legea nr. 379/2022 pentru modificarea Legii nr. 113/2010 privind executorii judecătorești are drept scop precizarea unor prevederi legislative, fiind operate modificări ce vizează modul și termenul de contestare a deciziilor colegiului disciplinar și a ordinului ministrului justiției de încetare și/sau de suspendare a activității executorului judecătoresc.

În contextul armonizării continue a legislației din domeniul contabilității, raportării financiare și auditului în sectorul corporativ, potrivit Acordului de Asociere RM-UE, în vederea transpunerii Directivei (UE) 2021/2101 în ceea ce privește prezentarea de către anumite întreprinderi și sucursale de informații privind impozitul pe profit,

Măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor atribuite la categoria „Active neproductive” sunt aspecte destul de problematice în sectorul bugetar. Acestea sunt condiţionate, în mare parte, de nesoluționarea metodologică în actele de reglementare în domeniu, din care motiv rămân a fi frecvent abordate în literatura de specialitate, generând multiple discuţii și sugestii în rândurile profesioniștilor.

Odată cu finalizarea valorificării bunurilor masei debitoare, procedura de faliment intră în cea de-a doua etapă de distribuire a produsului valorificării masei debitoare, etapă care coincide cu finalizarea întregului proces civil inițiat în legătură cu examinarea cauzei de insolvabilitate.

Ministerul Finanţelor este autoritatea publică centrală în domeniul finanţelor publice care asigură gestionarea mijloacelor financiare ale bugetelor componente ale bugetului public naţional (BPN) prin contul unic trezorerial şi prin alte conturi deschise în instituţiile financiare, administrează bugetul de stat şi monitorizează executarea celorlalte bugete componente ale BPN.

Costuri indirecte de producție (în continuare – CIP) sunt numite costurile condiționate de managementul activității centrelor de responsabilitate (subdiviziunilor) (în continuare – CR), întreținerea, deservirea și exploatarea mijloacelor fixe (clădirilor, încăperilor, halelor, utilajelor, instalațiilor

Care sunt aspectele contabile, fiscale și vamale, la primirea de către o întreprindere de stat (municipală) neplătitoare de TVA, cu titlul gratuit, a unui activ nematerial de la persoana juridică nerezident (un soft - program informațional), ce va fi instalat la distantă ( prin internet)?

În contextul intensificării relațiilor comerciale internaționale și al creșterii fluxurilor transfrontaliere de mărfuri, respectarea legislației vamale capătă o importanță esențială pentru menținerea ordinii economice într-un stat

Entitățile specializate în creșterea păsărilor, de regulă, dispun de secții proprii de preparare a nutrețurilor, numite în literatura de specialitate „Bucătării furajere”. În cadrul acestei unități structurale se prepară furaje prin condiționarea materiilor prime (cerealierilor și altor componente furajere procurate de la furnizori și/sau obținute din producția proprie – crescute pe teren) pentru nutriția păsărilor în

Din 1 ianuarie anul 2023, veniturile contribuabililor care desfășoară activitate de întreprinzător obținute din tranzacțiile economice cu fondatorii sau alte persoane interdependente efectuate la preț mai mic decât prețul de piață se ajustează în scopuri fiscale la prețul de piață. Aceste completări au fost operate la art. 21 alin. (6) din Codul fiscal (prin Legea nr.

Actul normativ de bază care stabilește modul de contabilizare a activelor biologice, a produselor agricole și costurilor aferente activelor biologice şi produselor agricole este Standardul Naţional de Contabilitate „Particularităţile contabilităţii în agricultură”. Totodată, calcularea costurilor în scopuri manageriale interne, inclusiv la întreprinderile agricole, nu este reglementată la fel ca și în scopurile contabilității financiare (menite să asigure comparabilitatea relativă a datelor furnizate utilizatorilor externi de informații).   În articolul „Aplicarea variantei dezvoltate și simplificate a metodei „direct-costing” la determinarea venitului marginal pe produse, sectoare și subsectoare agricole”,

Reamintim că prin Legea pentru modificarea unor acte normative nr. 70 din 13.04.2023 au fost operate modificări la Legea nr.1134/1997 privind societăţile pe acţiuni, Legea nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice și la Legea nr.246/2017 cu privire la întreprinderea de stat şi întreprinderea municipală

Serviciul Fiscal de Stat anunță despre stabilirea, prin Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 4 din 1 martie 2022, a unor reglementări speciale în partea ce ține de consecințele fiscale la efectuarea donațiilor în scopuri de plasament temporar și gestionarea fluxului de refugiați. Astfel, se permite deducerea în scopuri fiscale a sumei integrale a cheltuielilor aferente donațiilor în scopuri de plasament temporar și gestionarea fluxului refugiaților, efectuate către autoritățile publice, instituțiile publice sau organizațiile necomerciale specificate în art. 52 din Codul fiscal conform listei aprobate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

În activitatea contabililor deseori apare întrebarea privind diferența dintre col. 3 (valoarea amortizabilă) și col. 4 (valoarea de intrare/valoarea de intrare capitalizată) din Registrul privind evidenţa şi calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale (Anexa nr. 1 la Regulamentul privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin HG nr. 704/2019, în continuare – Regulament) și dacă sunt necesare ambele coloane.

În Moldova va fi implementată platforma digitală destinată autorităților publice locale (APL), prin care autoritățile publice centrale (APC) vor furniza resurse digitale importante pentru gestiunea eficientă a activităților la nivel local. De asemenea, această platformă urmează să integreze servicii guvernamentale existente ca semnătura electronică, plățile electronice, verificarea împuternicirilor de reprezentare etc., precum și să faciliteze interacțiunea digitală cu cetățenii și mediul de afaceri.   IP „Agenția de Guvernare Electronică” cu suportul experților Băncii Mondiale a elaborat proiectul Conceptului Portalului Administrației Publice Locale din Republica Moldova (e-APL), care a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat și urmează a fi aprobat prin hotărâre de Guvern. La momentul de față acesta este propus și pentru consultări publice.

În acest articol ne propunem să analizăm modificările normative recente, adoptate prin Legea nr. 35 din 13.03.2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale) (în continuare – Legea nr. 35/2025), care a fost publicată în Monitorul Oficial (nr. 143, art. 139) din 19.03.2025. Scopul principal urmărit prin adoptarea modificărilor respective este

Întrebare: Entitatea, pe parcursul perioadei fiscale 2024, a procurat un mijloc fix, exploatat anterior datei dobândirii acesteia (mijloc fix exploatat de către furnizor până la vindere). Mijlocul fix corespunzător a fost pus în exploatare în aceiași perioadă fiscală, deci în anul 2024.

În contextul actual economic dificil cauzat de multiplele crize care au afectat Republica Moldova în ultima perioadă de timp (criza energetică, seceta, inflația etc.),