Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat Programul privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2020. Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului a fost votat ieri de Executiv. În nota documentului este menționat că acțiunile prioritare ale Programului se vor axa pe îmbunătățirea condițiilor de circulație prin ameliorarea stării părții carosabile a drumurilor și creșterea siguranței la trafic.

Viceprim-ministrul Serghei Pușcuța a avut o ședință de lucru cu membrii Camerei de Comerț Americane din Moldova. La eveniment au mai participat conducerea Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal. În debutul ședinței, Serghei Pușcuța a mulțumit reprezentanților mediului de afaceri pentru interesul manifestat, menționând că Ministerul Finanțelor deja a recepționat mai multe propuneri în acest sens de la asociațiile de business și alte părți interesate. De asemenea, Vicepremierul a declarat că prioritățile politicii fiscale pentru anul viitor sunt simplificarea administrării fiscale, reducerea costurilor de raportare și achitare a impozitelor și taxelor, standardizarea regimurilor fiscale, precum și asigurarea previzibilității în aplicarea impozitelor și taxelor.

SRL X a depus la Serviciul Fiscal de Stat (SFS) cerere privind restituirea TVA. După examinare, pe marginea acesteia a fost emisă decizia fără efectuarea controlului tematic, deoarece au fost întrunite condițiile prevăzute la pct.13 din Regulamentul privind restituirea taxei pe valoarea adăugată aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 93 (Regulament). Ulterior, potrivit pct.14 din Regulament, care prevede că sumele TVA restituite subiecţilor impozabili, în modul stabilit la pct. 13 din Regulament, sunt supuse de către SFS controlului tematic cel puţin o dată pe an, la SRL X a fost efectuat un control privind corectitudinea calculării

Comisia Națională a Pieței Financiare a retras licențele de activitate ale unor entități, hotărârile autorității fiind publicate în Monitorul Oficial al RM. Astfel, prin Hotărârea nr. 3/10 din 27 ianuarie 2020 a fost retrasă licența Societății de Broker de Asigurare-Reasigurare a „TOP BROKER” SRL, prin Hotărârea nr. 4/9 din 3 februarie 2020 – licența Întreprinderii cu Capital Străin „WVP Broker de Asigurare” SRL pentru dreptul de a desfăşura activitate de intermediere în asigurări, iar prin Hotărârea nr. 4/11 din 3 februarie 2020 – licența AEÎ „SATUL NOU”.

§1. INTRODUCERE Codul civil al R. Moldova, în redacția adoptată la 6 iunie 2002 (pe care în continuare –„redacția anterioară”), deși avea o reglementare oarecum bună și detaliată a rezoluțiunii contractului, nu tot timpul era clară și unitară. Legea privind modernizarea Codului civil (CC) și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15 noiembrie 20181 (în continuare – „Legea de modernizare”), introduce un nou capitol în Cartea a 3-a, Titlul I, al CC, denumit Neexecutarea obligației, care cuprinde art. 901-946. El este unul din capitolele-cheie ale modernizării propuse la CC. În primul rând, fiindcă reglementările sale înlocuiesc complet nu doar fostul capitolul V (Efectele neexecutării obligației), ci

În luna martie 2020, a decedat administratorul companiei  ,,X”. Acesta deţinea majoritatea pachetului de acţiuni şi prima semnătură pe acte. Astfel, compania ,,X” nu are posibilitatea de a prezenta dările de seamă fiscale, în lipsa administratorului împuternicit. Care este procedura de prezentare a dărilor de seamă în cazul decesului administratorului?   Art. 187 alin. (21) lit. b) din Codul fiscal (CF) stabilește subiecții care sunt obligați să prezinte dările de seamă fiscale utilizând, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare fiscală. Totodată, art. 187 alin. (3) din CF specifică că darea de seamă fiscală prezentată atât pe suport de hârtie, cât şi în format electronic, de regulă, trebuie să conţină semnătura (după caz, semnătura electronică), aplicată în modul stabilit de Guvern sau semnătura electronică de autentificare, aplicată în modul stabilit de SFS.

Guvernul a susținut în cadrul ședinței de astăzi, 17 aprilie 2020, proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative. Acesta a fost elaborat de Ministerul Finanțelor ca urmare a declarării de către Curea constituțională a Legii nr. 56 neconstituționale pe motivul nerespectării procedurii de asumare a răspunderii de către Executiv. Actualul proiect urmează a fi dezbătut și aprobat de Parlament, prevede crearea unui cadru juridic axat pe implementarea unor măsuri de susținere a întreprinderilor în contextul situației epidemiologice și diminuării efectelor acesteia asupra economiei naționale ca instrumente de suport bazate pe subvenționarea cheltuielilor suportate de întreprinderi în procesul de identificare a resurselor financiare pentru onorarea obligațiilor salariale față de angajați, obligațiilor comerciale și necesității de mijloace circulante etc.

Se permite importul, comercializarea și distribuirea gratuită a încălțămintei folosite, îmbrăcămintei, articolelor textile și jucăriilor folosite (unele poziții), dacă acestea au fost supuse operațiunilor de curățare, dezinfecție și dezinsecție, certificate distinct pentru fiecare lot, prin documente eliberate de instituțiile abilitate din țara de export (în cazul mărfurilor de uz personal folosite importate) sau de întreprinderile naționale specializate în efectuarea operațiunilor de curățare (în cazul mărfurilor de uz personal folosite, colectate de la persoanele fizice și juridice din țară).

Rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt va fi diminuată cu 2 puncte procentuale și va constitui până la 5,5% anual. Anunțul a fost făcut de Guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, în cadrul unui eveniment, fiind prezentate deciziile Comitetului executiv ale BNM din 11 decembrie. Această decizie vine ca urmare a Raportului asupra inflației din luna octombrie, unde noi deja am prevăzut că, în anul 2020, vom avea un mediu mai dezinflaționist, adică o inflație mică, spre deosebire de anul 2019, când am avut o inflație destul de înaltă, care la sfârșitul lunii noiembrie a constituit 7,1% și, probabil, va mai crește puțin în luna decembrie, a menționat Octavian Armașu.

Noul director interimar al Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF), Vitalie Coceban, numit prin ordinul Ministerului Finanțelor, a fost prezentat ieri echipei CTIF de către Secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc. În discursul său Dorel Noroc a subliniat că Vitalie Coceban are o experiență bogată în domeniul administrării și modernizării sistemelor informaționale de stat, a serviciilor electronice, dar și în gestionarea activității echipelor de specialiști IT, ceea ce va contribui la dezvoltarea infrastructurii digitale a Ministerului Finanțelor. Secretarul de stat și-a exprimat certitudinea că noul director va reuși să asigure eficientizarea activităților CTIF și atingerea obiectivelor majore ale instituției.

Cu începere din 1 ianuarie 2019, Legea privind auditul situațiilor financiare nr. 271/2017 (Legea nr. 271/2017) stabileşte cadrul juridic privind organizarea auditului de către entităţile de audit, reglementează exercitarea profesiei de auditor, supravegherea auditului, precum şi cerinţele specifice auditului entităţilor de interes public. Supravegherea publică a auditului, importanța căreia este subliniată de Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17.05.2006 privind auditul legal al conturilor anuale şi al conturilor consolidate, reprezintă unul din factorii de bază ai asigurării unui proces eficient de auditare a situațiilor financiare ale entităților.

În contextul ultimelor modificări, și anume modificarea Legii privind declararea voluntară şi stimularea fiscală 180/26.07.2018 prin Legea nr.122 din 16.08.2019, în vigoare din 6 septembrie 2019, au fost abrogate alin.(1)-(6) ale art.16 din Legea nr.180. Aspectul important al acestor modificări pentru agenții economici este faptul că, s-au exclus interdicțiile existente cu privire la efectuarea controalelor fiscale pentru perioada de până la 1 ianuarie 2018 asupra corectitudinii calculului, declarării şi achitării impozitelor, taxelor și a altor plăţi aferente bugetului de stat, bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, a contribuţiilor de asigurări sociale de stat și ale primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

Delegația Republicii Moldova condusă de ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, ministrul Economiei și Infrastructurii, Vadim Brînzan, și guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Octavian Armașu, au participat la şedinţele anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Grupului Băncii Mondiale, desfășurate la Washington, în perioada 14-20 octombrie 2019.

Așa cum nu există dezvoltare fără reforme și angajamentul ferm al RM de transpunere în legislația națională a acquis-ului comunitar a confirmat pe deplin acest fapt, domeniul auditului situațiilor financiare a trecut, asemeni altor domenii importante pentru economia țării, printr-un șir de reforme structurale. Acestea au avut menirea de a identifica acel model de funcționare a domeniului care ar asigura crearea unui mecanism deplin care cuprinde drept părți componente: profesia, reglementarea și supravegherea. Rezultatul așteptat de societate, reprezentată de entități, investitori, organe de stat, cetățeni etc., este funcționalitatea sistemului și asigurarea calității auditului situațiilor financiare. Acest lucru este posibil doar cu contribuția și efortul angajat al celor trei piloni de bază, unul din care este supravegherea publică.

La data de 1 decembrie 2018 a intrat în vigoare Legea nr.270 din 23.11.2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Legea nr.270/2018), astfel fiind instituit un nou cadru general aferent remunerării muncii angajaților din sector.  

Curtea de Conturi a identificat că prima de performanță în cadrul Băncii Naționale a Moldovei se acordă în lipsa unor reglementări exhaustive privind modalitatea de determinare a cuantumului acesteia în raport cu indicatorii de evaluare a performanțelor. În Monitorul Oficial din 29 noiembrie curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi nr. 62 din 5 noiembrie 2019 cu privire la Raportul auditului privind conformitatea devizelor de cheltuieli și alocațiilor pentru investiții ale Băncii Naționale a Moldovei pe anii 2015-2018.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis prelungirea cu trei luni a termenului de vânzare a acțiunilor nou-emise de către BC „Moldindconbank” S.A., ca pachet unic în mărime de 63,89% din capitalul social al băncii. Concomitent, Comitetul executiv al BNM a decis prelungirea perioadei de desemnare a administratorilor temporari ai BC „Moldindconbank” S.A., pentru un termen de trei luni, începând cu data de 20 iulie 2018.

Săptămâna trecută Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de lege cu privire la Comitetul Național de Stabilitate Financiară. Documentul stabilește cadrul general și atribuțiile Comitetului în vederea realizării politicii macroprundențaile, precum și prevenirii, reducerii sau eliminării riscurilor care amenință stabilitatea la nivel de sistem și gestionarea situațiilor de criză financiară sistemică. Astfel, proiectul urmărește reorganizarea structurii create prin Hotărârea Guvernului nr.449 din 02.06.2010 cu privire la crearea Comitetului Național de Stabilitate Financiară, document ce urmează a fi abrogat după intrarea în vigoare a legii.

Topul celor mai importante evenimente economice ale anului 2019, dar și cele importante provocări ale anului care vine au fost aduse în discuție astăzi, 19 decembrie, în cadrul unei conferințe de presă organizată de către Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”. În cadrul evenimentului a fost prezentată și evoluția Indicelui de Alertă Timpurie (IAT) — indicatorul dezvoltat după metodologia Expert-Grup, care indică pentru anul 2019 stabilizarea creșterii economice și o ușoară încetinire pentru 2020. „Dinamica economică se va încadra în modelul specific ultimilor ani, iar în 2019 majorarea PIB-ului, cel mai probabil, nu va depăși nivelul de 5%.

Banca Națională a Moldovei îndeamnă publicul să reclame cazurile în care se percep comisioane mai mari decât cele legale, la plățile interbancare electronice. Pentru procesarea unui document de plată în regim normal, se percep cel mult 3,5 lei, iar în regim de urgență – 20 de lei. Acestea sunt valorile maxime la comisioanele/tarifele pentru ordinele de plată recepționate în mod electronic, în lei moldovenești, prin intermediul sistemelor automatizate de deservire la distanță: internet payments, pc-payments, mobile payments. În cazul în care comisioanele nu sunt aplicate în limitele tarifare legale, persoanele fizice sau juridice, în afara acțiunilor de revendicare a drepturilor lor legale, sunt îndemnate să înainteze o petiție Băncii Naționale (BNM), conform procedurii prevăzute de Codul administrativ.