Exporturile de mărfuri realizate în luna iulie 2020 constituie $209,2 mil., cu 10,3% mai mult față de luna iunie 2020 și cu 5,0% mai puțin comparativ cu luna iulie 2019. Au sporit exporturile de grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate, legume și fructe, produse chimice organice, hrană destinată animalelor, articole prelucrate din metal, metale neferoase și altele.     Totodată, în primele șapte luni ale anului curent din țara noastră au fost exportate mărfuri în sumă de $1,4 mld., mai puțin cu 12,8% decât a fost realizat în perioada similară din anul 2019, comunică Biroul Național de Statistică.

Banca Națională a Moldovei, în temeiul Legii cu privire la actele normative, a anunțat inițierea elaborării proiectului hotărârii Comitetului executiv al BNM „Pentru aprobarea Regulamentului privind vânzarea activelor băncii în proces de lichidare”. Elaborarea regulamentului este dictată de necesitatea adoptării unui act normativ care reglementează procedura de vânzare a activelor băncii în proces de lichidare.

La virarea la bugetul de stat a defalcărilor pentru finanţarea sistemului de documente normative în construcţii de către contribuabili urmează a fi consultate prevederile Legii nr. 721/1996 (Lege nr. 721/1996) privind calitatea în construcţii.

Consiliul de administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a decis vineri, 16 august, după dezbateri în ședința publică, majorarea cu 5,58 la sută a prețului reglementat la energia electrică furnizată populației de către compania Gas Natural Fenosa Furnizare Energie. Potrivit hotărârii ANRE, prețul la energia electrică furnizată de Gas Natural Fenosa Furnizare Energie consumatorilor casnici a fost stabilit la nivel de 189 bani pentru un kilowatt/oră, față de cel actual de 179. Pentru consumatorii ale căror instalații sunt racordate la rețelele electrice de distribuție de tensiune medie (6–10 kV) prețul a fost redus de la 160 la 153 bani pentru un kilowatt/oră și pentru consumatorii racordați la rețelele de distribuție de tensiune înaltă (35, 100 kV), a fost majorat de la 134 bani pentru un kilowatt/oră la 138 bani.

În ianuarie-august 2020, comerțul intern de bunuri cu amănuntul a fost în creștere, iar serviciile prestate populației în continuare au înregistrat descreșteri. Datele din Informația operativă cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova publicate de Ministerul Economiei și Infrastructurii denotă că, în prețuri comparabile, comerțul intern de bunuri cu amănuntul s-a majorat în perioada de referință cu 0,9%, iar volumul serviciile prestate populației s-a diminuat cu 23,7%. Conform datelor oficiale, cifra de afaceri în ianuarie-august 2020 a însumat circa 38,3 mld. lei în comerțul cu amănuntul și circa 11,1 mld. lei în serviciile de piață prestate populației.

În vederea determinării valorii în vamă, deseori operatorii economici se confruntă cu anumite situații complexe, pentru care soluțiile pot fi diferite, în funcție de fiecare caz în parte. În continuare vom descrie două subiecte cel mai frecvent abordate, referitoare la costurile de depozitare și tranzacțiile complexe (o valoare unică pentru un grup de mărfuri), cu descriere de caz și concluzii finale. Situațiile exemplificate infra sunt bazate pe comentariile Comitetului tehnic de evaluare al Organizației Mondiale a Vămilor (OMC), care vin cu explicarea unor termeni și cu soluții concrete pentru situații mai complicate de evaluare a mărfurilor importate.

Potrivit prevederilor art.95 alin.(11) din Codul fiscal, serviciile electronice prestate de către nerezident care, fără a deține formă organizatorico-juridică pe teritoriul Republicii Moldova, prestează servicii cetățenilor Republicii Moldova pentru care se prevede aplicarea TVA se consideră serviciile prestate prin rețelele informaționale de telecomunicații, inclusiv prin rețeaua web mondială Internet, automatizat, cu utilizarea tehnologiilor informaționale, și anume:

Cabinetul de miniștri a exclus interdicția la importul din Ucraina a materiei prime pentru producerea furajelor, ținând cont de faptul afectării producătorilor agricoli autohtoni de calamitățile naturale din acest an. Astfel, în scopul asigurării evitării diminuării şeptelului de animale și păsări, dar şi a creşterii costurilor de producere, Guvernul a decis abrogarea prevederii ce ține de restricția la importul din țara vecină a furajelor. Amintim, aceasta a fost introdusă prin Hotărârea Guvernului nr.1115/2016.   În argumentarea necesității aprobării proiectului, în nota informativă este menționat că lipsa precipitaţiilor, precum şi rezerva minimă de umezeală productivă în stratul de sol au dus la compromiterea semănăturilor de toamnă în proporţie de la 25% în regiunea de nord şi până la 60-100% în regiunile din centru şi sudul țării.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 15 februarie 2022, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre: 1. Se majorează rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 2,00 puncte procentuale de la 8,50 la sută până la nivelul de 10,50 la sută anual. 2. Se majorează ratele de dobândă:  a) la creditele overnight cu 2,00 puncte procentuale, de la 10,50 la sută până la nivelul de 12,50 la sută anual;  b) la depozitele overnight cu 2,00 puncte procentuale, de la 6,50 la sută până la nivelul de 8,50 la sută anual. 3. Se menține norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă la nivelul actual de 30,0 la sută din baza de calcul.

Persoanele juridice înregistrate sau cu reședință în jurisdicții ce nu implementează standarde internaționale de transparență sau în componența cărora figurează, direct sau indirect, una sau mai multe persoane (fondatori, asociați, acționari, administratori, beneficiari efectivi) înregistrate sau cu reședință în astfel de jurisdicții, sau înregistrate în RM în cazul în care cotele de participare în capitalul social aparțin persoanelor juridice înregistrate în jurisdicții ce nu implementează standarde internaționale de transparență nu vor fi acceptate în calitate de participanți la privatizare în Republica Moldova.   Proiectul legii privind modificarea și completarea unor acte legislative (numit și legea deoffshorizării) a fost examinat de către Comisia economie, buget şi finanţe

Orice subiect de antreprenoriat care desfășoară activitate de administrare a transformării biologice şi recoltării activelor biologice pentru vânzare sau pentru obținerea activelor biologice adiţionale şi/sau produselor agricole, trebuie să posede suficiente cunoștințe privind mecanismul formării costurilor de producţie

În perioada 17-19 mai 2021 s-a desfășurat cea de-a 52-a Sesiune a Comitetului Tehnic de Evaluare vamală, organizată de către Organizația Mondială a Vămilor (OMC), în cadrul căreia, de către Comitetul Tehnic de Evaluare Vamală (în continuare – Comitet), au fost adoptate și supuse aprobării de către Consiliul OMC două Avize consultative noi referitor la „Evaluarea mărfurilor importate care poartă marca comercială proprie a importatorului” și „Redevențe şi taxe de licență în conformitate cu Articolul 8.1(c) din Acord1”.Totodată se menționează că cele mai recente Avize consultative au fost datate cu 24 mai anul 2019.

Noțiunea de publicitate (reclamă) este definită în art. 1 al Legii nr. 1227/1997 cu privire la publicitate1, obiecte ale activităţii de publicitate fiind toate formele, metodele, purtătorii şi mijloacele de comunicare audiovizuală şi de altă natură, utilizate pentru transmiterea informaţiei publicitare consumatorilor de publicitate. Pentru o mai bună înțelegere a celor descries în continuare, reiterăm unele prevederi ale legislației în vigoare.   Publicitatea exterioară se realizează prin sisteme de comunicare vizuală ce includ afişe, panouri, standuri, instalaţii şi construcţii (situate separat sau pe pereţii şi acoperişurile clădirilor), firme tridimensionale, firme luminoase,

Prin comercializare a produselor/serviciilor la preţ redus, în sensul Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior, se înţelege: vânzări de lichidare; vânzări de soldare; vânzări efectuate în unităţile comerciale de tip magazin de fabrică; vânzări promoţionale. Aceste norme vor fi introduce în legislație odată cu intrarea în vigoare a completărilor la Legea nr. 231/2010, prevăzute de un proiect de lege ce urmează a fi adoptat în Parlament.   Conform prevederilor proiectului, vânzările la preț redus, în cazul în care se vor desfășura peste orele de program și se estimează că vor implica aglomerații de persoane și vehicule peste medie în zonele adiacente unității comerciale

Ministerul Finanțelor a organizat joi, 13 august 2020, a doua ședință a Grupului de lucru responsabil de implicațiile taxei pe valoare adăugată (TVA) în agricultură. Discuțiile au vizat inițiativa legislativă de modificare a Codului fiscal, precum și propunerile Ministerului Finanțelor privind regimul TVA în agricultură.   Astfel, în debutul ședinței a fost examinată inițiativa legislativă ce vizează propunerea de aplicare a procedurii taxării inverse pentru livrarea de cereale și plante tehnice, inclusiv semințe oleaginoase și sfeclă de zahăr în Republica Moldova. Subiectul a fost abordat prin prisma unor exemple concrete oferite de către Ministerul Finanțelor, fiind, totodată, descris și prezentat detaliat de către autorul proiectului de lege.

Deseori se întâmplă că o companie care a apelat anterior la un credit bancar solicită peste un timp de la același creditor alt credit analogic și primește oferta de creditare cu o rată mai ridicată a dobânzii. Știind că rata de refinanțare a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) este în scădere, debitorul devine nedumerit, dacă nu indignat. Explicațiile băncii sunt următoarele: mărimea de scoring a companiei s-a înrăutățit față de data precedentă, banca suportă riscul mai mare și ridică rata dobânzii. În asemenea condiții debitorul se străduiește să înțeleagă ce este „scoring”-ul și de ce depinde prețul creditului de așa ceva?

Conform Normelor metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 216/2015 (în continuare - Norme metodologice) mijloacele fixe sunt active materiale cu durata utilă de exploatare mai mare de un an, deținute în vederea utilizării pentru producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii pentru a fi folosite în scopuri administrative sau pentru a fi închiriate terților.

Instanţa de insolvabilitate, la cererea administratorului insolvabilităţii/ lichidatorului, a comitetului creditorilor sau a oricărui creditor care are interes legitim poate dispune ca o parte din datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de membrii organelor lui de conducere şi/sau de supraveghere, precum şi de orice altă persoană, care i-au cauzat insolvabilitatea, prevede art.248 din Legea insolvabilităţii nr.149/2012, stabilind și acțiunile ce au cauzat insolvabilitatea1.   Aplicarea prevederilor menționate supra nu exclude aplicarea faţă de debitor a unor sancţiuni contravenţionale sau pedepse penale pentru fapte ce constituie contravenţii sau infracţiuni.

Persoana fizică X, în calitate de beneficiar, a încheiat cu o companie de construcții, în calitate de executor, contractul de rezervare a apartamentului cu suprafața totală de 50,73 m2, urmând să fie achitat prețul de 39000 de euro, adică câte 768,77 de euro/m2. Ulterior, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, cumpărătorul achitând prețul acestuia. După încheierea contractului de vânzare-cumpărare, X au depistat că suprafața indicată în contract nu corespunde cu suprafața de facto al apartamentului, fiind cu 3,73 m2 mai mică decât cea declarată, iar valoarea supraplății constituind 2867,51 de euro.   X a expediat în adresa companiei de construcții o somație, prin care a solicitat restituirea diferenței de preț al apartamentului procurat, însă nu au primit niciun răspuns. Considerând că, prin acțiunile ilegale admise de către compania de construcții, i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, fiind deposedat de suma de 2867, 51 de euro, care a fost achitată fără temei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, X a depus cererea de chemare în judecată.   În cerere acesta a menţionat că, pentru achitarea prețului apartamentului, a contractat un credit de la o bancă comercială, suportând cheltuieli sub formă de dobânzi și comisioane. Astfel, în urma inacțiunilor companiei de construcție, care nu a restituit sumei încasate greșit, X suportat un prejudiciu material. Pretențiile au fost întemeiate în baza dispozițiilor Cod civil și art. 1, 2, 6, 31 din Legea privind protecția consumatorului.   Reclamantul a solicitat încasarea de la compania de construcții în beneficiul său a sumei de 2867,51 de euro cu titlu de prestație obținută fără justă cauză prin practică comercială înșelătoare, a sumei de 542,06 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. Prima instanță a respins cererea persoanei fizice. X a atacat-o cu apel. Examinând cererea, instanța a admis apelul declarat, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasată din contul companiei de construcții în beneficiul persoanei fizice suma de 2867,51 de euro, iar pentru asistența juridică suma de 2500 de lei.  

Întreprinderea „X” a fost sancționată de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) pentru neinstalarea terminalului POS cu amendă în mărime de 6 000 lei, în ziua recepționării deciziei fiind achitate 3 000 lei (50 % din amendă). După expirarea a 30 zile s-a constatat că SFS nu a adoptat decizia de reducere a amenzii achitate, deși agentul economic la alte plăți obligatorii la bugetul public național (BPN) nu a admis restanță. Întreprinderea s-a adresat SFS cu o cerere de acordare a reducerii de 50%. Ce prevede legislația la compartimentul dat?