Întreprinderea „X” a semnat un proiect ce prevede susținerea și promovarea tehnologiilor în domeniul energiei regenerabile în Republica Moldova, care cade sub incidența Hotărârii Guvernului nr. 246 din 08.04.2010 cu privire la modul de aplicare a facilităţ

O persoană juridică rezidentă achiziționează servicii de transport internațional de la un nerezident (rezident al României).  Urmează a fi impozitate aceste venituri în Republica Moldova? Ce dări de seamă fiscale urmează a fi prezentate?    În conformitate cu prevederile art.70 din CF, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obţinut: a) în RM din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă; b) peste hotarele RM din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă.

Are dreptul nerezidentul care desfășoară activitatea de întreprinzător prin intermediul reprezentanței permanente se aplice regimul special de impozitare pentru intreprinderile mici și mijlocii (4%)?

În articolul respectiv vom examina impozitarea venitului sub formă de royalty cu evidențierea unor aspecte problematice. Ne propunem ca explicațiile oferite mai jos să aducă claritate în partea ce ține de corectitudinea determinării venitului sub formă de royalty, impozitării acestuia și, totodată, să

Conform art. 35 din Codul fiscal, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă de 4500 de lei anual pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia persoanelor cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu dizabilităţi severe şi accentuate, pentru care scutirea constituie 18900 de lei anual.   Persoană întreţinută este persoana care întruneşte toate cerinţele de mai jos:

De ce aspecte fiscale urmează să țină cont persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova, la procurarea unui bun imobil în cazul în care veniturile utilizate sunt obținute din surse aflate în afara Republicii Moldova (din salariu)?

În localitatea Pârâta din raionul Dubăsari ar putea fi creată o subzonă economică, ce va fi inclusă în componența Zonei Economice Libere „Bălți”. Subzona va avea un teren de 7,5 ha amplasat în extravilanul satului. În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă respectivă. Extinderea ZEL „Bălți” este propusă în contextul în care aceasta poate fi considerată un model de referință pentru celelalte structuri similare, în 9 ani de activitate reușind să devină un centru de revitalizare industrială și dezvoltare regională. Astfel, ZEL „Bălți” cu toate subzonele sale a atras investiții de $36 mil. în anul 2018, iar cumulativ de la începutul activității – $185,9 mil., numărul rezidenților fiind de 66. Taxele și impozitele calculate doar pentru anul 2018 au fost de 814,0 mil. lei.

În conformitate cu prevederile Ordinului SFS nr. 5 din 1 aprilie 2017, certificatele de rezidenţă se eliberează pentru fiecare an calendaristic de către Direcția deservire fiscală (DDF) în raza căreia îşi are raza de deservire persoana fizică sau sediul central a persoanei juridice solicitante sau, după caz, de către Direcţia generală administrarea contribuabili mari (DGACM).

În vederea aducerii unor clarități asupra tratamentului fiscal aplicat împrumutului îndreptat ca aport suplimentar în capitalul social, în prezentul articol se va examina regimul fiscal aferent tranzacției respective. Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) stabilește cadrul normativ de bază, principiile și cerinţele generale și mecanismul de reglementare în domeniul contabilităţii și raportării financiare în Republica Moldova.

(Continuare. Partea I în nr. 2 (65), 2021) Anul 2020 este al treilea exercițiu (după anii 2018 și 2019) în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților Parcului pentru tehnologia informației. În conformitate cu prevederile Contractului cu privire la desfășurarea activității în Parcul pentru tehnologia informației „Moldova IT Park” (pct. 2.4.6. din Contract), rezidentul are obligația să creeze condițiile necesare pentru efectuarea verificării îndeplinirii indicatorilor necesari pentru menținerea statutului rezidentului parcului pentru tehnologia informației, potrivit art. 18 din Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (Legea nr. 77/2016).

Similar Parcului IT, în Republica Moldova ar putea fi conceput parcul virtual pentru servicii de afaceri internaționale. Ministerul Economiei a propus pentru consultări publice Analiza impactului în procesul de fundamentare a proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea legii respective, care va replica regimul fiscal acordat Parcului IT, cu adaptare la specificul serviciilor de afaceri internaționale externațizate1.   Drept sector țintă în scopul analizei impactului au fost selectate activitățile economice de la 12 coduri CAEM (activități de contabilitate și audit financiar, consultanță în domeniul fiscal, afaceri și management, studierea pieței și de sondare a opiniei publice, activități în sectorul HR etc.), care ar putea deveni

Care este regimul de impozitare a  indemnizațiilor acordate membrilor Consiliilor  de administrare pentru participarea la ședințele  de lucru? Constituie bază de calcul al primelor de  asigurare obligatorie de asistență medicală? Are  dreptul persoana la utilizarea scutirilor personale?  Cum urmează a fi reflectate aceste plăți în Dările de seamă Forma IPC și IALS? Indemnizațiile pentru participarea la ședințele Consiliului nu sunt specificate ca surse de venit  neimpozabile la art. 20 din Codul fiscal (CF).

Un cetățean străin, s-a aflat în Moldova pe tot parcursul anului 2020, obținând permisul de ședere provizorie în calitate de voluntar al unei asociații obștești. Cetățeanul străin nu obține venit din surse care se află în RM. În același timp, acesta prestează servicii de programare pentru o companie din străinătate. Mijloacele bănești sunt virate de către compania din străinătate la contul bancar al cetățeanului străin din țara sa de reședință. Urmează cetățeanul străin în situația descrisă să declare astfel de venituri în RM sau nu și să achite impozitul pe venit în Moldova?   Răspunsul la aceste întrebări le găsiți în ediția din august a revistei „monitorul fiscal FISC.md” în articolul „Impozitarea cetățenilor străini – rezidenți care obțin venituri din surse aflate în afara RM pentru activitatea lor desfășurată în RM” elaborat de Andrei Jizdan. 

Cu privire la declararea categoriei persoanei asigurate 171 Una din întrebările abordate de către contabilii din cadrul întreprinderilor rezidente a parcurilor IT ţine de utilizarea categoriei persoanei asigurate 171 la declararea contribuţiilor de asigurări sociale în Darea de seamă IPC21. Categoria 171 „zile de odihnă şi sărbătoare” are scopul de a indica motivul lipsei venitului asigurat al persoanelor angajate în anumite perioade. La reflectarea categoriei 171 în tabelul nr. 2 din Darea de seamă IPC21 pentru categoria prenotată

Un cetățean străin (ex. SUA), s-a aflat în Republica Moldova pe tot parcursul anului 2020, obținând permisul de ședere provizorie în calitate de voluntar al unei asociații obștești. Cetățeanul străin nu obține venit din surse care se află în Republica Moldova. În același timp, acesta prestează servicii de programare (în continuare - IT) pentru o companie din străinătate. Mijloacele bănești sunt virate de către compania din străinătate la contul bancar al cetățeanului străin din țara sa de reședință. Întrebările care apar în rândul practicienilor sunt:

În conformitate cu art. 93 pct.9) din Codul fiscal, prin import de servicii se înțelege prestarea de către persoanele juridice și fizice nerezidente ale RM persoanelor juridice și fizice rezidente sau nerezidente ale RM, pentru care locul prestării se consideră a fi RM. La determinarea regimului fiscal privind TVA în cazul prestării serviciilor de către/către un rezident/nerezident RM, este necesar de a stabili locul livrării serviciilor.   Conform art. 93 pct. 15) din CF, locul livrării serviciilor se determină conform regulilor stabilite în art.111 al aceluiași Cod1.  

După o diminuare de 5,5% înregistrată în anul 2020, sectorul industrial va reveni pe un trend crescător cu circa 2,4% în anul 2021 datorită îmbunătățirii cererii externe așteptate din regiune ca urmare a vaccinurilor aplicate împotriva virusului COVID-19, se pune în Nota Ministerului Economiei și Infrastructurii cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024. Conform documentului, se va îmbunătăți situația în ramurile exportatoare, inclusiv în cadrul Zonelor Economice Libere, în care în anul curent se anticipează o creștere a activității industriale cu circa 10%.   De asemenea, sunt prognozate evoluții pozitive și în celelalte ramuri industriale. Astfel, în anii 2022-2024 se așteaptă evoluția stabil-pozitivă a sectorului industrial, încadrată între 3-4%.

Contextul economic global, precum și cel național, a reflectat necesitatea efectuării unor intervenții pe dimensiunea reglementărilor fiscale și vamale în vederea promovării unui sistem de impozitare care să asigure: consolidarea veniturilor bugetare necesare finanțării cheltuielilor publice, în special urmare majorării cheltuielilor pe domeniul sănătății și protecției sociale; creșterea veniturilor disponibile ale populației, în special a familiilor cu copii; echitate și simplitate în procesul de conformare, raportare și achitare a impozitelor.  

Anul „pandemic” 2020 a venit și cu modificări în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților „Moldova IT Park” – în momentul de față unicul parc pentru tehnologia informației din Republica Moldova. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 18, alin. (1) din Legea nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (Legea nr. 77/2016), activitatea rezidenților parcului este supusă anual, în mod obligatoriu, verifică- rii îndeplinirii indicatorilor necesari pentru dobândirea și menținerea statutului rezidentului parcului pentru tehnologia informației.

Persoana fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător are grad de dizabilitate și nu este angajată în câmpul muncii, dar deține un depozit bancar de la care obține venit sub formă de dobândă. Poate aceasta să utilizeze scutirea sa personală în cazul reținerii finale la sursa de plată?  În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (37) și alin. (4) din Codul fiscal (CF), băncile,  asociaţiile de economii și împrumut, precum și emitenţii de valori mobiliare corporative reţin un impozit în mărime de 3% din dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice rezidente. Reţinerea finală a impozitului scutește beneficiarul veniturilor obținute din dobânzi, de la includerea lor în componenţa venitului brut, precum și de la declararea acestora.