Așa cum nu există dezvoltare fără reforme și angajamentul ferm al RM de transpunere în legislația națională a acquis-ului comunitar a confirmat pe deplin acest fapt, domeniul auditului situațiilor financiare a trecut, asemeni altor domenii importante pentru economia țării, printr-un șir de reforme structurale. Acestea au avut menirea de a identifica acel model de funcționare a domeniului care ar asigura crearea unui mecanism deplin care cuprinde drept părți componente: profesia, reglementarea și supravegherea. Rezultatul așteptat de societate, reprezentată de entități, investitori, organe de stat, cetățeni etc., este funcționalitatea sistemului și asigurarea calității auditului situațiilor financiare. Acest lucru este posibil doar cu contribuția și efortul angajat al celor trei piloni de bază, unul din care este supravegherea publică.

Сonform prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea cu privire la filantropie și sponsorizare nr. 1420-XV din 31.10.2002,

Asigurarea colectării la nivel a veniturilor la bugetul public național de către Serviciul Fiscal de Stat (în continuare SFS), este o condiție importantă și indispensabilă pentru bunul mers al dezvoltării societății. Administrația fiscală nu trebuie să se limiteze doar la încasarea dinamică a veniturilor la buget, dar și recuperarea pe deplin și în termen restrâns a restanțelor la buget.

În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (31) din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 rețin și achită la buget un impozit în mărime de 15%

Modul de completare a Declarației

În componența Consiliului de soluționare a disputelor în cadrul Serviciului Fiscal de Stat vor fi oferite cel puţin 3 locuri reprezentanţilor asociaţiilor din mediul de afaceri cu relevanţă pentru domeniul fiscal. Prevederea este inclusă în Regulamentul privind organizarea și funcționarea Consiliului, aprobat prin Ordinul SFS nr.327 din 14 iunie curent și publicat vineri, 6 iulie, în MO. Alți patru — șase membri ai organului vor fi președintele Consiliului (Directorul SFS), şefii direcţiilor cu atribuţii de elaborare sau implementare a metodologiilor de control fiscal, de management a riscurilor, de examinare a contestațiilor şi ai subdiviziunii juridice din cadrul fiscului.

1. (29.3.20) Vor fi obligați persoanele, care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției, să rețină impozitul pe venit la sursa de plată din plățile efectuate în folosul persoanelor fizice pe veniturile de la darea în locațiune a proprietății mobiliare? 2. (29.3.14) Care este obiectul impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiției?

Decizia privind prelungirea perioadei de aflare în incapacitate temporară de muncă ar putea fi luată de medicul de familie, fără necesitatea avizului Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare publică un proiect de lege ce conține mai multe modificări la Legea privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale. Astfel, medicul de familie va lua decizia privind prelungirea perioadei de aflare în incapacitate temporară de muncă, începând cu a 120-a zi, și în cazul de prelungire a concediului medical peste 180 de zile. Totodată, începând cu 1 ianuarie 2019, certificatele de concediu medical se vor acorda electronic.

Prin Legea cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 178 din 26.07.2018 (Monitorul Oficial al RM, 2018, nr. 309-320), care a intrat în vigoare la 1 octombrie 2018, au fost operate modificări la Codul fiscal (CF) şi la Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului Fiscal nr. 1164-XIII din 24.04.1997 (Legea nr. 1164-XIII), care au generat necesitatea operării unor schimbări în modul de raportare pentru anul 2018. Acestea şi vor fi descrise în cele ce urmează.

Sunt pictor, am studii superioare in domeniul artelor plastice, studii — cursuri suplimentare în domeniu. Intenționez sa desfășor o activitate ca liber profesionist. Doresc ca activitatea mea să fie desfășurată legal, având în vedere că veniturile pot fi diferite sau pentru început pot lipsi. Solicit consultaţia pentru începerea activităţii.

În conformitate cu prevederile art.697 alin.(2) din Codul fiscal, dreptul la aplicarea regimului fiscal stabilit prin capitolul 102 din Codul fiscal se realizează prin cererea depusă de către contribuabil la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat.

1. (29.1.7.3.24) Urmează de a reține impozitul pe venit la sursa de plată în cazul în care persoana juridică achiziționează de la persoana fizică mijloace de transport?

Agentul economic rezident al Republicii Moldova cu sediul central în Chișinău are o subdiviziune în Tiraspol – oficiu pe care îl arendează de la o persoană juridică din Tiraspol. Se califică oare serviciile de arendă primite de la persoana juridică din Tiraspol ca import de servicii?

Astăzi, 25 octombrie 2018, este data limită de raportare a impozitul pe venit reținut din remunerația obținută de zilieri, prima perioadă fiscală de raportare fiind luna septembrie 2018. Unii agenți economici, care recurg în prezent sau vor apela pe viitor la munca zilierilor, au unele neclarități asupra calificării veniturilor obținute de zilieri. Acestea sunt plăți salariale, venituri din prestări servicii necalificate sau alte tipuri de venituri? Neînțelegerea acestui aspect generează automat și alte neclarități ce țin de activitatea zilierilor, cum ar fi: cota impozitului pe venit aplicat, modul de completare și prezentare a Dării de seamă fiscale și altele.

Compania – rezident al RM urmează să procure marfă de peste hotarele ţării de la o persoană fizică – rezident al altui stat. În momentul intrarii mărfii pe teritoriul RM va fi perfectată Declaraţia vamală. Conform legislaţiei în vigoare compania din RM poate să achite marfa în numerar, în lei moldoveneşti, din casa întreprinderii în adresa persoanei fizice – nerezidente şi dacă apare obligaţia privind retinerea impozitului pe venit la sursa de plată?

Începând cu 1 ianuarie 2017 persoana care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiției prezintă Declaraţia cu privire la impozitul pe venit potrivit formei aprobate de Ministerul Finanțelor.

1. (29.2.5.18) Urmează să prezinte Declarația cu privire la impozitul pe venit persoana fizică care nu-şi onorează obligațiunile faţă de persoana juridică privind restituirea împrumutului potrivit contractului de amanet?

O persoană fizică cetăţean la completarea declaraţiei pe venit pentru anul 2017 a constatat că declaraţia cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2016 (forma CET15, Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 834 din 1 decembrie 2015) conţine erori şi intenţionează să prezinte declaraţia repetată pentru anul 2016 concomitent cu cea pentru anul 2017. Conform cărui formular urmează să prezinte cetăţeanul declaraţia pentru anul 2016: CET15 Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 834 din 1 decembrie 2015 sau CET15 Anexa nr. 1 la Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 102 din 03.07.2017?

Capitalul propriu al Asociațiilor de economii și împrumut (AEÎ), ca şi pentru alte entităţi, reprezintă principala sursă de finanțare a activelor proprii ale AEÎ, asimilarea riscurilor și asigurarea stabilității financiare.

Care este regimul fiscal privind impozitul pe venit aplicat la livrarea producţiei agricole (producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural) unui agent economic – persoană juridică sau unei gospodării ţărăneşti (de fermieri), întreprinderii individuale de către o persoană fizică ce nu practică activitate de întreprinzător? În conformitate cu prevederile art.901 alin.(35) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 5% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier),