În luna aprilie 2019, entitatea a angajat o persoană fizică din salariul căreia, în perioada aprilie –octombrie curent, a calculat și reținut prima de asigurare obligatorie de asistență medicală. În luna octombrie curent angajatul în cauză a prezentat un certificat care confirmă achitarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală stabilită în sumă fixă pentru anul 2019. Ce trebuie să întreprindem în situația descrisă, deoarece angajatul solicită restituirea primei reținute în plus?

Bunurile imobiliare care nu sunt evaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării se impozitează conform prevederilor Legii pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000 (în continuare - Lege).

 În conformitate cu prevederile art. 654 alin. (1) și art. 659 alin. (1) din Codul civil nr. 1107/2002, superficie este dreptul real imobiliar de a poseda și folosi terenul altuia în vederea edificării și exploatării unei construcții a superficiarului. Acest drept este alienabil, se transmite prin succesiune și poate fi obiect al unui contract de locațiune.

În conformitate cu prevederile art. art.90 alin.(2)-(3) din Codul fiscal, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași articol, au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal.

Semnarea Acordului multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare (Acord) va permite RM să efectueze schimbul de informații cu jurisdicțiile semnatare la nivelul standardului convenit de OCDE, în scopul identificării persoanelor fizice sau entităților, care se eschivează de la declararea veniturilor și plata impozitelor prin transferul banilor în conturile din streinătate, acesta fiind un pas important spre transparentizarea veniturilor.   În cadrul ședinței de astăzi, 26 ianuarie,  Executivul a susținut proiectul de lege cu privire la ratificarea Acordului semnat la Berlin la 29 octombrie 2014, care constituie cadrul normativ pentru realizarea prevederilor art. 6 din Convenția

Curtea Constituțională a examinat excepția de neconstituționalitate invocată asupra unor prevederi din art. 764 alin. (2) din Codul civil (CC) care stabilește că creditorul gajist trebuie să vândă bunurile gajate fără întârziere nejustificată, la un preţ comercial rezonabil la data vânzării în conformitate cu dispoziţiile art.765 alin. (1) şi ţinând cont de interesele debitorului gajist, fiind liber să stabilească condiţiile de vânzare. Potrivit prevederilor art. 764 alin. (1) din CC, după ce a obţinut în posesie bunul gajat, creditorul gajist este îndreptăţit, dacă a depus sau a înregistrat la registru un aviz de executare în modul prevăzut la art. 752 alin. (9), să procedeze la vânzarea prin negocieri directe, prin tender sau prin licitaţie publică a bunului gajat.

Conform art.95 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal în redacția Legilor nr. 171/2019 și nr.60/2020, nu constituie obiect impozabil cu TVA: — livrarea către persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, a proprietăţii întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012 (în perioada de la 1 ianuarie 2020 pînă la 30 aprilie 2020 inclusiv);

În cazul în care la momentul depunerii Declarației-Cerere privind înregistrarea contractului de transmitere în posesie și/sau folosinţă (locaţiune, arendă, usufruct, superficie) a proprietății imobiliare de către locator funcționarul fiscal depistează că Declarația-Cererea nu conține elemente obligatorii în baza cărora urmează a fi înregistrată Declarația-Cererea sau reprezentantul legal nu-și confirmă statutul său prin procură, acesta este în drept să refuze înregistrarea acesteia.

Conform prevederilor art. 18 lit. h) din Codul fiscal, venitul achitat sub formă de royalty (redevențe) este stabilit ca sursă de venit impozabilă. În scopuri fiscale noțiunea de royalty este stabilită în art.12 pct.1) din Codul fiscal.  Impozitarea veniturilor sub formă de royalty (redevențe) achitate persoanelor fizice se efectuează prin reținerea finală a impozitului în mărimea stabilită, conform prevederilor art. 901 alin. (31) din Codul

Persoana fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător are grad de dizabilitate și nu este angajată în câmpul muncii, dar deține un depozit bancar de la care obține venit sub formă de dobândă. Poate aceasta să utilizeze scutirea sa personală în cazul reținerii finale la sursa de plată?  În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (37) și alin. (4) din Codul fiscal (CF), băncile,  asociaţiile de economii și împrumut, precum și emitenţii de valori mobiliare corporative reţin un impozit în mărime de 3% din dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice rezidente. Reţinerea finală a impozitului scutește beneficiarul veniturilor obținute din dobânzi, de la includerea lor în componenţa venitului brut, precum și de la declararea acestora.

Conform prevederilor Codului fiscal al Republicii Moldova (în continuare - CF), resursele naturale includ apa captată din orice sursă (izvor), mineralele utile (zăcămintele). Mineralele utile (resursele minerale) reprezintă acumulări în subsol de minerale naturale, hidrocarburi și ape subterane, ale căror compoziție chimică și proprietăți fizice permit folosirea lor în sfera producției materiale și consumului imediat sau după prelucrare. La substanțele minerale utile se referă și rămășițele biologice (folosite) aflate în subsol.

Aspectele fiscale aferente TVA   În conformitate cu prevederile Codului fiscal: • livrare impozabilă – livrare de mărfuri, livrare (prestare) de servicii, cu excepţia celor scutite de TVA, fără drept de deducere, efectuate de către subiectul impozabil în procesul activităţii de întreprinzător (art.93 pct.6));   • obiecte impozabile cu TVA reprezintă livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentând rezultatul activităţii lor de întreprinzător în RM (art.95 alin.(1) lit.a));

Arhiva În conformitate cu prevederile art. 901 alin.(3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 din Codul fiscal, reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Dacă în ultima perioadă de timp v-a apărut întrebarea ce ține de impactul fiscal asupra operațiunii economice de achitare a dividendelor către persoanele juridice și persoanele fizice (atât rezidenți, cât și nerezidenți ai Republicii Moldova), vă propunem să consultați articolul „Dividende: regimul fiscal” ce va apărea în ediția revistei „monitorul fiscal FISC.md” din luna curentă.   Autorul nostru fidel Victoria Belous analizează subiectul sub diferite aspecte, expunându-se asupra unor situații:   Dividende achitate persoanelor juridice și fizice rezidente ale RM; Profitul repartizat fondatorului întreprinzătorului individual se impozitează sau nu similar dividendelor?

Personalul unităților bugetare va putea beneficia de sporul de compensare pentru munca prestată în condiţii de risc sporit pentru sănătate, prevede Legea nr. 204 din 24 decembrie 2021 (politica fiscală și vamală 2022) prin care au fost operate modificări și în Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.   Astfel, suplimentar la sporurile acordate în temeiul art. 10 al Legii nr. 270/2018, bugetarii vor beneficia, după caz, și de sporul de compensare pentru munca prestată în condiţii de risc sporit pentru sănătate.

Începînd cu perioada fiscală aferentă anului 2020, pentru bunul imobiliar deținut cu drept de proprietate de către agentul economic la situația din 1 ianuarie a perioadei fiscale, precum şi pentru bunul imobiliar dobîndit pînă la data de 25 septembrie inclusiv. Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17) urmează a fi prezentat în termen de pînă la 25 septembrie a perioadei fiscale curente. Pentru bunul imobiliar dobîndit în perioada 26 septembrie – 31 decembrie. Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17) urmează a fi prezentat în termen de pînă la 25 martie a anului următor perioadei fiscale.

 Se vor include în calculul sumei depășirii plafonului pentru înregistrarea în calitate de plătitor al TVA valoarea livrărilor scutite de TVA cu drept de deducere, în cazul exportului de mărfuri?  Conform art. 112 alin. (3) din Codul fiscal (CF), subiectul care desfășoară activitate de întreprinzător, este obligat să se înregistreze în calitate de subiect al impunerii cu TVA dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depășește 1,2 mil. lei, cu excepția livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere și a celor care nu constituie obiect impozabil în conformitate cu art. 95 alin. (2) CF.

La 1  ianuarie 2021 au intrat în vigoare modificările operate prin Legea  nr. 257/2021 cu privire la modificarea unor acte normative (ține de politica fiscală și vamală pentru anul 2021), printre care se regăsesc și modificările aprobate la Legea nr. 1593/2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală.   Acestea modifică principiul de calculare a primei de asigurare obligatorie de asistenţă medical (PAM) în formă de contribuţie procentuală la salariu şi la alte recompense pentru persoanele care,

La 30 iunie 2021 expiră termenul limită stabilit pentru achitarea impozitului pe bunurile imobiliare și a impozitului funciar în cazul bunurilor imobiliare şi a terenurilor persoanelor fizice - cetăţeni, precum şi a terenurilor neevaluate în scopul impozitării ale gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), existente și/sau dobândite până la 31 martie inclusiv a anului curent.   Suma impozitului pe bunurile imobiliare/impozitului funciar (în cazul persoanelor fizice – cetăţeni), precum și a impozitului funciar (în cazul gospodăriilor țărănești) se calculează anual de către Serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale (SCITL) din cadrul primăriilor,  pornind de la baza impozabilă a bunurilor imobiliare și cotele concrete adoptate de către

Concursul pentru ocuparea funcției publice de conducere de nivel superior, a funcției publice de conducere și adjunct al conducătorului organului din subordinea ministerelor și altor autorități administrative va include competiția dosarelor și interviul, iar pentru ocuparea celorlalte funcții de conducere și a funcției publice de execuție – proba scrisă și interviul.   Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de modificare a Regulamentului cu privire la ocuparea funcției publice prin concurs, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201/2009.