Tarifele pentru serviciile nemedicale vor fi stabilite de instituția medico-sanitară privată prestatoare și nu vor depăși tarifele pentru serviciile nemedicale prestate pacienților în afara sistemului asigurărilor obligatorii de asistență medicală. Aceste tarife vor fi prevăzute într-un contract-cadru de prestare a serviciilor nemedicale. Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare proiectul hotărârii cu privire la serviciile nemedicale prestate de către instituțiile medico-sanitare private pacienților în cadrul sistemului asigurărilor obligatorii de asistență medicală.

Rapoartele financiare consolidate ale Cancelariei de Stat sunt întocmite și oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă a performanței și poziției financiare a instituției, prezentate la 31 decembrie 2017, în conformitate cu cerințele normelor de contabilitate și de raportare financiară în sistemul bugetar din Republica Moldova. În Monitorul Oficial nr. 526-528 a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi cu privire la Raportul auditului situațiilor financiare consolidate ale Cancelariei de Stat încheiate la 31 decembrie 2017.

Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2018 se vor majora cu 26481,3 mii lei și vor constitui 19 338 999,4 mii lei. Datele sunt incluse în actul perfectat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, care propune spre consultare publică proiectul de lege pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018.

Mâine, 12 aprilie 2019, va ieși de sub tipar nr. 132-138 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA II – Hotărâri ale Guvernului Republicii Moldova

Urmează a fi admise de către instanţele de judecată cererile depuse de către organizaţiile de creditare nebancară privind emiterea titlurilor de executare silită a hotărârilor arbitrale în privinţa consumatorilor debitori? Potrivit art. 1 din Codul civil (CC), printre principiile fundamentale ale legislaţiei civile se enumeră şi protecţia consumatorului. Conform art. 3 alin. (1) din CC, are calitatea de consumator orice persoană fizică care, în cadrul unui raport juridic civil, acţionează predominant în scopuri ce nu ţin de activitatea de întreprinzător sau profesională. Persoana fizică nu are calitatea de consumator, dacă cealaltă parte a raportului juridic civil nu are calitatea de profesionist.

În urma examinării unei petiţii, agentul constatator al Inspecţiei Teritoriale a Muncii Chişinău a întocmit în privinţa SRL „C” un proces verbal cu privire la contravenţie. La baza acestuia au fost puse art. 551 “Utilizarea muncii nedeclarate”, 552 “Achitarea salariului sau a altor plăţi fără reflectarea acestora în evidenţa contabilă” din Codul contravenţional al RM (CC), fiind depistate mai multe încălcări ale legislaţiei muncii de către angajator: – relaţiile de muncă nu au fost perfectate în formă scrisă prin încheierea contractelor individuale de muncă, fiind admisă munca nedeclarată, contrar prevederilor art. 71 şi art. 58 alin. (1) din Codul muncii (CM);

Entitățile cu capital de stat din RM sunt reprezentate de întreprinderile de stat și de societățile comerciale cu capital integral sau majoritar public, acestea fiind persoane juridice care desfășoară activitate de întreprinzător în baza: bunurilor proprietate de stat transmise în administrare; aportului în capitalul social; proprietăţii obţinute în urma activităţii economico-financiare.

Investițiile, sau mai bine zis lipsa lor, este una dintre problemele majore cu care se confruntă Republica Moldova. Din anul 2000 încoace, economia moldovenească nu a mai trecut printr-o criză investițională atât de îndelungată, înregistrând în perioada anilor 2015-2016 o comprimare semnificativă, de aproximativ 20%.

Conform art. 20 lit. u) din Codul fiscal

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de lege cu privire la promovarea ocupării forței de muncă. Documentul va reglementa piața muncii, sistemul instituțional de ocupare a forței de muncă, măsurile de ocupare şi raporturile juridice care apar la implementarea măsurilor respective. Proiectul prevede revizuirea sistemului de măsuri de ocupare a forței de muncă, orientate spre modernizarea, diversificarea și adaptarea acestora la necesitățile individuale ale șomerilor, cât și la circumstanțele pieței muncii, motivarea angajatorilor de a se implica în diminuarea șomajului, clarificarea atribuțiilor subiecților implicați în sistemul ocupării forței de muncă în vederea eficientizării activității fiecăruia,

Conform Raportului operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, publicat de CNAS, în patru luni ale anului 2018 în BASS au fost acumulatevenituri în sumă de 6599,9 mil. lei, ceea ce reprezintă o executare a prevederilor anuale (19312,5 mil. lei) la nivel de 34,2%. Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 3976,8 mil. lei sau 31,7% comparativ cu suma anuală aprobată de 12546,0 mil. lei. Faţă de indicatorul respectiv, realizat în perioada similară a anului 2017, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în perioada raportată a înregistrat o creştere cu 475,6 mil. lei sau cu 13,6%.

În ramurile în care nu există reprezentanți ai unui partener social, vor fi constituite comisii de ramură bipartite, care vor stabili bazele de reglementare a relațiilor din sfera muncii și vor menține climatul de stabilitate. Parlamentul a votat ieri, în lectură finală, un proiect de lege ce prevede modificarea și completarea Legii privind organizarea și funcționarea Comisiei naționale pentru consultanță și negocieri colective, a comisiilor pentru consultări și negocieri colective la nivel de ramură și la nivel național.

Serviciul de Stat de Arhivă (SSA) a aplicat necorespunzător metodologia de calcul a plăților salariale, ce a generat diminuarea transferurilor la bugetul public național pentru plata impozitului pe venit și a contribuțiilor de asigurări sociale în valoare totală de 13,3 mii lei. În Monitorul Oficial din 18 ianuarie curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi cu privire la Raportul auditului rapoartelor financiare ale Serviciului de Stat de Arhivă încheiate la 31 decembrie 2017. Astfel, Curtea menționează că rapoartele financiare ale SSA nu oferă o imagine corectă, în conformitate cu cerințele normelor de contabilitate și de raportare financiară în sistemul bugetar din Republica Moldova.

Impozitul pe venit de la plățile nedeclarate și neachitate la buget ar putea constitui cel puțin 1345,5 mii lei. Totodată, neconformitățile admise de agenți economici care au achitat salariul în plic sunt semnificative și pentru bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) și fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală (FAOAM). Acestea ar putea constitui 4252,9 mii lei. Datele au fost făcute publice în cadrul unei ședințe ale Curții de Conturi de la sfârșitul anului 2018, în care a fost prezentat raportul auditului conformității privind „Declarările salariale, a plăților la bugetul public național și impactul asupra drepturilor sociale ale cetățenilor” în anii 2015-2017.

În Monitorul Oficial din 26 octombrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului pentru iniţierea negocierilor asupra proiectului Aranjamentului dintre Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Belarus privind implementarea Acordului dintre țările noastre în domeniul securităţii sociale şi acordarea împuternicirilor pentru negocierea acestuia. Delegația oficială ce va negocia proiectul Acordului va fi condusă de secretarul de stat al Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale în domeniul asigurărilor sociale şi medicale, Nelea Rusu.

Serviciul Fiscal de Stat amintește că 20 decembrie 2018 este ultima zi de achitare a plăților de bază la impozite, taxe și a altor plăți aferente bugetului de stat, inclusiv la defalcările de la impozitele și taxele de stat aferente bugetelor locale, potrivit cotelor procentuale stabilite conform legislației în vigoare pentru contribuabilii care vor să beneficieze de stimularea fiscală prevăzută de Legea nr.180 privind declararea voluntară și stimularea fiscală din 26 iulie 2018.

Întreprinderea X acordă salariaților săi hrană organizată în valoare de 30 lei. Poate oare acesta să înlocuiască modalitatea de asigurare cu hrană cu tichetele de masă la aceeași valoare? Se vor permite spre deducere cheltuielile pentru acordarea tichetelor de masă? Condițiile caracteristice deducerii cheltuielilor suportate de angajator pentru acordarea tichetelor de masă sunt reglementate de prevederile art. 24 alin.(191) din Codul fiscal (CF) și art.4 din Legea nr.166 din 21.09.2017.

În conformitate cu prevederile art.697 alin.(2) din Codul fiscal, dreptul la aplicarea regimului fiscal stabilit prin capitolul 102 din Codul fiscal se realizează prin cererea depusă de către contribuabil la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat.

Instituția Publică “Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) invită reprezentanții autorităților și instituțiilor publice bugetare care utilizează sau doresc să implementeze Sistemul Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice pe platforma 1C (SIIECAP) să participe la două cursuri de instruire, cu o durată de cinci zile fiecare, dedicate practicii de utilizare a acestui sistem. Primul curs va fi organizat în perioada 15 – 19 octombrie, iar al doilea – în intervalul 22 – 26 octombrie.

În cazul confirmării refuzului sau imposibilității de acordare a serviciilor medicale de către instituția medico-sanitară, Compania Națională de Asigurări în Medicină ar putea achita persoanei asigurate toate cheltuielile necesare suportate, indiferent de mărimea primelor de asigurare achitate. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă prin care se propune modificarea art.11 și 14 din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, care la momentul actual nu conține reglementări ale cazurilor în care serviciile solicitate nu sunt prestate.