În conformitate cu prevederile art.11 alin. (4) din Legea nr.1540 din 25 februarie1998 privind plata pentru poluarea mediului, cota taxei pentru mărfurilece cauzează poluarea mediului în procesul utilizării se stabileşte după cumurmează: 1) pentru mărfurile indicate la anexa nr.8 din Legea menționată – conform cotelorstabilite în anexa respectivă; 2) pentru ambalajul primar din materiale plastice(clasificat la poziţiile tarifare 3923 21 000, 3923 29 şi 3923 30), careconţine produse:

În conformitate cu prevederile art.103 alin.(1) pct.29) din Codul fiscal se scutesc de TVA fără drept de deducere mijloacele fixe utilizate nemijlocit la fabricarea produselor

Conform art.35 din Codul vamal nr.1149-XIV din 20.07.2000, în cazul în care mărfurile sînt puse în liberă circulaţie cu acordarea de facilităţi fiscale şi vamale pe motivul destinaţiei lor finale, acestea rămîn sub supraveghere vamală.

În Monitorul Oficial din 6 martie 2020 Ministerul Economiei și Infrastructurii, Confederația Națională a Patronatului şi Confederația Națională a Sindicatelor au publicat Convenția colectivă (nivel național) cu privire la modelul Tabelului de evidență a timpului de muncă (nr. 17 din 28 februarie 2020).   Aceasta a fost elaborată în scopul asigurării aplicării corecte și uniforme a prevederilor art. 106 din Codul muncii, precum și în vederea asigurării evidenței timpului de muncă prestat efectiv de fiecare salariat, inclusiv a muncii suplimentare, a muncii în zilele de repaus, în zilele de sărbătoare nelucrătoare, precum și a absențelor de la lucru din diferite motive. Astfel, unităților, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, se recomandă să țină evidența timpului de muncă, utilizând următorul model al Tabelului:  

Mâine va apărea de sub tipar nr. 380-387 al Monitorul Oficial, în care sunt publicate următoarele documente oficiale. ÎN PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova: • Lege privind modificarea Codului contravențional al Republicii Moldova nr. 218/2008 (nr. 159, 6 decembrie 2019) și Decretul pentru promulgarea acesteia • Lege pentru modificarea unor acte legislative (nr. 163, 6 decembrie 2019) și Decretul pentru promulgarea acesteia • Decret privind instituirea sărbătorii profesionale – Ziua funcționarului fiscal (nr.1386-VIII, 17 decembrie 2019).

Deseori se întâmplă că o companie care a apelat anterior la un credit bancar solicită peste un timp de la același creditor alt credit analogic și primește oferta de creditare cu o rată mai ridicată a dobânzii. Știind că rata de refinanțare a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) este în scădere, debitorul devine nedumerit, dacă nu indignat. Explicațiile băncii sunt următoarele: mărimea de scoring a companiei s-a înrăutățit față de data precedentă, banca suportă riscul mai mare și ridică rata dobânzii. În asemenea condiții debitorul se străduiește să înțeleagă ce este „scoring”-ul și de ce depinde prețul creditului de așa ceva?

Este în drept organul fiscal să rețină din suma impozitului achitat în plus constatat spre restituire amenzile aplicate de alte autorități publice? Conform art. 176 din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor în care legislaţia fiscală prevede altfel, restituirea sumei plătite în plus şi a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită contribuabilului, este efectuată în modul şi în termenele stabilite la art.175 și doar dacă acesta nu are restanţe.

Pe parcursul anului 2020, în domeniul comunicațiilor electronice și poștale vor fi verificați 58 de agenți economici, potrivit Planului controalelor pentru anul curent publicat pe pagina Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANCRETI). Reamintim că controalele se vor desfășura în baza analizei riscurilor, în conformitate cu Metodologia controlului de stat asupra activității de întreprinzător. ANRCETI este autoritatea publică centrală care reglementează activitatea în sectoarele comunicaţii electronice, tehnologia informaţiei și comunicaţii poștale, asigură implementarea strategiilor de dezvoltare a sectoarelor nominalizate

În primele două luni ale anului 2020 în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă de 4557,1 mil. lei, ceea ce reprezintă o executare a prevederilor anuale (23491,0 mil. lei) la nivel de 19,4%. Casa Națională de Asigurări Sociale a prezentat raportul operativ privind executarea BASS. Astfel, au fost acumulate contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii în sumă de 2292,7 mil. Lei sau 15,5% comparativ cu suma anuală prevăzută de 14779,3 mil. lei. Faţă de indicatorul realizat în perioada similară a anului 2019, suma contribuţiilor a înregistrat o creştere cu 218,0 mil. lei sau cu 10,5%.

Entitatea D SRL, în luna august 2019, a procurat de la un cetăţean un tractor agricol și a reţinut impozit pe venit la sursă în mărime de 7%. Entitatea a procedat corect în cazul dat? Conform prevederilor art. 90 alin. (1) din CF, orice persoană care desfășoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător și a persoanelor care desfășoară activităţi independente conform cap. 102, orice reprezentanţă conform art. 5 pct. 20), reprezentanţă permanentă, instituţie,

Instituția publică „Centrul de Implementare a Reformelor” urmează a fi dizolvată. Hotărârea Guvernului nr. 21 din 15 ianuarie 2020 a fost publicată în Monitorul Oficial din 17 ianuarie curent. Potrivit documentului, bunurile aflate în gestiunea Centrului de Implementare a Reformelor vor fi transmise Cancelariei de Stat, iar disponibilizarea salariaţilor se va efectua în conformitate cu legislația muncii. Totodată, contractele de muncă ale majorității personalului disponibilizat au fost încheiate pe perioade determinate, până la 31 decembrie 2019.

Potrivit prevederilor art. 102 alin. (3)-(4) din Codul fiscal, suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sunt folosite pentru efectuarea livrărilor impozabile și scutite de TVA fără drept de deducere se deduce dacă se referă la livrările impozabile.

În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) liniuța întîi din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12%, din cîştigurile de la jocurile de noroc cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1).

În cazul în care, persoana fizică rezidentă care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal își modifică datele privind numele, aceasta va depune la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat în a cărei rază de activitate se află domiciliul indicat în buletinul de identitate, Cererea privind modificarea datelor aferent numelui persoanei fizice rezidente care desfășoară activitate în domeniul achizițiilor produselor agricole din horticultură și fitotehnie și alte obiecte ale regnului vegetal (Anexa nr.2 la

La depunerea Cererii privind luarea la evidență fiscală a persoanei fizice rezidente care desfășoară activitate în domeniul achizițiilor produselor agricole din horticultură și fitotehnie și alte obiecte ale regnului vegetal, subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat, va elibera persoanei fizice Confirmarea privind luarea la evidența fiscală a persoanei fizice rezidente care desfășoară activitate în domeniul achizițiilor produselor agricole din horticultură și fitotehnie și alte obiecte ale regnului vegetal (Anexa nr.4 la Ordinul SFS nr.623 din 31.12.2019), precum și Borderoul de achiziție a producției din fitotehniue și/sau horticultură și/sau a obiectelor regnului vegetal, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.3 din 02.01.2020.

La etapa actuală de dezvoltare a mediului de afaceri autohton, în rândul agenților economici (patronilor) a apărut necesitatea de liberă asociere a acestora din diverse domenii de activitate, pentru protecţia drepturilor și reprezentarea intereselor lor în relaţiile cu autorităţile publice, cu sindicatele, precum și cu oricare alte organizaţii neguvernamentale pe plan național și internațional, în conformitate cu prevederile statutelor patronatelor și legislației în vigoare.

Senatul României a adoptat propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Codului fiscal, care prevede reducerea, din 1 ianuarie 2020, a cotei generale de TVA de la 19% la 16%. Astfel, în scopul creșterii conformării fiscale voluntare, precum şi pentru stimularea consumului din producția internă, propunerea legislativă conține și alte modificări. Și anume, instituirea din 1 ianuarie 2020 a cotei reduse de TVA de 5% pentru produse alimentare.

Deși termenul de prezentare a Declarației CET18 pentru anul 2019 a fost extins până la data de 29 mai, contribuabilii adresează întrebări ce țin de sursele de venit ce urmează a fi luate în calcul la determinarea venitului impozabil, precum și includerea acestuia în CET18. Una dintre aceste întrebări ține de regimul fiscal al donațiilor primite din afara RM, atât în formă monetară cât și nemonetară.

Potrivit art.103 alin.(1) pct.29) din Codul fiscal, sunt scutite de TVA fară drept de deducere, mijloace fixe utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor

În luna decembrie 2019 întreprinderea „A” neplătitoare de ТVА ce aplică IVAO а încheiat un contract de vânzare a unui bun imobil și a primit o sumă în calitate de avans, însă, din anumite motive obiective, eliberarea facturii fiscale și înregistrarea de către cumpărător a dreptului de proprietate la organele cadastrale au avut loc în ianuarie 2020. Este de menționat că livrarea bunului imobil nu constituie activitatea de bază a întreprinderii. Ținând cont de faptul că, începând cu 1 ianuarie 2020, au intrat în vigoare noile prevederi referitoare la obiectul impunerii cu impozitul pe venit pentru agenţii economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM), se include oare venitul obținut din vânzarea bunului imobil în baza de aplicare a IVAO?