Casa Națională de asigurări Sociale comunică că, în ultimii trei ani, 6030 de tătici din Republica Moldova au putut fi alături de copilul nou-născut, având dreptul la un concediu paternal de 14 zile calendaristice. Pe perioada concediului, tatăl beneficiază de o indemnizaţie paternală, care este achitată din bugetul asigurărilor sociale de stat. Acesta se acordă tatălui copilului (salariat asigurat) la îndeplinirea următoarelor condiţii: confirmarea stagiului total de cotizare de cel puţin 3 ani sau de cel puţin 9 luni, realizat în ultimele 24 de luni premergătoare datei naşterii copilului; acordarea, la cerere, a concediului paternal la unitatea de la locul de muncă de bază în primele 56 de zile de la data naşterii copilului; realizarea unui venit asigurat la locul de muncă de bază în ultimele 3 luni premergătoare lunii naşterii copilului.

Amenzile aferente sancţiunilor aplicate de Comisia Naţională a Pieții Financiare (CNFP) ar putea fi vărsate în bugetul de stat. Această propunere se conține în proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative aprobat în cadrul ultimei ședințe a Executivului. Prevederea urmărește scopul uniformizării destinației amenzilor aplicate de către autoritățile administrative centrale, precum şi evitarea unor potențiale conflicte de interes în procesul de aplicare a sancțiunilor în sectorul de creditare nebancară. Astfel, proiectul prevede abrogarea lit. k) la alin. 1 al art. 6 din Legea nr. 192/1998 privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, conform căreia sumele sancțiunilor pentru contravențiile administrative aplicate de CNPF se transferau în bugetul autorității și erau utilizate pentru finanțarea acesteia.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, la data de 26 martie erau la evidență 10981 locuri de muncă vacante. Cele mai multe locuri de muncă erau înregistrate, tradiţional, în municipiul Chișinău –4287. În municipiul Bălți, la dispoziția persoanelor care doresc să intre în câmpul muncii, erau 819 locuri libere. În Cahul agenții economici au declarat vacante 544 locuri de muncă, în Cimișlia – 509, în Ștefan Vodă – 497.

În luna mai curent, indicele preţurilor de consum (IPC) a crescut cu 1,4% comparativ cu luna aprilie 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Sporul a fost determinat de creşterea preţurilor la produsele alimentare cu 2,8% și la mărfurile nealimentare cu 0,6%, precum și de majorarea tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei cu 0,2%. Potrivit datelor, în luna mai 2019 faţă de luna aprilie au fost înregistrate creşteri mai mari de preţuri la cartofi – cu 82,4%, fructe proaspete – cu 12,1%, miere de albine – cu 1,6%, crupe – cu 1,5%, peşte proaspăt şi congelat – cu 1,3%, carne, preparate şi conserve din carne – cu 1,2%, băuturi răcoritoare – cu 1,1%, legume proaspete – cu 0,6%, maioneză, muştar şi alte condimente – cu 0,9%.

În Monitorul Oficial de astăzi, 13 decembrie 2019, au fost publicate o serie de acte legislative ce au ca scop asigurarea protecției sociale a populației. Astfel, este publicată Legea nr.155 din 05.12.2019 privind modificarea art. 151 din Legea cu privire la ajutorul social, care prevede majorarea multiplicatorului pentru stabilirea ajutorului acordat în perioada rece a anului de la 1,95 la 2,2. Ajutorul va fi acordat familiilor solicitante care au un venit global mediu lunar mai mare decât venitul lunar minim garantat conform legislaţiei şi mai mic decât nivelul venitului lunar minim garantat majorat de 2,2 ori.

Pentru anul 2020, prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de contribuție procentuală la salariu și la alte recompense va rămâne de 9,0% – câte 4,5% pentru fiecare categorie de plătitori (salariat și angajator). Prima calculată în sumă fixă va rămâne la nivelul anilor 2014–2019, în cuantum de 4056 lei. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020.

Guvernul a decis ieri că, începând cu 30 noiembrie 2018 și până la 31 decembrie 2019 se stabilește moratoriu temporar privind încadrarea personalului în autoritățile publice și instituțiile finanțate din bugetul de stat și în Casa Națională de Asigurări Sociale, pe funcțiile vacante înregistrate la data de 30 noiembrie 2018. În același timp, moratoriul nu se aplică asupra funcțiilor pentru care, la data aprobării hotărârii, a fost anunțat concurs. Totodată, se admite posibilitatea încadrării, în perioada moratoriului, a personalului strict necesar realizării misiunii autorității publice sau în cazul reorganizărilor peste numărul de funcții vacante indicat, prin coordonare cu Ministerul Finanțelor.

În primul semestru al anului curent, în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (FAOAM) s-au acumulat venituri proprii de circa 2,4 mld. lei, anunță Compania Naţională de Asigurări în Medicină. Astfel, acestea au depăşit cu circa 378 mil. lei (sau cu 19%) suma înregistrată în perioada similară a anului trecut. Primele de asigurare medicală în cotă procentuală din salariu au fost de peste 2,3 mld. lei, cu circa 369 mil. lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018. De asemenea, primele de asigurare medicală obligatorie în sumă fixă au însumat circa 109 mil. lei sau cu 9,5 mil. lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului 2018.

”Moldova IT Park” a fost creat în Republica Moldova la 1 ianuarie 2018 pe un termen de 10 ani și are drept scop impulsionarea dezvoltării industriei tehnologiei informației în țara noastră. La fondarea acestuia autoritățile declarau că Moldova va deveni un hub regional în domeniul IT. Conform ultimelor statistici, doar pe parcursul semestrului I al anului curent,companiile rezidente au generat venituri în sumă totală de peste 1,58 mld. lei, iar venitul total prognozat pentru anul curent depășește 2,8 mld. lei. Majoritatea veniturilor — 81% — provin din export, iar 19% – din vânzări locale. La sfârșitul lunii iunie 2019, numărul total de angajați ai rezidenților parcului a depășit 8,5 mii persoane, dintre care circa 7,5 mii sunt implicate direct în domeniul IT.

Persoana fizică X a încheiat cu o companie de construcții un contract privind investirea capitalului în construcție. Compania s-a obligat să construiască şi să transmită în proprietatea X apartamentul cu un anumit nivel de pregătire, inclusiv blocuri de ferestre din termopan cu 4 camere, cu pachetele de sticlă şi pervazuri, garantând că, la momentul predării imobilului, acesta va deţine toate caracteristicile conform contractului, calitatea materialelor va corespunde documentaţiei de proiect şi normelor tehnice în vigoare şi nu va avea defecte care ar putea înrăutăţi proprietăţile de consum ale bunului imobil. Totodată, termenul de garanţie a lucrărilor îndeplinite este de 5 ani din momentul dării în exploatare a casei, iar în cazul depistării defectelor ascunse care nu pot fi depistate în momentul recepţionării lucrărilor, vor fi prezentate în timpul termenului de garanţie.

Conform art.330 alin.(2) din Codul muncii (CM), în caz de reţinere, din vina angajatorului, a salariului (art.142), a indemnizaţiei de concediu (art.117), a plăţilor în caz de eliberare (art.143) sau a altor plăţi (art.123, 124, 127, 139, 186, art. 225 alin. (8) etc.) cuvenite salariatului, acestuia i se plătesc, suplimentar pentru fiecare zi de întârziere, 0,3% din suma neplătită în termen. Modul de examinare a litigiilor privind repararea prejudiciului material şi celui moral cauzate salariatului este stabilită de art. 332 din CM, conform căruia cererea scrisă a salariatului privind repararea prejudiciului material şi celui moral se prezintă angajatorului, care este obligat să înregistreze cererea respectivă, să o examineze şi să emită ordinul (dispoziţia, decizia, hotărârea) în termen de 10 zile calendaristice din ziua înregistrării acesteia, aducându-l la cunoştinţă salariatului sub semnătură.

Entitatea a procurat bilete de avion pentru angajații săi care urmează să participe la un atelier de lucru în Slovenia. În baza căror documente vor fi admise la deducere cheltuielile de transport suportate ținând cont de faptul că compania aeriană nu a eliberat factura fiscală?

Un programator din cadrul întreprinderii „Pentalog CHI” SRL poate câștiga un salariu lunar de 30 mii lei, potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, cu referire la lista celor 100 bine plătite locuri de muncă înregistrate în baza de date la situația din 15 martie curent, conform declarațiilor agenților economici. Tot un salariu maxim de 30 mii lei este oferit și pentru funcția de comandant navă aeriană de către întreprinderea de stat „Moldaeroservice”. Un salariu de 25 mii lei este promis și pentru persoana care va deține funcția de director în cadrul „Huawei Technologies SRL”, care este vacantă.

Autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare) au misiunea de a executa funcțiile statului în diferite domenii și activități: educație, cercetare, sănătate, cultură, apărare și asigurarea ordinii publice, diplomație și menținerea relațiilor externe, administrare, evidență și controlul executării bugetului public național etc. Diversitatea funcțiilor statului duce la utilizarea din partea entităților bugetare a unui larg spectru de stocuri de materiale circulante.

În lunile aprilie și mai curent bugetarii vor avea parte de două mini-vacanțe. Astfel, prima mini-vacanță de cinci zile va fi acordată cu ocazia sărbătorilor de Paști și va cuprinde perioada 27 aprilie – 2 mai 2019. Totodată, bugetarii vor ieși la muncă în ziua de sâmbătă, 13 aprilie pentru a recupera data de 30 aprilie (marți). Cea de-a doua mini-vacanță din această primăvară va fi acordată începând cu ziua de joi, 9 mai, când este sărbătorită oficial Ziua Victoriei și Ziua Europei și până pe data de 13 mai. În schimb, în ziua de sâmbătă — 18 mai, va fi recuperată ziua de 10 mai (vineri).

Sistemul Informațional Integrat de Evidență Contabilă pentru Autoritățile Publice (SIIECAP) bazat pe platforma 1C, dezvoltat și administrat de „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) devine tot mai solicitat de către autoritățile și instituțiile publice din țară. În opt luni ale anului curent, numărul entităților care utilizează acest sistem s-a majorat până la 976. Dintre acestea, 631 sunt deservite de specialiștii IT din cadrul CTIF și 345 – de companiile IT partenere cu care CTIF a încheiat contracte de mentenanță a SIIECAP. Printre autoritățile și instituțiile publice care utilizează SIIECAP se regăsesc Ministerul Finanțelor, Serviciul Fiscal de Stat, Ministerul Culturii, Educației și Cercetării, Cancelaria de Stat, Inspectoratul de Stat al Muncii, Agenția de Stat pentru Protecția Moralității etc.

„Misiunile diplomatice trebuie să depună eforturile necesare pentru atragerea investițiilor și promovarea exporturilor, identificând companiile țintă și convingându-le să stabilească relații comerciale cu Republica Moldova”. Solicitarea a venit din partea ministrului Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, în cadrul evenimentului de lansare a Cursului de Instruire pe Diplomație Economică. Atașații economici ai birourilor comercial-economice din cadrul Ambasadelor acreditate peste hotare au fost familiarizaţi cu practica altor țări în domeniul diplomației economice.

Schimbarea atitudinii societății față de antreprenorii care au suportat un eșec în afaceri este esențială, totodată, ar fi binevenită crearea unui Centru de apel sau Centru de Avertizare Timpurie pentru antreprenorii care au nevoie de un sfat rapid, aflându-se în situație dificilă sau în risc de eșec. Aceste recomandări au fost propuse în cadrul evenimentului intitulat „A doua șansă pentru antreprenori”, desfășurat ieri, 10 aprilie, de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). În cadrul evenimentului a fost prezentat proiectul Danube Chance 2.0, care își propune să dezvolte politici antreprenoriale pentru a doua șansă și soluții practice pentru îmbunătățirea culturii antreprenoriale, pentru a evita pierderea potențialului antreprenorial

Conform prevederilor Codului civil: – părţile contractului de schimb au obligaţia de a transmite reciproc dreptul de proprietate asupra unui bun. Fiecare parte a contractului de schimb este considerată vânzător al bunului pe care îl înstrăinează şi cumpărător al bunului pe care îl primeşte în schimb (art.1195). – asupra contractului de schimb se aplică în modul corespunzător regulile contractului de vânzare-cumpărare (art.1196). – în cazul în care bunurile schimbate nu au aceeaşi valoare, diferenţa de valoare poate fi compensată printr-o sumă de bani, numită sultă, dacă aceasta este prevăzută de contract. Un contract este contract de vânzare-cumpărare, şi nu contract de schimb, în cazul în care sulta depăşeşte valoarea bunului care are valoarea mai mică (art.1197).

Comitetul de Supraveghere a Programului de Atragere a Remitențelor în Economie ”PARE 1+1” a aprobat 33 cereri de finanțare nerambursabilă, înaintate de companiile create de migranți sau rudele acestora, în sumă totală de 6,6 mil. de lei. Potrivit estimărilor vor fi create circa 100 locuri noi de muncă, iar investițiile cumulative în economia națională vor constitui 19,5 mil. lei.