Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

Biroul Național de Statistică este reorganizat prin fuziune cu Instituția publică „Serviciul informațional al rapoartelor financiare de pe lângă Biroul Naţional de Statistică”. Hotărârea Guvernului nr. 935 cu privire la organizarea şi funcţionarea Biroului Naţional de Statistică (BNS) din 24 septembrie 2018 a fost publicată în MO din 5 octombrie curent. Tot prin această Hotărâre a fost aprobat şi Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea instituţiei, stabilind misiunea, funcţiile de bază, atribuţiile şi drepturile acesteia.

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege care prevede ajustarea cadrului normativ la noul mandat al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF). Necesitatea modificărilor legislative a fost determinată de redistribuirea unor competențe între CNPF și Banca Națională a Moldovei, începând cu 1 iulie anul curent.

Pentru actele sau faptele îndeplinite ori pentru omisiunea îndeplinirii unor acte sau fapte în exercitarea atribuţiilor conferite prin lege Băncii Naţionale a Moldovei, inclusiv pentru efectuarea operaţiunilor interne circumscrise exercitării acestor atribuţii, pornirea urmăririi penale împotriva membrului organului de conducere a BNM, reţinerea, aducerea silită, arestul și percheziţionarea acestuia nu pot avea loc decât la decizia Procurorului General, cu autorizarea unui complet format din 3 judecători din cadrul Curții de Apel Chișinău. Acţiunile procesuale în privinţa membrului organului de conducere a BNM, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, pot fi efectuate numai după emiterea ordonanţei de pornire a urmăririi penale.

În luna octombrie 2018 indicele prețurilor de consum (IPC) față de septembrie 2018 a constituit 100,4%. În Monitorul Oficial din 16 octombrie curent Biroul Național de Statistică a publicat IPC pentru luna precedentă. Creşterea preţurilor medii de consum cu 0,4% a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 0,6%, la mărfurile nealimentare – cu 0,3 % şi a tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei – cu 0,2 %. Astfel, în luna octombrie 2018 faţă de luna septembrie au fost înregistrate creşteri de preţuri la fructe de livadă sâmburoase (cu 25,6%), legume proaspete (cu 11,1%) ouă de găină (cu 4,5%), slănină neprelucrată (cu 3,1%), lapte şi produse lactate (cu 0,9%), carne, preparate şi conserve din carne (cu 0,4%), miere de albine, ciocolată şi bomboane din ciocolată (cu câte 0,4%).

Ghișeul unic de raportare electronică a fost lansat la 27 ianuarie 2018 în scopul reducerea poverii raportării fiscale și este o platformă care oferă posibilitatea de prezentare centralizată a dărilor de seamă către mai multe instituții publice, fiind primul serviciu electronic centralizat de raportare financiară și statistică către Serviciul Fiscal de Stat, Casa Națională de Asigurări Sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină și Biroul Național de Statistică. Ghișeul a substituit cu un singur proces unificat de raportare electronică prin portalul www.raportare.gov.md vechiul proces, când instituțiile publice și agenții economici expediau rapoartele în adresa fiecărei dintre cele cinci autorități.

În luna septembrie 2018 preţurile producătorului în industrie s-au majorat față de august curent cu 0,3%, iar față de septembrie și decembrie 2017 s-au diminuat cu câte 0,2%, informează Biroul Naţional de Statistică. Astfel, preţurile în industria extractivă, în luna septembrie 2018 față de luna precedentă s-au micșorat cu 0,3%, față de septembrie 2017 — cu 2,0%, iar față de decembrie 2017 – cu 1,4%.

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) desfășoară constant diferite campanii de informare pentru a familiariza contribuabilii cu prevederile legislației fiscale. Un accent

În cadrul ședinței din 13 septembrie curent, Guvernul a aprobat proiectul cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 139/2012 cu privire la ajutorul de stat,

Proiectul de lege privind serviciile de finanțare participativă, ce are ca scop oferirea unei alternative de finanțare pentru întreprinderile nou create, întreprinderile mici și mijlocii și autoritățile administrației publice locale, prin intermediul platformelor de finanțare participativă, a fost aprobat în lectura a doua.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis, cu vot unanim, să mențină la nivelul actual rata de bază și facilitățile permanente. Astfel, rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt este în continuare de 2,65% anual. Totodată, rămân neschimbate ratele de dobândă la creditele și depozitele overnight: 5,15 la sută și, respectiv, 0,15 la sută anual.   Hotărârea Comitetului executiv al BNM reflectă continuitatea în crearea de către banca centrală a condițiilor monetare pentru susținerea economiei naționale.  

Începând cu ziua de mâine, 1 iulie 2023, activitatea de comerț cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioșcuri (gherete), pavilioane și din autovehicule, precum și comerțul cu produse alimentare și mărfuri ușor alterabile autohtone, cu condiția respectării cerințelor sanitar-epidemiologice privind depozitarea, păstrarea și comercializarea lor, nu va mai fi admisă în baza patentei de întreprinzător, urmare a intrării în vigoare a modificărilor corespunzătoare efectuate în Legea nr. 93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător.

Criteriile de clasificare a structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare urmează a fi actualizate. În acest sens, pe agenda ședinței secretarilor generali a fost inclus un proiect de hotărâre de Guvern pentru modificarea HG nr. 643/2003 cu

În primele zece luni ale anului curent, exporturile de mărfuri au constituit $2,3 mld., cu 3,4% mai mult decât în aceeași perioadă din 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $1,6 mld. și reprezintă 71,0% din total exporturi, fiind în creștere cu 8,7% față de ianuarie-octombrie 2018. În același timp, reexporturile de mărfuri străine au însumat $664,4 mil. sau 29,0% din total exporturi, cu 7,5% mai puțin comparativ cu ianuarie-octombrie 2018, reexporturile de mărfuri după prelucrare au reprezentat 20,6% în total exporturi, iar reexporturile clasice de mărfuri care nu au suferit transformări esențiale (medicamente, distilate de vin produse pentru înfrumusețare etc.) — 8,4%.

Modificările operate în Codul fiscal prin Legea nr. 356/2022 pentru modificarea unor acte normative vin cu intervenții și la capitolul ,,Evidența fiscală și executare silită”, principalele fiind prezentate în continuare.

În luna august curent, exporturile de mărfuri au constituit $218,7 mil., cu 0,1% mai puțin față de luna precedentă și cu 5,2% mai mult comparativ cu luna august 2017, transmite Biroul Național de Statistică. Potrivit informației, în primele opt luni ale anului 2018, exporturile de mărfuri au totalizat $1752,7 mil., cu 22,8% mai mult decât în perioada similară din anul 2017.

Guvernanța corporativă reprezintă un sistem de reguli, practici și procese prin care se conduce, se administrează și se controlează o entitate (întreprindere). Acest concept implică echilibrarea intereselor diverse ale părților implicate în funcționarea unei entități, precum acționarii

În calitate de organ de control, Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS) poate aplica sancțiuni atât pentru încălcări fiscale prevăzute de Codul fiscal (în continuare – CF), cât și pentru încălcări prevăzute expres de alte acte normative, cum sunt, spre exemplu, Legea nr. 1466/1998

Proprietatea privată (automobilul) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art.39 alin.(1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital. Totodată, potrivit art.37 din CF, prevederile capitolului V din Codul fiscal se aplică contribuabililor persoane fizice rezidenți și nerezidenți ai RM care nu practică activitate de întreprinzător și care vând, schimbă sau înstrăinează sub altă formă, active de capital.

În perioada anilor 2016-2018, SFS a stabilit că persoana fizică X a efectuat cheltuieli ce depășesc suma de 300 mii lei. De asemenea, persoana respectivă desfășoară activitate de întreprinzător în baza patentei eliberate de autoritățile de pe teritoriul din stânga Nistrului, iar conform declarațiilor oferite de aceasta, cheltuielile respective au fost efectuate pentru procurarea mărfurilor care, ulterior, erau comercializate pe teritoriul din stânga Nistrului. În situația descrisă care va fi modalitatea de determinare a venitului impozabil obținut de către persoana fizică respectivă?