Instituirea unui mecanism de prevenire a aplicării sancţiunilor asupra mediul de afaceri în cazul în care întreprinderea şi reprezentanţii acesteia înlătură încălcările comise şi realizează acţiunile recomandate de autoritatea de control este aprobat prin  Legea nr. 59 din 22 aprilie 2021 pentru modificarea unor acte normative, care a intrat în vigoare la 21 mai curent, data publicării documentului în MO.

Serviciul Fiscal de Stat,  ținând cont de impactul situației pandemice asupra mediului de afaceri, a amânat temporar acțiunile de monitorizare permanentă în cadrul Programului de conformare a contribuabililor pentru anul 2020 față de entitățile din domeniul HoReCa, în trimestrul III rămânând în vizorul autorității fiscale domeniile de activitate din construcții, agricultură,  transport, întreținerea și repararea autovehiculelor, serviciile de înfrumusețare/îngrijire și sănătate, precum și comerțul angro și cel electronic a mărfurilor.   Conform rezultatelor monitorizării contribuabililor prin prisma Programului de conformare a contribuabililor publicat de SFS, în lunile ianuarie-septembrie ale anului curent față de contribuabilii incluși în lista celor cu risc sporit de neconformare au fost aplicate măsuri de sporire a gradului de respectare

La data de 14 noiembrie 2023, în Monitorul Oficial nr. 426-429 a fost publicat Ordinul Ministrului finanțelor nr.99 din 25 octombrie 2023 cu privire la modificarea Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 153/2017 „Privind aprobarea formularului tipizat al Declarației cu privire la impozitul pe venit

Potrivit prevederilor art. 103 alin. (6) din Codul fiscal, sînt scutite de TVA fără drept de deducere plasarea şi comercializarea mărfurilor în magazinele duty-free. Mărfurile supuse accizelor plasate în destinaţia magazinul duty-free amplasat în zona intrării pe teritoriul Republicii Moldova, magazinul duty-free pentru deservirea corpului diplomatic, după comercializare, la încheierea destinaţiei vamale, sunt plasate sub regimul vamal de import cu perceperea drepturilor de import.

În anul 2021, gospodăria țărănească „X”, plătitoare a TVA, deoarece nu respecta condițiile din art. 3 alin. (2) din CF a fost lichidată, iar drept consecință a fost creată o SRL, astfel având loc reorganizarea GȚ în SRL. În cazul examinat, care este modalitatea de declarare a obligațiilor privind impozitul pe venit pentru anul 2021? Pentru început e necesar de menționat că, în baza art. 3 alin. (2) din Legea privind gospodăriile ţărănești (de fermier) nr. 1353-XIV din 03.11.2000 (Legea nr. 1353/2000), suprafaţa terenurilor și mărimea altor bunuri, inclusiv arendate, ale GȚ trebuie să asigure utilizarea preponderentă în cadrul acesteia (mai mult de 50% anual) a muncii personale a membrilor ei.

Primăria municipiului Chișinău a elaborat și propune spre consultare proiectul de decizie cu privire la aprobarea și punerea în aplicare a taxelor locale pentru anul 2022.   Potrivit notei proiectului, în cadrul Memorandumului de înțelegere încheiat între Primăria mun. Chișinău și programul USAID ,,Comunitatea Mea" experții internaționali, în baza analizei efectuate a sistemului taxelor locale, au recomandat ajustarea anuală a cotelor taxelor locale la rata inflației a anului anterior.  Astfel, se propune actualizarea cotelor taxelor locale stabilite pentru anul viitor cu 3,8%, corespunzător ratei inflației pentru anul 2020.

Guvernul a susținut în cadrul ședinței din 14 iulie curent proiectul hotărârii cu privire la aprobarea Listei produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt ce urmează a fi plasate în rețelele comerciale în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial (Lista), care include 132 poziții. Lista a fost elaborată de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) întru executarea prevederilor Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior, conform căreia (art. 211 alin. (12)) Guvernul urmează să aprobe Lista produselor ce urmează a fi achiziționate de comerciant și expuse în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial.  

În anul 2020, micii producători agricoli din țara noastră (care au în folosinţă terenuri agricole cu suprafaţa mai mică de 10 ha)  au recoltat 275 mii tone de culturi cerealiere și leguminoase, potrivit publicației statistice oferite de Biroul Național de Statistică. Indicatorul este de peste două ori mai mic comparativ cu cel înregistrat în anul 2019, când recolta globală a culturilor cerealiere și leguminoase a constituit 579,1 mii tone.   La începutul anului 2020 producătorii dețineau în total 2227,9 mii ha, dintre care 912,8 mii ha aparțineau întreprinderilor și organizațiilor, 335,8 mii ha – gospodăriilor populației (loturi pe lângă casă și grădini) și 601, 8 mii ha – gospodăriilor țărănești (de fermier).

În activitatea entităților un volum semnificativ de livrări de bunuri revine livrărilor în ambalaje. Suma TVA  achitată sau care urmează a fi achitată la buget în aceste  operații este condiționată de faptul: ambalajele sunt nerestituibile sau restituibile?   Nerestituibile se consideră ambalajele de transport  care se livrează în baza actului de vânzare-cumpărare,  iar restituibile – cele care se procură (se vând) în baza  condițiilor de returnare negociate de ambele părți (vânzător și cumpărător). Fiecărei din aceste grupe de ambalaje (nerestituibile și restituibile) corespund unele  particularități inerente acestora.

În anul 2020 în Republica Moldova erau înregistrați 2928 titulari de licență, iar din numărul total de licențe valabile 72% au fost eliberate pentru șapte genuri de activitate: cu metale preţioase –  pentru 455 entități; de utilizare a canalelor sau frecvenţelor radio şi/sau serviciilor de comunicaţii electronice – 417; pentru activitate farmaceutică – 356; pentru unităţile de schimb valutar – 304. Totodată, 229 acte permisive au fost valabile pentru activitatea asociațiilor de economii și împrumut, 202 – pentru importul și comercializarea cu amănuntul a carburanților, iar 137 – pentru producţia alcoolică autohtonă.  

Pe parcursul anului de gestiune gospodăria țărănească a înregistrat venit. Este aceasta în drept să repartizeze în avans profitul înregistrat pentru anul  de gestiune între fondator și membrii gospodăriei? Poate gospodăria țărănească să repartizeze profitul sub formă de dividende? Conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier) (Legea nr. 1353/2000), gospodăria ţărănească este o întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole (denumite în continuare - terenuri) și asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărănești), având ca scop obținerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderență a propriei producții agricole.

Conform art.93 pct.3) din Codul fiscal, livrare de mărfuri reprezintă transmiterea a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială.    Potrivit art.93 pct.6) din Codul fiscal, livrare impozabilă reprezintă livrare de mărfuri, livrare (prestare) de servicii, cu excepţia celor scutite de TVA, fără drept de deducere, efectuate de către subiectul impozabil în procesul activităţii de întreprinzător.

În Republica Moldova poate fi interzisă comercializarea anvelopelor noi şi/sau anvelope uzate, care nu sunt omologate în conformitate cu prevederile legislației în vigoare și provenite de la agenți economici care nu sunt înregistraţi în Lista producătorilor, și eliminării prin depozitare a anvelopelor uzate. Normă este parte componentă a proiectul Regulamentului privind gestionarea anvelopelor uzate înaintat de către Ministerul Mediului pentru consultări publice.   Documentul care are drept obiectiv implementarea unui cadru regulator în vederea consolidării capacităților instituționale de punere în aplicare a măsurilor de optimizare a colectării separate a deșeurilor de anvelope uzate,

Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (publicată în MO nr. 456-459 din 30 decembrie 2022) ce vizează politica fiscală și vamală pe anul 2023 vine cu modificări/completări la mai multe acte legislative, inclusiv și la Codul fiscal. În continuare vom prezenta noile prevederi,

La 1 ianuarie curent au intrat în vigoare prevederile Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior ce se referă la interdicția privind utilizarea/comercializarea pungilor din plastic foarte subțire, cu grosimea peretelui mai mică de 50 de microni, cu excepția celor care sunt utilizate ca ambalaj, precum și comercializarea farfuriilor, paharelor, altor accesorii ale serviciilor de masă și bețișoarelor de unică folosință, fabricate din plastic, cu excepția celor biodegradabile.   Conform art. 273 (alin.17 și 18) al Codului contravențional, încălcarea regulilor cu privire la utilizarea/comercializarea pungilor și veselei din plastic se sancționează cu amenzi de la 60 UC până la 240 UC.

În Monitorul Oficial din 2 aprilie curent a fost publicată Legea nr. 17 din 4 martie curent pentru modificarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior.   Legea a fost completată cu prevederi ce reglementează activitatea producătorilor casnici. Astfel, la sezon, locurile pentru amplasarea unităților comerciale vor fi acordate producătorilor casnici după principiul „primul venit, primul servit”. Producătorii casnici vor putea comercializa doar surplusul producției agricole de sezon, precum și surplusul din producția din zootehnie în formă naturală, în masă vie și sacrificată, pentru care a fost asigurată respectarea cerințelor sanitare,

Guvernul, în contextul punerii în aplicare a prevederilor politicii fiscale şi vamale pentru anul curent, a aprobat, prin HG nr. 311/2023,

În Lista produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt ce urmează a fi plasate în rețelele comerciale în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial (Lista) ar putea fi incluse 132 poziții. Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Listei a fost elaborat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și a fost propus pentru examinare în cadrul ședinței secretarilor de stat din 24 iunie curent.   Menționăm că proiectul a fost elaborat întru executarea prevederilor Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior, conform căreia (art. 211 alin. (12)) Guvernul urmează să aprobe Lista produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt, care urmează a fi achiziționate de  comerciant și expuse în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial.

Care autorități sunt în drept să efectueze controlul corectitudinii formării prețurilor la medicamente și alte produse farmaceutice și parafarmaceutice la agenții economici care comercializează/ distribuie medicamente și alte produse farmaceutice? Care sunt acțiunile aplicate de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS) în acest caz?

 Entitatea fondată în octombrie 2020 are ca activitate de bază importul și comercializarea autoturismelor (conform art.103 alin.(24) din CF, poziția tarifară - 870331). Ce regim de impozitare urma a fi aplicat pentru perioada fiscală în care aceasta s-a înregistrat? Ulterior are dreptul entitatea să aleagă regimului de impozitare, ținând cont de faptul că se preconizează ca în anul 2021 să înregistreze livrări scutite de impozitare în mărime ce depășește suma de 1,2 mil. lei?