Euro este prea puternic în raport cu alte monede, iar această situaţie afectează exportatorii din uniunea monetară europeană, a declarat preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy. Van Rompuy, care reprezintă la Bruxelles guvernele Uniunii Europene, a adăugat că efectele economice ale crizei din zona euro, precum creşterea redusă a PIB, persistă, însă pericolele privind existenţa monedei comune au fost depăşite.

Banca Naţională a Moldovei (BNM) a revizuit în creştere prognoza privind rata anuală a inflaţiei pentru anul 2014, la 5,4 la sută, faţă de 4,7 la sută cît se estima în luna octombrie anul trecut, a anunţat astăzi, într-o conferinţă de presă, Dorin Drăguţanu, guvernatorul BNM, informează MOLDPRES. Pentru anul 2015 se prognozează o inflaţie de 4,8 la sută sau cu 0.5 puncte procentuale mai mult decît se anticipase anterior. Este a treia oară consecutiv cînd prognoza este revizuită în creştere.

Elveţienii vor vota pe 18 mai într-un referendum asupra introducerii salariului minim de 22 de franci (18 euro) pe oră, sau 4.000 de franci (3.287 euro) pe lună. Circa 90% din angajaţii din Elveţia câştigă deja peste acest salariu mediu propus, iar angajatorii susţin că introducerea salariului minim va majora salariile în toate sectoarele economiei, scrie Bloomberg. Ţinând cont de puterea de cumpărare, salariul mediu propus în Elveţia ar fi cel mai mare din lume.

În timp ce majoritatea guvernelor din Uniunea Europeană fac eforturi să-şi reducă deficitul bugetar, Germania, cea mai mare economie europeană şi cea mai mare piaţă de desfacere pentru produsele româneşti, contemplă reducerea taxelor, în condiţiile în care veniturile din taxe cresc, câteodată peste aşteptări. Veniturile din taxe din Germania au crescut cu 7,2% în martie, în ritm anualizat, şi cu 3,7% în primul trimestru, mai rapid decât ritmul de 3,3% la care observatorii se aşteaptă pentru ansamblul întregului an, scrie The Wall Street Journal. Unul din motivele acestor creşteri este nivelul redus al şomajului.

Situația înregistrată în ultima perioadă pe piața valutară internă este generată în mare parte de caracteristicile sezonului rece, dar și de evenimentele din exterior. De această părere este guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Dorin Drăguțanu, care spune că din primăvară starea de lucruri la acest capitol se va schimba.

Pentru a stopa prăbuşirea lirei, banca centrală turcă a promis că nu va ezita să majoreze dobânzile şi să înăsprească politica monetară, acţiune evitată până acum pentru a nu pune în pericol creşterea eco­nomică şi care reprezintă un semn al gravităţii efectelor pe care le poate avea furtuna valutară de pe pieţele emergente precum Turcia, India, Brazilia, Argentina şi Africa de Sud.

Joseph Stiglitz, laureat al Premiului No­bel pentru economie, analizează într-un articol publicat de CNBC dificul­tăţile cu care se confruntă societatea şi concluzionează că acestea sunt rezul­tatul politicilor greşite ale guvernelor, iar cei care trebuie să se adapteze la standardele de viaţă în scădere sunt cei mulţi, cetăţenii. El subliniază că există alternative la aceste politici deficiente, dar ele „nu vor fi găsite“ în nepăsarea unor elite satisfăcute, care acumulează venituri tot mai mari.

Banca Naţională (BNM) a lansat proiectul ”Deschide inima spre educaţia financiară” în scopul integrării activităţilor de instruire financiară, desfăşurate în R. Moldova la diferite niveluri de către societate, informează MOLDPRES. Reuniunea de demarare a proiectului a avut loc în cadrul Săptămînii Internaţionale a Educaţiei Financiare din perioada 10-17 martie a.c. Pe parcursul săptămînii vor fi organizate o serie de evenimente, prin care banca centrală îşi reiterează angajamentul de a contribui la desfăşurarea eficientă a procesului educaţional la subiectul financiar.

La 15 ianuarie 2014, o Misiune a Fondului Monetar Internațional va sosi la Chișinău pentru a negocia un nou acord cu R. Moldova. După cum transmite TRIBUNA, misiunea va sta la Chișinău două săptămîni. Aceștia vor avea întrevederi cu conducerea R. Moldova. Delegația va fi condusă de către șeful misiunii FMI în Republica Moldova, Max Alier.

Fondul Monetar Iinternaţional (FMI) apreciază foarte înalt evoluţia indicatorilor macroeconomici ai Republicii Moldova şi este gata să ofere asistenţă Republicii Moldova în cadrul unui nou Program. O misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI) se află într-o vizită de documentare în Republica Moldova şi în următoarele două săptămâni, va avea întrevederi cu mai mulţi reprezentanţi ai autorităţilor, dar ai sectorului privat, în cadrul cărora vor discuta despre reformele structurale şi măsurile necesare pentru asigurarea stabilităţii financiare, potrivit unui comunicat al Guvernului.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) aşteaptă reducerea creditării în 2014 pentru băncile Moldovei. Potrivit agenţiei „INFOTAG”, care citează interviul preşedintelui BERD, Suma Chakrabarti, aflat cu o vizită în Moldova, oferit portalului Komersant.md, banca a redus considerabil finanţarea băncilor moldoveneşti de la 40 mil. euro în 2010 la puţin peste 23 mil. euro în 2013.

Banca Naţională a Moldovei (BNM) a semnat astăzi cu Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) un Memorandum de Înţelegere privind realizarea unor acţiuni comune în domeniul transferurilor internaţionale de mijloace băneşti, informează MOLDPRES.

Raportul de stabilitate financiară al Băncii Naţionale a Austriei (OeNB) atrage atenţia asupra riscurilor implicate de concentrarea băncilor din ţară într-un mic număr de ţări din Europa Centrală şi de Sud-Est ca surse de profit şi cere băncilor să să dea dovadă de prudenţă, evitând o supraexpunere în pieţe emergente ca Rusia şi Turcia.

Uniunea Europeană intenţionează să facă recomandări «minime» privind folosirea fracturării hidraulice pentru forajele de petrol şi gaze la zăcămintele de şist, tehnologie controversată care a adus Statele Unite aproape de independenţa energetică, potrivit unui proiect obţinut de Bloomberg.

Numărul europenilor care nu mai doresc să folosească sau să adopte moneda euro este în creștere, pe fondul crizei economice care s-a agravat inclusiv din cauza uniunii monetare. Întrebat ce i-ar răspunde acestei categorii de populație din UE, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi sare în apărarea monedei europene. „Le-aș spune că euro este fundamentul viitorului nostru”, a declarat Mario Draghi, recent, într-un interviu acordat publicației franceze „Journal du Dimanche”.

Spiritul de la Bretton Woods ne va ajuta să creăm un regim internaţional eficient care ar presupune reguli pentru realinierea monedelor majore şi pentru a descuraja destabilizarea fluxurilor de capital, reintroducerea legislaţiilor de tipul Glass Steagall şi măsuri pentru restructurarea şi simplificarea sectorului financiar. Dar aceasta este o provocare uriaşă într-o lume multipolară, în care coordonarea politicilor este dificilă, scrie Daniel Dăianu într-un articol publicat de ziarul francez Les Echos, printre cele mai populare din ţară.

Elitele politice ale lumii, şefii celor mai puternice instituţii financiare, liderii celor mai mari companii şi economişti de prestigiu se vor reuni săptămâna aceasta, ca în fiecare an, în mica dar exclusivista staţiune montană elveţiană Davos, considerată leagănul spiritual al globalizării. După un an marcat de războaie monetare, protecţionism economic ascuns, scandaluri de spionaj între aliaţi şi de sângerosul conflict din Siria, tematica Forumului Economic Mondial de la Davos va fi „Remodelarea lumii: Consecinţe pentru societate, politică şi afaceri“.

Băncile centrale riscă să provoace bule speculative pe piaţa de capital şi cea imobiliară, prin măsurile de stimulare economică, fiind mai uşor să susţină creşterea preţurilor acţiunilor şi locuinţelor decât să prevină încetinirea inflaţiei sub ţintele stabilite, relatează Bloomberg. Scăderea preţurilor, de la benzină şi până la cafea, poate fi o veste bună pentru cumpărători, dar dezinflaţia îngreunează rambursarea datoriilor şi creşterea profiturilor. Cel mai mare pericol este atunci când dezinflaţia (scăderea ratei inflaţiei) devine deflaţie (scădere prelungită şi generalizată a preţurilor), situaţie în care populaţia amână achiziţiile în aşteptarea unor preţuri mai mici, iar companiile amână investiţiile şi angajările, din cauza scăderii cererii pentru produsele lor.

În 2013, economia moldovenească a avut o evoluţie relativ pozitivă, impulsionată în special de sectorul agricol, care şi-a revenit după seceta devastatoare din 2012. Pe fundalul anului agricol bun s-au dinamizat şi exporturile. Un impuls de creştere a venit şi de la consumul intern susţinut, în mare parte, de transferurile de bani din străinătate, aflate în ascensiune odată cu trecerea pe plus a principalelor economii europene. Prin urmare, factorii economici pozitivi au prevalat asupra crizei politice din prima jumătate a anului. Totuşi, investitorii străini au fost destul de sceptici în a-şi plasa capitalurile în economia moldovenească.

Instituţiile de credit din Grecia vor trebui să demonstreze că dispun de suficient capital pentru a rezista la încă doi ani de recesiune, variantă considerată scenariul «pesimist» în privinţa evoluţiei economiei ţării, a declarat guvernatorul băncii centrale elene, George Provopoulos.