Subiectul muncii suplimentare este actual și prezintă un interes major atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. În ediția din aprilie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” am publicat articolul Olgăi Donciu „Restricţii legale privind efectuarea muncii suplimentare”, din care veți afla aspecte importante ce  țin de acest domeniu.   Astfel, trebuie să conștientizăm că efectuarea muncii suplimentare nu poate avea ca efect majorarea duratei zilnice a timpului de muncă peste 12 ore. Autorul în detalii se referă la normele juridice în vigoare cu privire la limitarea efectuării a muncii suplimentare și menționează că, în cazul în care este solicitată prestarea acestei munci, angajatorul este obligat să asigure salariaţilor condiţii normale de activitate, inclusiv cele de securitate şi sănătate în muncă.

Data de 25 martie 2024 este termenul limită de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit de către persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției - forma DAJ17 aferent perioadei fiscale 2023. Regimul de impozitare a persoanelor care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției este prevăzut la cap. 10/1 al Titlului II din CF.

Normele de prudență financiară (în continuare – NPF) ale Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ), aprobate prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (în continuare – CNPF) nr. 17/8 din 30 aprilie 2008,

În Republica Moldova circa 70% din seminţele livrate pe piaţă sunt de import şi doar 30%  de origine autohtonă. Una din cauzele care au dus la apariția acestei discrepanțe este agricultura comercială, care se bazează preponderent pe soiuri noi și metode industriale ce au menirea de a obține un randament sporit de producție a culturii de pe suprafața de teren agricol.   Totodată, specialiștii au constatat că, în condiţiile extinderii agriculturii bazate pe metode moderne și intensive de tip industrial, se pronunță problemele de eroziune genetică şi necesitatea de a conserva şi revitaliza seminţele tradiţionale.

În perioada 1 ianuarie-31 martie 2021, pe Portalul declarațiilor de pe pagina oficială a Autorității Naționale de Integritate au fost înregistrate 65232 declarații de avere și interese personale, dintre care: 57028 – declarații anuale; 4337 – declarații depuse la eliberare;  3867 – depuse la angajare și alte 6052 – de rectificate/ repetitive, potrivit Raportului de activitate al ANI pentru trimestrul I al anului curent.   Analiza datelor statistice din anii precedenți denotă sporirea gradului de responsabilizare a subiecților declarării. Numărul declarațiilor înregistrate în perioada menționată este în ușoară creștere comparativ cu anul 2020, când au fost prezentate 65192 declarații, dar și cu anul 2019 (57972), precum și cu anul 2018 (55 539).

(continuare a articolului „Vânzarea acțiunilor proprietate publică: reglementări, proceduri, particularități, noutăți”)   Numeroase studii efectuate la nivel mondial arată că mediul privat poate activa și gestiona anumite lucruri și procese într-un mod mai eficient decât guvernele datorită concurenței pe piața liberă. De-a lungul timpului, acest lucru tinde să conducă la prețuri mai mici, calitate mai bună, o varietate mai mare de bunuri produse și servicii prestate, mai puțină birocrație și livrare mai rapidă. Din aceste considerente, majoritatea statelor au tins să supună privatizării majoritatea obiectelor comerciale deținute în proprietate. Privatizarea în sine constă în

În perioada în care sunt desfășurate adunările generale anuale în cadrul societăților pe acțiuni, în care cota statului depășește 50% din capitalul social, propunem analiza modificărilor și completărilor importante care au intrat în vigoare în Legea nr.1134/1997 privind societățile pe acțiuni la 1 ianuarie 2021, fiind aprobate prin Legea nr.18/2020.   Amintim, modul de înfiinţare, dizolvare (lichidare) şi statutul juridic al societăţilor pe acţiuni (SA), drepturile şi obligaţiile acţionarilor, ale membrilor organelor de conducere şi ale altor persoane cu funcţii de răspundere ale societăţii, drepturile şi interesele legale ale creditorilor şi acţionarilor acestor societăţi este stabilit în Legea nr.1134/1997, cu modificările și completările ulterioare1.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii privind auditul situațiilor financiare nr. 271/2017 (în continuare - Legea nr. 271/2017), în legislația națională a fost introdus un nou concept, cel de comitet de audit.   Deși prevederile legale referitoare la această noțiune sunt în vigoare deja al doilea an (începând cu 01.01.2019), pentru unii manageri activitatea comitetului de audit este considerată puțin abstractă, pentru alții, nu sunt clare responsabilitățile acestuia. Având în vedere importanța constituirii unui comitet de audit eficient, am considerat necesară o examinare, care să cuprindă atât aspecte teoretice, cât și practice, referitoare la activitatea acestui comitet.

Serviciul Fiscal de Stat reiterează angajamentul său de a crea condiţii propice pentru conformarea voluntară a contribuabililor la respectarea legislaţiei, aplicarea uniformă a politicii şi reglementărilor în domeniul fiscal.   De asemenea, SFS informează constant contribuabilii cu referire la acțiunile legale ale funcționarilor fiscali întru evitarea cazurilor de escrocherie din partea unor persoane care se prezintă drept inspectori fiscali și manifestă tentative ilegale de verificare a agenților economici pentru a obține foloase materiale.

Întreprinderea suportă cheltuieli pentru deplasarea în străinătate a fondatorului entității, care nu este angajat al acesteia, dar participă la o instruire aferente domeniului de activitate a întreprinderii. Se deduc în scopuri fiscale cheltuielile suportate de întreprindere?   Conform art.24 alin. (19) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, inclusiv a cheltuielilor legate de organizarea şi realizarea programelor de formare profesională tehnică prin învăţământ dual, conform modului stabilit de Guvern. 

Dispoziția nr.1 din 1 aprilie 2021 a Comisiei pentru Situații Excepționale a fost publicată. Potrivit documentului, se interzice, începând cu data de 3 aprilie 2021, în mun. Chișinău și în mun. Bălți, circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei în intervalul orar 23.00 – 5.00, cu următoarele excepții:a. Deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale și înapoi.b. Deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță, precum și pentru achiziționarea de medicamente.c.

Dreptul de acces la informație este consacrat de Constituție. Totuși acesta nu este un drept absolut, întrucât este supus unor restricții impuse de lege. Când este vorba de datele cu caracter personal, legea prevede o protecție aparte, astfel încât accesul la ele poate avea loc doar în condițiile legii. Potrivit Legii nr. 982/2000 privind accesul la informație (Legea nr. 982/2000), accesul la informațiile oficiale nu poate fi îngrădit, cu excepția categoriilor de informații prevăzute de această lege, în care se includ și informațiile cu caracter personal, a căror divulgare este considerată drept o imixtiune în viața privată a persoanei, protejată de legislația privind protecția datelor cu caracter personal.

Prin derogare de la prevederile art. 32 alin. (1) lit. a) din Legea contabilitatii si raportarii financiare nr.287/2017, pentru anul 2020 nu sunt supuse auditului obligatoriu: situațiile financiare individuale ale entitaților mijlocii și entitaților mari; situațiile financiare consolidate ale grupurilor.   Comisia economie, buget și finanțe a Parlamentului a aprobat proiectul de lege privind instituirea unor masuri de sustinere a activitatii de întreprinzator și a propus documentul Legislativului pentru examinare și aprobare în două lecturi. În motivarea necesității adoptării prevederilor derogatorii de la Legea nr.287/2018 

Astăzi, 7 aprilie 2021, Banca Națională a Moldovei (BNM) în parteneriat cu instituții reprezentante ale societății civile cu activitate în domeniul analizei economice organizează o masă rotundă la tema „Rolul unei bănci centrale în modernizarea societății – provocări în economiile emergente”. Evenimentul vine în contextul  abordărilor și standardelor în acest sens acceptate de băncile centrale și va reuni, alături de conducerea BNM, participanți de rang înalt ai Băncii Naționale a României, Fondului Monetar Internațional, Băncii Mondiale, Uniunii Europene, experți în politici economice din Republica Moldova.

 Salariaţii cu obligaţii familiale nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă în legătură cu maternitatea și paternitatea. Orice înţelegere prin care se urmăreşte renunţarea salariatului la drepturile sale de muncă sau limitarea acestora este nulă.

Persoanele care traversează frontiera de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova vor completa, în mod obligatoriu, fişa epidemiologică, precum şi vor semna declaraţia pe propria răspundere de a respecta regimul de autoizolare de 14 zile, în locurile determinate. în cazul minorilor până la 14 ani, fişa epidemiologică şi declaraţia pe propria răspundere este completată şi semnată de reprezentantul legal sau însoţitorul.   Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a aprobat noi măsuri de prevenire şi control al infecţiei COVID-19 la traversarea frontierei de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova.  

Organele competente ale emitentului de valori mobiliare ar putea decide nedezvăluirea unor informaţii, cu condiţia anunțării despre acest fapt a acţionarilor societăţii. Comisia Națională a Pieței Financiare a elaborat proiectul  hotărârii privind modificarea Regulamentului cu privire la dezvăluirea informației de către emitenții de valori mobiliare.    Astfel, în scopul evitării prejudierii reputației entității, organul competent ar putea avea dreptul să nu dezvăluie informațiile în raport cu:  

Încheierea contractelor de sponsorizare, de donaţie filantropică, precum şi de alte finanțări, inclusiv alocaţii de la instituții bugetare,este deja în sine o realizare pentru beneficiarul acestora. Totodată, îndeplinirea condițiilor contractuale, de rând cu cele statutare, precum şi îndeplinirea cerințelor legislației în vigoare, au o mare influență asupra regimului fiscal privind scutirea de plata impozitului pe venit, dar şi privind obligațiunea de aplicarea TVA referitor la operațiunile ce țin de obținerea finanțărilor de către beneficiar.

Începând cu data de 8 iulie 2022, aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat a sechestrului ca măsură de asigurare a stingerii obligației fiscale se efectuează conform unui cadru normativ ajustat, în contextul în care prin Ordinul SFS nr. 271 din 22 iunie 2022 au fost aprobate un șir de modificări la prevederile Ordinului IFPS nr. 379/2017 privind aprobarea formularelor cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale.   Noutățile aduse prin modificările menționate vizează nu doar aspectele procedurale (formale) aferent întocmirii actelor privind aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale, dar și condițiile de aplicare a sechestrului pe bunurile contribuabilului, ce rezultă din cadrul de reglementare în vigoare.

Astăzi, 25 martie, se încheie prima rundă de negocieri pe marginea proiectului Acordului de Comerț Liber dintre Republica Moldova și statele membre ale Asociației Europene de Liber Schimb (EFTA).   Discuțiile au fost axate pe prevederile legale și instituționale, comerțul cu bunuri și servicii, facilitarea comerțului și cooperarea vamală, regulile de origine, barierele tehnice în calea comerțului, drepturile de proprietate intelectuală, dezvoltarea durabilă, precum și îmbunătățirea condițiilor de cooperare în sectorul privat.