Consiliul Municipal Chişinău a adoptat Regulamentul privind amplasarea teraselor în capitală, care precizează cerinţele faţă de terasele de vară ale restaurantelor şi cafenelelor şi stabileşte noţiunea de terasă. Funcţionarii sînt convinşi că acum restaurantele nu-şi vor mai putea masca suprafeţele sub terase şi nici să înalţe obiecte capitale, sub pretextul unei verande uşor demontabile. Totodată, consilierii consideră că documentul nu e suficient de dur şi nu conţine reglementări clare. Astfel, în el lipsesc norme clare privind suprafaţa, aspectul exterior şi schemele de amplasare a teraselor în capitală.

În ultimele 72 de ore colaboratorii vamali acționând în baza amalizei de risc au prevenit introducerea și scoaterea ilegală de pe teritoriul vamal a țării a bunurilor de larg consum și a produselor de tutungerie. Astfel, la postul vamal Leușeni, în urma efectuării controlului fizic al unui camion de model „Renault" cu numere de înmatriculare de Căușeni, condus de un cetățean moldovean, care transporta grupaj de mărfuri din Turcia în R. Moldova sub acoperirea carnetului TIR, în compartimentul marfar au fost depistate nedeclarate în documentele de însoţire un lot de stofă, valoarea căreia se estimează la circa 100 mii lei.

Cele mai bine plătite locuri de muncă în România sunt în domeniile inginerie şi producţie (cu un maxim de 30.000 de euro/an), servicii bancare şi financiare (67.000 euro/an), contabilitate şi asigurări (108.000 euro/an), niveluri comparabile cu cele din Cehia, Ungaria sau Turcia.

Investiţiile Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) în domeniul eficienţei energetice şi al energiei regenerabile au atins suma de 100 milioane de euro în cadrul Iniţiativei BERD pentru energie durabilă, informează MOLDPRES cu referinţă la un comunicat al BERD. Potrivit acestuia, „anunţul despre această realizare importantă se va face la Chişinău la 6 decembrie în cadrul ceremoniei de premiere Moldova Eco-Energetică, eveniment ce sărbătoreşte cele mai bune iniţiative în domeniul energiei durabile din Moldova”.

Din motive neîntemeiate, locatarul (beneficiarul serviciilor) refuză de a semna şi aplica ştampila pe formularul facturii fiscale ce rămîne la locator. Sunt întemeiate acţiunile locatarului în această situaţie? În conformitate cu art. 117 alin. (1) din Codul fiscal, subiectul impozabil, care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul ţării, este obligat să prezinte cumpărătorului factura fiscală pe livrarea în cauză.

Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, în scopul sporirii eficienţei administrării fiscale, depistării şi neadmiterii cazurilor de practicare ilegală a activităţii de întreprinzător, precum şi în scopul educării contribuabililor în spiritul conformării benevole la declararea şi la plata obligaţiilor fiscale şi îmbunătăţirii civismului fiscal, informează că, în perioada 28 octombrie – 03 noiembrie curent, în mun. Chişinău, în continuare, au fost organizate şi desfăşurate seminare de către Direcţiile de administrare fiscală din teritoriu, cu deţinătorii de patentă de întreprinzător din pieţele aflate în raza de deservire, privind familiarizarea cu prevederile legislaţiei în vigoare.

În scopul sporirii eficienţei administrării fiscale, depistării şi neadmiterii cazurilor de practicare ilegală a activităţii de întreprinzător, precum şi în scopul educării contribuabililor în spiritul conformării benevole la onorarea obligațiilor fiscale, în perioada 21 – 27 octombrie 2013, Direcţiile de administrare fiscală din municipiul Chişinău au desfăşurat seminare informative cu deţinătorii de patente din pieţele municipiului.

Ministerul de Finanțe urmează să introducă de la 1 ianuarie 2014 impozitul forfetar, astfel încât firmele din domenii cu evaziune fiscală ridicată (precum industria turismului, servicii etc) vor plăti obligatoriu o sumă minimă. Cum se va aplica impozitul forfetar? Autoritățile au luat în vizor operatorii din turism (hoteluri, pensiuni), restaurantele, barurile și cafenelele, salaoanele de înfrumusețare, spălătoriile auto. Astfel, aceste categorii care până acum plăteau o cotă de 16% impozit pe profit sau 3% din cifra de afaceri vor plăti un impozit forfetar începând, probabil, cu 1 ianuarie 2014. Noua taxa va fi calculată în funcție de mai multe criterii și nu va fi o sumă fixă ca până acum. Suprafața pe care-și desfășoară activitatea va fi un criteriu. În cazul spălătoriilor, stațiilor de vulcanizare sau IT, de exemplu, potrivit Evenimentului Zilei, se va aplica un coeficient de 6 lei până la 10 lei pe metru pătrat. Suma rezultată se înmulțește cu 12 luni.

Veniturile obtinute de catre persoane fizice din jocuri de noroc tip slot-machine, videoloterie, pariuri in cota fixa, jocuri de noroc on-line, jocuri caracteristice cazinourilor si cluburilor de poker nu vor mai fi impozitate de Guvern, cu argumentul ca autoritatile nu pot afla castigul acestora.

Noua taxare a microîntreprinderilor, prin impozitul forfetar, care este introdusă de autorităţi pentru diminua evaziunea, ar putea avea efectul opus, de încurajare a muncii la negru.

Cele mai multe state UE au implementat deja cote reduse la TVA pentru serviciile de restaurant si transport la achizitionarea pachetelor turistice, a declarat, joi, Dan Badia, partener Deloitte Tax, cu ocazia unei conferinte. ,,Germania si Franta au introdus, din 2009, TVA redusa la serviciile conexe din turism si mediul de afaceri a inregistrat o crestere a business-ului. Un studiu efectuat recent pentru Marea Britanie a relevat o crestere a activitatii in turism dupa adoptarea unei astfel de masuri. De altfel, Directiva TVA prevede posibilitatea aplicarii cotelor reduse pentru aceste categorii de servicii', a precizat Dan Badia, citat de Agerpres.

În zilele de 27-28 iunie 2013, Șeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat participă la lucrările celei de-a XVII-a Adunare Generală a IOTA, care se desfășoară la Berna, Elveţia. “Cooperarea Internațională ca factor cheie pentru abordarea contribuabililor care nu sunt onești” este genericul celei de-a XVII-a Adunare Generală a IOTA, care şi-a început lucrările astăzi, 27 iunie 2013, la Berna, Elveţia.

În conformitate cu prevederile articolului 95 alin.(2) lit. a) din Codul fiscal nu constituie obiecte impozabile cu T.V.A.: livrarea mărfurilor, serviciilor efectuată în interiorul zonei economice libere; venitul sub formă de dobîndă obţinut de către locator în baza unui contract de leasing; livrarea de mărfuri și servicii efectuată cu titlu gratuit în scopuri de publicitate și/sau de promovare a vînzărilor în mărime anuală de 0,2% din venitul din vînzări obţinut pe parcursul anului precedent anului în care se efectuează această livrare; transmiterea proprietăţii în cadrul reorganizării agentului economic. În partea ce ţine de necesitatea indicării livrărilor care nu constituie obiect al impunerii cu T.V.A. în Declaraţia privind TVA, menţionăm că în virtutea Ordinului IFPS nr. 1164 din 25.10.2012 „Despre aprobarea formularului Declaraţiei privind T.V.A. și a Modului de completare a Declaraţiei privind T.V.A.”, livrările care nu constituie obiect al impunerii cu T.V.A. nu urmează a fi reflectate în Declaraţia privind T.V.A. (forma TVA12), în aceasta indicîndu-se doar livrările impozitate la cota standard, la cota zero a T.V.A., la cota redusă și scutite de T.V.A.

Documentul pentru discuții «Revizuirea Cadrului Conceptual al Raportării Financiare» a fost publicat în iulie 2013 și este supus dezbaterii publice până pe 14 ianuarie 2014. Mark Vaessen, coordonator al rețelei globale IFRS din cadrul KPMG a declarat: “Criza financiară globală a generat nenumărate discuții cu privire la adecvarea standardelor globale de contabilitate. Această consultare organizată de Consiliul Standardelor Internaționale de Contabilitate (IASB) vine într-un moment oportun pentru a răspunde îngrijorărilor exprimate în ultimul timp cu privire la IFRS, inclusiv în ceea ce privește complexitatea tot mai mare a raportărilor financiare. S-au ridicat, de asemenea, semne de întrebare cu privire la aspecte fundamentale precum rolul situațiilor financiare în evaluarea modului în care conducerea și-a îndeplinit responsabilitățile, importanța contabilizării la valoare justă în cadrul IFRS și ce înseamnă de fapt performanța financiară. Este crucial ca toate părțile interesate de procesul de raportare financiară din întreaga lume să își aducă contribuția la aceste discuții lansate de IASB. Nu trebuie să pierdem această oportunitate”.

De mai multe ori am menţionat că unele din probleme, legate de înţelegere a legislaţiei fiscale, au la bază, în primul rînd, necunoaşterea bună a standardelor performante de contabilitate, lipsa experienţei în implementarea acestor standarde. De cîţiva ani s-a declarat trecerea obligatorie sau facultativă la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (SIRF), dar eforturi consistente pentru a le cunoaşte nu depunem (autorităţi de stat, entităţi, contabili, auditori, etc). Puţină lume cunoaşte aceste standarde, luînd în consideraţie faptul că pentru o cadegorie de întreprinderi acestea sunt obligatorii pentru folosinţă. Inclusiv şi din acest motiv, nu avem răspunsuri la multe întrebări şi, ca rezultat, în unele cazuri păşim pe o pistă greşită.

Petiţiile sunt o formă democratică de comunicare între cetăţean şi autoritate, deseori cererea sau scrisoarea fiind ultima soluţie pentru cel neîndreptăţit. Atît Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS), cît şi inspectoratele fiscale de stat teritoriale sunt „bombardate” zilnic cu zeci de cereri, sesizări, sugestii şi reclamaţii, multe fiind însă anonime.

Parlamentul adoptă prezenta lege organică Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. – (1) Bugetul de stat pe anul 2012 se aprobă la venituri în sumă de 21367269,1 mii de lei și la cheltuieli în sumă de 22164269,1 mii de lei, cu un deficit în sumă de 797000,0 mii de lei. (2) Sinteza bugetului de stat pe venituri, cheltuieli, deficit și surse de finanţare se prezintă în anexa nr. 1. (3) Limitele de cheltuieli pe autorităţi publice finanţate de la bugetul de stat se prezintă în anexa nr. 2. (4) Alocaţiile pentru instanţele judecătorești se prezintă în anexa nr. 3. (5) Lista bugetelor autorităţilor publice, fundamentate pe programe, se prezintă în anexa nr. 4. (6) Alocaţiile pentru autorităţile publice centrale destinate finanţării investiţiilor capitale se prezintă în anexa nr.5. (7) Alocaţiile de la bugetul de stat pentru autorităţile administraţiei publice locale destinate finanţării cheltuielilor capitale se prezintă în anexa nr. 6. (8) Transferurile de la bugetul de stat la bugetele raionale, la bugetele municipale Chișinău și Bălţi și la bugetul central al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia se prezintă în anexa nr. 7.