În conformitate cu prevederile art. 44 alin.(1) lit. c) din Codul fiscal (CF), persoanele juridice aplică metoda de evidenţă – contabilitatea de angajamente, conform căreia venitul este raportat la perioada fiscală în care a fost câştigat; sumele reducerii de preţ, ale disconturilor şi rabaturilor acordate/primite în perioada de gestiune pentru livrările/achiziţiile efectuate în anii precedenţi se raportează şi se deduc respectiv în scopuri fiscale în perioada fiscală în care acestea au fost constatate şi/sau calculate, şi/sau acordate.

Întreprinderea închiriază în cadrul pieței comerciale două suprafețe care se află vizavi și conform obiectului contractului de locațiune sunt denumite „gherete”. În calitate de obiect comercial de la care, propriu-zis, se efectuează vânzările de mărfuri este destinată prima gheretă, iar a doua gheretă este utilizată în calitate de depozit și vitrină.

În procesul de desfășurare a activității compania de leasing achită taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în RM (atât pentru mijloacele de transport care se transmit ulterior în folosința persoanelor fizice, cât și în folosința persoanelor juridice) în momentul înmatriculării primare a autovehiculelor. Ca rezultat, aceste sume se înscriu în contul curent al contribuabilului (adică al companiei de leasing, la clasificația bugetară 114633 ”Taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în RM”).

Bunurile atribuite la categoria de mijloace fixe sunt unul dintre cele mai valoroase și importante elemente de evidență contabilă pe care le dețin autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare). Autoritățile/instituțiile bugetare utilizează „Planul de conturi contabile în sistemul bugetar1 și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar”, aprobat prin Ordinul MF nr. 216 din 28.12.20152 (OMF nr. 216/2015), conform cărora activele se clasifică în 2 clase: • clasa 3 – active nefinanciare, și • clasa 4 – active financiare.

Are dreptul în acest caz posesorul autovehiculului la folosirea sumei plătite în plus pentru stingerea obligației fiscale pentru anul următor sau la restituirea acestei sume?

Autoritățile și-au propus îmbunătățirea accesului populației Republicii Moldova la servicii de sănătate, a calității serviciilor prestate de instituțiile medicale și eficienței utilizării resurselor financiare publice, inclusiv ale fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM), prin asigurarea unui proces decizional transparent. În acest sens, Guvernul a aprobat ieri proiectul Planului sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul sănătății şi asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anii 2018-2020.

În articolele din numerele precedente au fost dezvoltate în detaliu principalele noțiuni și concepte în ceea ce ține de desfășurarea activității de întreprinzător pe teritoriul RM de către o entitate străină. Astăzi vom analiza unele situații specifice, și anume: a)impozitarea activității companiilor de transport ce operează internațional; b)impozitarea activității în cadrul întreprinderilor asociate; c)impozitarea activității în cadrul societăților civile.

Potrivit art.117 alin.(1) din Codul fiscal, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul ţării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză.

Procesul de elaborare a politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 a fost încheiat prin adoptarea Legii nr. 171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 171/2019). Elaborarea și aprobarea proiectului de Lege nr. 171/2019 a fost ghidată de câteva aspecte importante, și anume: • stabilirea unor reguli clare de impozitare bazate pe simplitate în procesul de calculare și achitare a impozitelor și taxelor; • asigurarea unei previzibilități a politicii fiscale și crearea unui mediu investițional atractiv; • stimularea proceselor economice; • extinderea bazei fiscale.

Dacă compania desfășoară activitate de turism, plasând în exteriorul încăperii pe lângă denumirea companiei și genul principal de activitate – Agenție de turism

Serviciul Fiscal de Stat comunică că, incepând cu luna noiembrie curent, taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova poate fi achitată on-line, prin intermediul Serviciului Guvernamental de Plăți Electronice (MPay). În acest scop, Agenția de Guvernare Electronică a realizat un model funcțional, rapid și sigur de plată on-line a taxei pentru folosirea drumurilor similar altor taxe. Achitarea poate fi efectuată doar de către deținătorii mijloacelor de transport înmatriculate în Republica Moldova.

Ca urmare a viziunii strategice a Guvernului R. Moldova pe termen mediu și lung de reconciliere între necesitatea de dezvoltare economică și protecția garanțiilor salariaților în domeniul muncii în conformitate cu standardele europene în acordarea de către angajatori salariaților a alocației individuale de hrană, sub formă de tichete de masă, au fost adoptate Legea nr. 166 din 21.09.2017 cu privire la tichetele de masă (Monitorul Oficial nr. 364-370, 2017, art. 618) (în continuare − Lege) și Hotărârea de Guvern nr. 227 din 12.03.2018 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de operare cu tichetele de masă (Monitorul Oficial nr. 84-93, 2018, art. 255) (în continuare − Regulament), în urma cărora Ministerului Finanțelor i-a fost stabilit ca scop realizarea continuă a sarcinilor în domeniul vizat.

Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI) și Camera de Comerț și Industrie au lansat concursurile “Marca Comercială a Anului 2016” și “Premiul pentru realizări în domeniul calității 2016”.

Biroul Național de Statistică informează, că exporturile de mărfuri realizate în luna iulie 2018, s-au cifrat la 218,9 mil. dolari SUA, cu 2,2% mai mult față de luna precedentă și cu 14,2% — comparativ cu luna iulie 2017. În ianuarie-iulie 2018 exporturile de mărfuri au totalizat 1534,1 mil. dolari SUA, volum superior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2017 cu 25,8%.

Măsurile de politică comercială sunt stabilite prin acte normative la nivel naţional şi se aplică la importul şi exportul anumitor categorii de mărfuri. Politica comercială include şi restricţiile cantitative şi interdicţiile comerciale în probleme de politică externă (embargouri şi sancţiuni). Unele dintre acestea acoperă toate aspectele relaţiilor comerciale, altele vizează numai anumite produse sau grupe de produse.

Îmbunătăţirea performanţei coridoarelor comerciale ale Republicii Moldova poate contribui la reducerea costurilor comerciale şi elibera potenţialul latent, în special pentru comercianţii mici, pentru care costurile comerciale curente sunt prea mari, se spune în sinteza evaluării coridoarelor comerciale (ECC), realizată în cadrul Programului pentru Reforme Structurale în Moldova şi finanțat de USAID, care a fost prezentată, pe 18 iulie curent, la Chișinău.

INTRODUCERE Precizări prealabile. Așa cum relatam în articolul introductiv din luna august 20181, în 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectura a doua proiectul de lege privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, stabilind data de intrare în vigoare la 1 ianuarie 20192. După redactarea proiectului adoptat a fost, însă, necesară aprobarea acestuia în lectură finală. Astfel, la 15 noiembrie 2018, Parlamentul a adoptat în a treia lectură, finală, Legea privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 (în continuare „Legea de modernizare”).

Poziția economică și geografică favorabilă a Republicii Moldova urmează a fi valorificată pe deplin prin facilitarea comerțului cu țările din regiune, dar și cu cele situate la mii de kilometri, a constatat în discursul susținut în limba română Excelenţa Sa Jemes D. Pettit, ambasadorul SUA în țara noastră, la evenimentul de prezentare a studiului de evaluare a coridoarelor comerciale ale RM, care a fost realizat în cadrul Programului pentru Reforme Structurale în Moldova, fiind finanțat de USAID și desfășurat la 18 iulie curent la Chișunău.

Am importat marfa, însă aceasta nu corespune calității – varul nu intra în reacție cu apa. Întreprinderea vânzatoare a întocmit pentru comparator invoice cu minusul costului mărfii necalitative. Acest invoice trebuie prezentat la biroul vamal? Marfa necalitativă o trecem la cheltuieli? La efectuarea urmatoarei operaţiuni de import sa prezentăm în vamă invoice-ul cu minus? Cum să procedam în acest caz din punctele de vedere fiscal, vamal şi contabil?

Cum se contabilizează pungile din hârtie procurate în cantităţi mari şi utilizate ca ambalaj pentru mărfurile vândute? La care cont se ţin şi când se casează?