Potrivit prevederilor pct.11 subpct.11) din Instrucțiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special ,,Factura fiscală”,

La 22 iunie 2017 colaboratorii Inspectoratului de Poliţie Orhei au constatat faptul că persoana fizică A. transporta marfă fără ca să dispună de actele care ar confirma provenienţa şi originea acesteia. În baza procesului-verbal cu privire la contravenţie, acţiunile cetăţeanului A. au fost încadrate de agentul constatator în baza prevederilor art. 265 din Codul contravenţional, iar dosarul a fost remis instanței de judecată pentru examinare conform competenţei.

Dacă agentul economic livrează mai mult de 100 de denumiri de mărfuri, în baza unei singure facturi fiscale, este obligat să completeze toate denumirile mărfurilor/activelor livrate sau este suficient să indice numai data și numărul actului de primire-predare a mărfurilor?

La completarea facturii fiscale în cazul livrarii serviciilor se completeaza rândul 5 „Punct încărcare” si rândul 6 „Punct descărcare”, având în vedere că în Ordinul nr. 118 din 28.08.2017 acestea nu sunt prevăzute? Ce adresă trebuie indicată dacă serviciul livrat se acordă în mod electronic şi poate fi accesată din orice punct cu acces la internet atât din ţară cât şi de peste hotare?

Cumpărătura de control, conform art. 224 alin. (1) din Codul fiscal (CF), este o modalitate de control, exprimată în crearea artificială de către funcționarul fiscal a situației de procurare a bunurilor materiale, de efectuare a comenzii de executare a lucrărilor sau de prestare a serviciilor fără scopul de a le achiziționa (consuma) sau de a le comercializa. Cumpărătura de control poate fi efectuată atât în monedă națională, cât și în valută străină. Amintim că, în condițiile art. 214 alin. (1) din CF, controlul fiscal are drept scop verificarea modului în care contribuabilul respectă legislația fiscală într-o anumită perioadă sau în câteva perioade fiscale. Acesta este exercitat de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și/sau de un alt organ cu atribuții de administrare fiscală, în limitele competenței, la fața locului și/sau la oficiul acestuia.

Procesul de elaborare a politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 a fost încheiat prin adoptarea Legii nr. 171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 171/2019). Elaborarea și aprobarea proiectului de Lege nr. 171/2019 a fost ghidată de câteva aspecte importante, și anume: • stabilirea unor reguli clare de impozitare bazate pe simplitate în procesul de calculare și achitare a impozitelor și taxelor; • asigurarea unei previzibilități a politicii fiscale și crearea unui mediu investițional atractiv; • stimularea proceselor economice; • extinderea bazei fiscale.

În conformitate cu prevederile art. 44 alin.(1) lit. c) din Codul fiscal (CF), persoanele juridice aplică metoda de evidenţă – contabilitatea de angajamente, conform căreia venitul este raportat la perioada fiscală în care a fost câştigat; sumele reducerii de preţ, ale disconturilor şi rabaturilor acordate/primite în perioada de gestiune pentru livrările/achiziţiile efectuate în anii precedenţi se raportează şi se deduc respectiv în scopuri fiscale în perioada fiscală în care acestea au fost constatate şi/sau calculate, şi/sau acordate.

Potrivit art.117 alin.(1) din Codul fiscal, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul ţării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză.

Actualmente, legislația vamală a Republicii Moldova este formată din Codul vamal (CV), Legea cu privire la tariful vamal, Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice, Legea cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, alte acte legislative și normative elaborate întru executarea actelor legislative menționate și o serie de acte legislative sau normative de specialitate ce conțin, de asemenea, norme din domeniul vamal.

Genul de activitate al companiei X este importul şi vânzarea produselor alimentare. Am fost impuşi sa nimicim marfa care nu corespunde cerintelor. Nimicirea se va efectua de catre o companie Y competentă. În baza la ce document vom elibera marfa companiei Y spre nimicire?

Întreprinderea noastră a importat în luna februarie peliculă din polietilenă. Codul poziției tarifare indicat în declarația vamală este 39201089. În anexa 8 la Legea 1540, în poziția tarifară 3920 este scris «cu excepția 392010”. Va fi oare supusă taxei pentru poluarea mediului marfa cu poziția tarifară 39201089?

În conformitate cu prevederile art.11 alin.(5) din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului (în continuare Lege), baza impozabilă pentru mărfurile importate indicate în anexa nr.8 din Lege, constituie valoarea facturată a acestora (valoarea din invoice).

În conformitate cu prevederile lit. b) alin. (10) art. 102 din Codul fiscal, subiectul impozabil are dreptul la deducerea TVA achitate sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale procurate dacă dispune de documentul

În urma unui import de marfă care ulterior se va efectua livrări scutite de TVA, serviciile de broker vamal în ce boxa a declarației TVA12 trebuie incluse?

În ce boxă a Declarației privind TVA se va reflecta stornarea TVA în cazul rebuturilor? În cazul când efectuăm procurări de marfa ce nu țin de activitatea noastră, TVA îl trecem la cheltuieli? În ce boxa indicăm aceste date?

Potrivit art.117 alin.(2) din Codul fiscal, factura fiscală trebuie să includă următoarele informaţii:

În conformitate cu prevederile art.109 alin.(2) din Codul fiscal, la serviciile importate, termenul obligației fiscale și data achitării TVA se consideră data efectuării plății, inclusiv a plății prealabile pentru importul de servicii.

Regimul fiscal privind aplicarea TVA se determină în dependenţă de locul prestării serviciului, stabilit în conformitate cu art.111 din Codul fiscal

1. (35.1.14) Care este modalitatea completării facturii fiscale la efectuarea livrărilor scutite de TVA și celor ce nu constituie obiect al impunerii cu TVA?

Potrivit art.70 din Codul fiscal, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obţinut: în Republica Moldova din activităţi de întreprinzătorsau din munca prin contract (acord) de muncă;peste hotarele Republicii Moldova din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă.