Congresul SUA a aprobat luni seara, pentru prima oară din 2009, un acord amplu referitor modul în care va fi cheltuit bugetul în valoare de 1.012 miliarde de dolari, dar a refuzat să ratifice o majorare a capitalului FMI, prevăzută într-o reformă convenită în 2010, relatează Financial Times. Acordul reprezintă o actualizare a priorităţilor de cheltuieli ale SUA, după mai mulţi ani în care guvernul nu putea, din cauza dezacordurilor din Congres, să realoce fonduri şi va preveni blocarea activităţilor guvernamentale, prin finanţarea activităţilor până în septembrie.

Întreprinderile de stat, aflate în gestiunea ministerelor, activează ineficient, iar ponderea lor la acumularea de venituri la BPN este nesemnificativă, a declarat Şeful IFPS, Ion Prisăcaru, în cadrul unei mese rotunde cu participarea reprezentanţilor ministerelor responsabile de gestionarea întreprinderilor de stat. Potrivit lui, din totalul celor 1530 de întreprinderi de stat, 1289 nu activează, iar, din cele 241 care au activităţi, circa 100 generează, an de an, doar pierderi.

Populaţia şi companiile din Statele Unite ar putea ajunge în situaţia de a plăti pentru a-şi ţine banii la bancă, dacă Rezerva Federală americană (Fed) reduce dobânda pe care o achită pentru fondurile atrase de la instituţiile de credit, au avertizat mai multe mari bănci americane.

Veniturile din taxe ale Germaniei vor creşte, probabil, mai puternic decât estimează autorităţile atât în acest an, cât şi în perioada următoare, iar până în 2018 încasările suplimentare ar putea totaliza până la 100 de miliarde de euro, potrivit Frankfurter Allgemeine Zeitung, citat de Reuters.

Băncile centrale riscă să provoace bule speculative pe piaţa de capital şi cea imobiliară, prin măsurile de stimulare economică, fiind mai uşor să susţină creşterea preţurilor acţiunilor şi locuinţelor decât să prevină încetinirea inflaţiei sub ţintele stabilite, relatează Bloomberg. Scăderea preţurilor, de la benzină şi până la cafea, poate fi o veste bună pentru cumpărători, dar dezinflaţia îngreunează rambursarea datoriilor şi creşterea profiturilor. Cel mai mare pericol este atunci când dezinflaţia (scăderea ratei inflaţiei) devine deflaţie (scădere prelungită şi generalizată a preţurilor), situaţie în care populaţia amână achiziţiile în aşteptarea unor preţuri mai mici, iar companiile amână investiţiile şi angajările, din cauza scăderii cererii pentru produsele lor.

O alta etapă a procesului de insolvabilitate este aplicarea faţă de debitor a procedurii planului în cadrul procesului de insolvabilitate. Conform prevederilor art. 2 al Legii insolvabilităţii nr. 632-XV din 14.11.2001, precum şi a Hotărîrii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 34 din 22.11.2004 „Cu privire la aplicarea Legii insolvabilităţii de către instanţele judecătoreşti economice”, procedură a planului este procedura aplicabilă debitorului în cadrul procesului de insolvabilitate, reprezentînd modalitatea de satisfacere a creanţelor creditorilor prin realizarea unui plan complex de măsuri de remediere financiară şi economică a debitorului şi/sau de valorificare a masei debitoare. Procedura planului are cel puţin două justificări: pe de o parte, este păstrat întreprinzătorul ca subiect de drept, acordînduise şansa unui nou început, iar, pe de altă parte, procedura permite creditorilor să recupereze mai multe procente din creanţe decît ar fi obţinut printro simplă lichidare.

На этой неделе, в четверг, Джанет Йеллен выступит в банковском комитете сената. В ходе своего выступления она будет отвечать на всевозможные вопросы законодателей, пишет Market Watch. Участники рынка желают услышать хоть какие-то намеки на будущую политику ФРС, которую возглавит госпожа Йеллен. Будет ли новый председатель придерживаться сверхмягкой монетарной политики, которую проповедует Бен Бернанке, или же она начнет цикл ужесточения?

1. Venituri sub formă de salariu Salariu reprezintă orice recompensă sau cîştig evaluat în bani, plătit angajaţilor de către angajator sau de organul împuternicit de acesta, în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca executată sau ce urmează a fi executată (Legea salarizării Nr. 847 din 14.02.2002) şi este impozitat, conform art. 15 al Codului fiscal la cotele de 7% şi 18%, în dependenţă de suma venitului anual impozabil (pentru anul 2012, aceasta a reprezentat 7% pentru venitul anual ce nu a depăşit 25 200 lei şi 18% pentru venitul ce a depăşit bariera menţionată). Totodată, lucrătorul are dreptul să ceară ca patronul să reţină din plăţi impozitul la cota de 18% (art. 88 Codul Fiscal). Venit impozabil pentru contribuabil – persoană fizică – angajat reprezintă plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare. Persoanele fizice rezidente ale Republicii Moldova, care activează pe bază de contract de muncă sau prestări servicii în cadrul misiunilor diplomatice, acreditate în Republica Moldova, achită impozitul pe venit din plăţile primite pentru munca efectuată şi serviciile prestate.

NOTĂ INFORMATIVĂ la proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului Ţinem să menţionăm, că prin art. XXXVII al Legii nr. 324 din 23.12.2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (în vigoare din 1 ianuarie 2014), cadru legislativ care stabileşte politica fiscală pentru anul 2014, s-au operat amendamente la art. 11 al Legii nr. 231 din 23.09.2010 cu privire la comerţul interior în partea ce ţine de prestarea serviciilor de alimentaţie publică.

Biroul Naţional de Statistică relatează, că în luna septembrie 2013 preţurile producătorului în industrie au înregistrat creşteri cu 0,5%2 faţă de august curent, cu 2,5% faţă de decembrie 2012 şi cu 3,4% − faţă de septembrie 2012.

Rata șomajului în Germania a crescut în luna noiembrie la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani și jumătate, a anunțat joi Agenția federală pentru ocuparea forței de muncă, transmit Bloomberg și Reuters. Datele vin după ce acordul de coaliție încheiat miercuri de conservatorii cancelarului german Angela Merkel cu Partidul Social-Democrat (SPD) prevede introducerea salariului minim interprofesional de 8,50 euro pe oră. Confederația Industriei Germane (BDI) a avertizat că acest acord pune în pericol economia germană și ar putea duce la concedieri.

Autoritatile din Germania au decis introducerea unei taxe de autostrada pentru soferii straini. Acesta tema a fost subiectul central al dezbaterilor purtate de conservatorii cancelarului german Angela Merkel si social-democratii, iar dupa mai multe saptamani de negocieri s-a ajuns la concluzia ca trebuie luata o astfel de masura.

Aspecte generale juridice În conformitate cu capitolul IX din Codul civil al Republicii Moldova, arenda este contractul încheiat între o parte – proprietar, uzufructuar sau un alt posesor legal de terenuri şi de alte bunuri agricole (arendator) – şi altă parte (arendaş) cu privire la exploatarea acestora pe o durată determinată şi la un preţ stabilit de părţi.

Biroul Naţional de Statistică informează că, în ianuarie-septembrie 2013 produsul intern brut a însumat 73312 milioane lei, preţuri curente de piaţă, în creştere — în termeni reali — cu 8,0% faţă de ianuarie-septembrie 2012. Produsul intern brut estimat pentru trimestrul III 2013 a fost de 29936 milioane lei, în creştere – în termeni reali – cu 12,9% faţă de trimestrul III 2012.

Numărul de taxe şi contribuţii din România şi plăţile aferente continuă să rămână mare comparativ cu ţările dezvoltate, astfel că firmele ajung să aloce mai mult timp pentru administrarea fiscală a afacerii decât pentru a se ocupa de business. Banca Mondială a ajuns la concluzia că România are cele mai multe plăţi fiscale din UE, pentru achitarea cărora o companie pierde anual 200 de ore. Consultanţii fiscali caracterizează relaţia contribuabilului român cu Fiscul ca fiind „o permanentă aventură“, el trebuind să se înarmeze cu foarte multă răbdare când se duce la ghişeele Fiscului.

Legea Bugetului de stat pe anul 2014 a fost votată, în prima şi a doua lectură, la venituri în sumă de 25,7 miliarde de lei, la cheltuieli în valoare de 28,1 miliarde de.lei şi un deficit de 2,4 miliarde de lei. Deficitul bugetului de stat pe 2014 se preconizează că nu va depăşi 2,3 la sută din Produsul Intern Brut, mai mic decât cel estimat pentru anul curent. Se estimează că până la finele anului 2013, politica bugetar – fiscală va rămâne una prudentă, iar deficitul bugetar nu va depăşi 2,35% în PIB. Cea mai mare parte, 66,5 la sută, a deficitului bugetului de stat pentru 2014 reprezintă cheltuielile pentru proiectele finanţate din surse externe.

În conformitate cu prevederile art. 541 alin. (1) din Codul fiscal, subiecţi ai impunerii sînt agenţii economici, care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi întreprinzătorilor individuali.

Indicele Compozit Anticipator (ICA) îşi continuă trendul ascendent conturat pe parcursul acestui an, nivelul de 96,9 de puncte în septembrie a fost urmat de 98,9 la sută în octombrie, semn că economia continuă să se recupereze, potrivit publicaţiei „Realitatea Economică”, editată de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, informează MOLDPRES.

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect şi reprezintă o sursă importantă de venit la bugetul de stat. Taxa pe valoarea adăugată (în continuare – T.V.A.) este un impozit general de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate, care sunt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova.

In continuare ne vom referi la principalele masuri de politica fiscala si administrare fiscala, precum si aspecte de perfectionare a legislatiei fiscale nationale, care se propun a fi implementate/mentinute in anii 2012 — 2013 si urmeaza a fi aplicate de organele fiscale, in contextul legilor nr.158 din 05.07.2012 si nr.178 din 11.07.2012: Impozitul pe venit Mentinerea sistemului progresiv de impozitare a veniturilor persoanelor fizice si a cotelor impozitului, de 7% si 18%.Majorarea transelor de venit impozabile, de la 25200 lei anual la 26700 lei anual.Majorarea marimii scutirii anuale personale cu 480 lei, de la 8640 lei la 9120 lei, a scutirii anuale personale majore cu 720 lei, de la 12840 lei la 13560 lei, si a scutirii anuale pentru persoane intretinute cu 120 lei, de la 1920 lei la 2040 lei.