În scopul executării prevederilor art. 92 alin. (5) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997

Un podcast de educație financiară este lansat astăzi de Banca Națională a Moldovei și Clubul Presei Economice. Primul episod cu titlul „De unde apar banii” vorbește despre apariția băncilor și tratează subiecte precum creditarea, economisirea pentru viitor, sistemul de plăți etc. Podcastul face parte din proiectul „Învață! Dă sens banilor” desfășurat de Banca Națională împreună cu alte instituții. „Un angajament social al Băncii Naționale este creșterea nivelului de educație financiară a cetățenilor, iar această inițiativă ne va permite să ajungem la un public cât mai larg, instruit astfel încât deciziile pe care le ia să-i aducă beneficiile scontate. La fel, ne dorim să oferim publicului ocazia comodă de a se documenta într-un format atractiv în timp ce fac alte lucruri: merg în transport, fac sport sau desfășoară alte activități”, spune guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu.

Serviciul Fiscal de Stat aduce la cunoștința tuturor contribuabililor că înregistrarea/ reînregistrarea/ radierea din evidență a ECC pe perioada stării de urgență se efectuează conform modului stabilit în Regulamentul cu privire la modul de evidență și sigilare a echipamentelor de casă și de control (în continuare – Regulament). Modul de expediere la/primire de la reparație a mașinilor de casă și de control/imprimantelor fiscale (MCC/IF) pe perioada stării de urgență este stabilit în circularele SFS nr. 26-11/1-12/5045 din 27.03.2020 și nr. 26-11/1-12/213 din 10.04.2020.

Gradul de implementare a Ghișeului unic de raportare electronică, problemele întâmpinate de agenții economici și soluțiile de depășire a acestora au fost examinate astăzi în cadrul unei ședințe, prezidată de premierul Pavel Filip. Ghișeul unic a fost lansat la 27 ianuarie 2018 și reprezintă o platformă on-line de prezentare a rapoartelor. În prezent, pe portalul raportare.gov.md sunt transmise 131 de rapoarte către autoritățile publice: Serviciul Fiscal de Stat, Casa Națională de Asigurări Sociale, Casa Națională de Asigurări în Medicină, Biroul Național de Statistică și Ministerul Finanțelor.

Intermedierea închirierii de locuinţe, conform art. 1673 alin. (1) din Codul civil (CC), este contractul prin care o parte (intermediar locativ) se obligă să intermedieze ori să indice celeilalte părţi ocazia de a încheia un contract de închiriere a unei locuinţe și se aplică dispoziţiile generale în măsura în care din normele stabilite nu rezultă altfel. Regulile privind contractele de intermediere locativă nu se aplică contractelor care au drept obiect intermedierea închirierii de locuinţă pentru turişti.

Conform art. 92 alin. (2) și (3) din Codul fiscal

Executivul a aprobat în ședința din 25 martie curent proiectul hotărârii de Guvern ce prevede actualizarea coeficienților cumulativi de indexare a pensiilor, precum și specificarea coeficienților de valorizare a venitului asigurat pentru anul 2019. Aceștia se vor aplica la calculul pensiilor începând cu 1 aprilie 2020. Astfel, coeficientul de valorizare a venitului asigurat în anul 2019 constituie 1,0%. Menționăm că, în conformitate cu art.8 din Legea privind sistemul public de pensii, valorizarea reprezintă indexarea venitului mediu lunar asigurat realizat începând cu 1 ianuarie 1999, reieșind din coeficientul de creștere a salariului mediu pe economie din perioadele contributive până la anul precedent anului de stabilire a pensiei.

Activitățile Serviciului Fiscal de Stat de aducere în cadrul legal a persoanelor fizice și juridice care oferă în chirie bunuri imobile continuă și au drept scop asigurarea unui nivel înalt de conformare fiscală în acest domeniu de activitate. Astfel, pe parcursul lunilor ianuarie-august 2019, la Direcțiile deservire fiscală au fost înregistrate 8 284 contracte de dare în locațiune/chirie/arendă a bunurilor imobile, iar la buget au fost încasate venituri în sumă de 14,1 mil lei, depășind veniturile încasate în perioada similară a anului precedent cu 4,1 mil lei, creșterea constituind 41,3 %.

Pe platforma Ministerului Economiei și Infrastructurii a avut loc o ședință online cu reprezentanții asociațiilor de business, ai Agenției Proprietăți Publice, primăriei municipiului Chișinău, Regiei transport public pentru a identifica soluții de fluidizare a fluxului de călători în transport la orele de vârf. Având în vedere că majoritatea pasagerilor sunt angajații întreprinderilor mari din capitală, s-a discutat ca agenții economici care nu asigură transportarea organizată a muncitorilor la întreprinderi să examineze posibilitatea corelării programului de lucru cu ale întreprinderilor din vecinătate. În acest fel, muncitorii vor circula la ore diferite și nu vor aglomera transportul public.

Specificul anului 2020, fiind determinat de situația epidemiologică atât la nivel național cât și internațional, dar și de calamitățile naturale din sectorul agricol, impune noi adaptări ale politicilor publice de natură bugetar-fiscală. Întreprinderea măsurilor complexe care rezultă din situația creată și care sunt direcționate spre susținerea mai multor domenii economice afectate continuă să fie o prioritate.   În acest sens, proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative aprobat de Guvernul Republicii Moldova în data de 30 noiembrie 2020 conține atât măsuri de diminuare a presiunii fiscale cât și mecanisme noi de subvenționare, în vederea susținerii relansării economice. Cele mai semnificative schimbări conceptuale și sistemice de ordin fiscal și vamal propuse pentru consultări publice pentru anul 2021 sunt sistematizate și descrise în continuare.

Peste 2 400 de cereri de solicitare a subvențiilor în agricultură în sumă de 458,3 mil. lei au fost recepționate de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), de la începutul anului curent. Numărul cererilor a crescut cu 7 la sută față de perioada similară a anului precedent, iar valoarea subvențiilor — cu 35 %. Din totalul cererilor depuse, AIPA a autorizat spre plată peste 1 600 de dosare, în valoare de 251 mil. lei.

În prezent, tot mai multe tranzacții economice se efectuează cu plata amânată sau în credit comercial, care este un tip de împrumut acordat de un furnizor unui cumpărător sub forma unei amânări sau a unei plăți în rate pentru bunurile, lucrările sau serviciile achiziționate. De regulă, creditul comercial se acordă pe termen scurt, scadențele fiind stipulate în contractul încheiat între vânzător și cumpărător. Care sunt avantajele, dar și riscurile unui credit comercial atât pentru entitatea-cumpărător, cât și pentru furnizor?

Contribuabilul „X”, înregistrând restanţe faţă de bugetul public naţional, a depus cerere la organul fiscal privind modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale prin eşalonare. În scopul asigurării stingerii acesteia, contribuabilul a propus în gaj organului fiscal un bun mobil care îi aparţine cu drept de proprietate, precum şi un bun imobil ce aparţine cu drept de proprietate entităţii „Y”. Poate beneficia contribuabilul „X” de modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale prin eşalonare?

Potrivit art. 141 alin.(2) din Codul fiscal, plăţile salariale efectuate angajaţilor sau în folosul acestora de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei în baza legislaţiei muncii şi actelor normative ce conţin norme ale dreptului muncii nu generează obligaţii suplimentare privind impozitul pe venit aferent acestor plăţi conform titlului II din Codul fiscal, impozitul în cauză fiind inclus în componenţa impozitului unic reglementat de cap.1 titlul X din Codul fiscal.

Articolul 102 (10) din Codul fiscal reglementează că, subiectul impozabil are dreptul la deducerea TVA achitate sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate dacă dispune: a) de factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pe care a fost achitată ori urmează a fi achitată TVA, sau

În perioada 7-29 aprilie curent subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă (STOM) au emis 3788 de decizii de stabilire a dreptului la ajutor de șomaj. Totodată, în scopul susținerii la integrarea pe piața muncii și protecției în caz de șomaj, de la începutul anului curent până la data 29 aprilie, STOFM au implementat măsuri de ocupare a forței de muncă pentru 32404 șomeri.

Potrivit pct.6 din Instrucțiunea privind modul de calculare şi achitare a plăţilor pentru emisiile şi deversările de poluanţi şi depozitarea deşeurilor (Anexa nr.3 la ordinul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului nr.15 din 22 ianuarie 2019)

Indemnizaţiile de concediere stabilite conform legislaţiei se atribue la alte venituri impozabile potrivit art. 18 lit.o) din Codul menționat. Prevederile art.186 alin.(1) lit. a), b), c) din Codul muncii (Legea nr.154 din 28.03.2003), stabilește plata unei indemnizaţii de eliberare din serviciu, salariaţilor concediaţi în legătură cu lichidarea unităţii sau cu încetarea activităţii angajatorului persoană fizică, sau cu reducerea numărului ori a statelor de personal la unitate pentru prima pentru a doua lună, și a treia lună după concedierea salariatului.

Situația în domeniul investițiilor în contextul crizei pandemice a fost abordată în cadrul unei videoconferințe, cu participarea Ministrului Economiei și Infrastructurii, Sergiu Railean și echipa de experți a proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova pe politici economice”, implementat cu suportul GIZ. În cadrul discuțiilor, experții au menționat că situația de criză provocată de pandemia COVID-19 a schimbat planurile investitorilor locali și străini. În majoritatea țărilor europene, în primele luni ale anului curent se înregistrează o reducere a activităților investiționale.

Începând cu 1 ianuarie 2020, examinarea cererilor de înregistrare a desenelor și modelelor industriale se va efectua în conformitate cu Ghidul elaborat de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală. Potrivit Ghidului, cererea de înregistrare a desenului sau modelului industrial şi documentele anexate se depun de către solicitant sau de reprezentantul acestuia la AGEPI în două exemplare. Aceasta poate fi depusă prin poștă, direct la Agenție, prin fax, cu excepţia imaginilor color, prin mijloace electronice sau depunere online prin intermediul serviciului e-AGEPI.