Continuăm publicarea celor 34 de tipologii ale managerului nesuferit, descrise de angajați. Acestea au fost propuse de vizitatorii siteului www.traininguri.ro, unde a fost lansat un concurs în acest sens. 11. Managerul obsedat de monitorizare Managerul nesuferit este managerul care le știe pe toate și vrea să știe tot ce se întâmplă în mintea și în calculatorul tău, cel care te pune să îți cronometrezi activitățile – fiecare 2 minute pe care le-ai petrecut cautând un folder, cele 30 de secunde în care ai vorbit cu cine știe ce client la telefon.

Rata șomajului în Uniunea Europeană a scăzut la 8% în februarie, de la 8,1% în ianuarie și de la 8,9% în perioada similară din 2016, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Ca urmare a viziunii strategice a Guvernului R. Moldova pe termen mediu și lung de reconciliere între necesitatea de dezvoltare economică și protecția garanțiilor salariaților în domeniul muncii în conformitate cu standardele europene în acordarea de către angajatori salariaților a alocației individuale de hrană, sub formă de tichete de masă, au fost adoptate Legea nr. 166 din 21.09.2017 cu privire la tichetele de masă (Monitorul Oficial nr. 364-370, 2017, art. 618) (în continuare − Lege) și Hotărârea de Guvern nr. 227 din 12.03.2018 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de operare cu tichetele de masă (Monitorul Oficial nr. 84-93, 2018, art. 255) (în continuare − Regulament), în urma cărora Ministerului Finanțelor i-a fost stabilit ca scop realizarea continuă a sarcinilor în domeniul vizat.

Cel mai mare preț pentru vinul moldovenesc a fost oferit în Singapore, iar cel mai mic în Georgia. De remarcat că diferența prețului de achiziție din cele două țări este de peste 24 de ori. În 2016, Republica Moldova a exportat peste 133 mii tone de vin în tocmai 63 de țări, în valoare de peste $107 mil. Aceasta este cu $10,2 mil. mai mult decât în 2015. Aceste rezultate au clasificat Moldova pe locul 22 în lume în exportul de vinuri, având o pondere de 0,3% din exportul mondial de vinuri.

Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE-28) au însumat $429,7 mil., ceea ce constituie cu 15,7% mai mult față de ianuarie-aprilie 2016), deținând o cotă de 63,0% în total exporturi, înregistrând o creştere neesenţială comparative cu aceeaşi perioadă a anului 2016.

Veniturile obținute de instituția de învăţământ profesional tehnic din prestarea contra plată a serviciilor educaționale nu vor fi utilizate exclusiv pentru dezvoltarea instituţiei, pentru că se propune excluderea acestei prevederi din Hotărârea nr. 1077/2016 cu privire la finanțarea în bază de cost per elev a instituțiilor publice de învăţământ profesional tehnic. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea unor hotărâri ale Executivului în contextul regimului economico-financiar de autogestiune al acestor instituții de învățământ.

Contracte de finanțare nerambursabilă în sumă de 7,26 mln. lei au fost semnate de 37 beneficiari ai Programului PARE 1+1. Ceremonia de semnare a contractelor a avut loc marți, 20 iunie, în incinta Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Antreprenorii beneficiari vor investi în economia țării circa 20 mil. lei și vor crea circa 150 locuri de muncă. Din cei 37 de antreprenori, care au semnat contractele de finanțare nerambursabilă, 15 sunt lucrători migranți reveniți în Republica Moldova. Determinarea lor de a reveni în țară și de a investi banii câștigați peste hotare în propria afacere, reprezintă scopul major al Programului PARE 1+1.

În Monitorul Oficial din 10 mai curent a fost publicat Ordinul SFS nr. 194 din 25 aprilie 2019 privind aprobarea Regulamentului cu privire la procedura de comunicare a actelor emise de Serviciul Fiscal de Stat. Documentul a fost elaborat în scopul stabilirii modului de aducere la cunoștință a actelor emise de SFS, precum și a citațiilor. Astfel, conform Regulamentului, actele SFS se expediază destinatarului prin poștă, după caz, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire sau prin orice alt mijloc care să asigure transmiterea și confirmarea primirii actului, cum ar fi – telegramă, fax sau e-mail ori se înmânează personal destinatarului.

În această ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md” lansăm o rubrică nouă – „Resursele minerale”. Primul articol publicat în compartimentul dat ține de particularitățile contabilității la entitățile care desfășoară activitate de extracție a resurselor minerale prin prisma: • noțiunii privind resursele minerale; • costurilor de intrare a resurselor minerale; • criteriilor de recunoaștere a resurselor minerale în Moldova, conform Standardului Național de Contabilitate „Imobilizări necorporale și corporale”; • contabilității costurilor de explorare; • modului de constituire și contabilizare a cheltuielilor de refacere a terenurilor; • calculației costului resurselor minerale extrase.

Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015) stipulează regulile care urmează a fi respectate de către autoritățile contractante în cadrul desfășurării procedurilor de achiziții publice în ceea ce privește publicarea datelor și informațiilor aferente acestora. Odată cu ajustarea legislației naționale în materie de achiziții publice, la Directivele UE au fost aduse un șir de modificări în ceea ce privește asigurarea publicității și transparenței. Drept urmare, autoritățile contractante sunt obligate să ofere mai multe informații cu privire la achiziții.

La etapa actuală atestăm o dezvoltare vertiginoasă a tehnologiilor avansate, a domeniului de utilizare a acestora, precum și a instrumentelor de plată. Ritmul accelerat al progresului tehnologic, deseori, creează probleme autorităților, care nu reușesc să adapteze legislația pentru realitatea economică, lăsând astfel lacune, semne de întrebare și spațiu de interpretare. Actualmente companiile din domeniul tehnologiilor informaționale dezvoltă produse și servicii IT pe care tind să le comercializeze în mod rapid, eficient și cu costuri cât mai reduse.

§1. INTRODUCERE Codul civil al R. Moldova, în redacția adoptată la 6 iunie 2002 (pe care în continuare –„redacția anterioară”), deși avea o reglementare oarecum bună și detaliată a rezoluțiunii contractului, nu tot timpul era clară și unitară. Legea privind modernizarea Codului civil (CC) și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15 noiembrie 20181 (în continuare – „Legea de modernizare”), introduce un nou capitol în Cartea a 3-a, Titlul I, al CC, denumit Neexecutarea obligației, care cuprinde art. 901-946. El este unul din capitolele-cheie ale modernizării propuse la CC. În primul rând, fiindcă reglementările sale înlocuiesc complet nu doar fostul capitolul V (Efectele neexecutării obligației), ci

Dincolo de poziționarea pe piață și de produsele sau serviciile oferite, o companie nu poate supraviețui fără coloana ei vertebrală: angajații. În lipsa motivației care să îi împingă spre succes, ei își pot pierde interesul și sentimentul de apartenență, cu o serie de consecințe foarte grave pentru organizație. Dacă ești un manager abil, vei sta mereu cu ochii pe rezultate, dar îți vei pune la contribuție viziunea pentru viitor, prin câteva metode eficace. Stimulează echilibrul viață personală – job În ultimii ani, angajatorii devin din ce în ce mai conștienți cu privire la așteptările pe care le au angajații de la job, dincolo de salariu. O mare parte din cei care activează în companii vor să își mențină productivitatea, dar resimt tot mai mult presiunea unui ritm alert de zi cu zi.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

Ambasadorii Republicii Moldova din cele mai importante capitale au încasat, în 2016, din îndemnizații, câte aproximativ jumătate de milion de lei, pe lângă salariul de aproximativ 10 mii de lei pe lună. Conform unor calcule sumare, venitul mediu al unui ambasador al R. Moldova este de aproximativ 50 de mii de lei pe lună.

Specialiștii companiei Electric-X SRL sunt detașați pentru trei zile în or. Ungheni pentru executarea lucrărilor de montaj al unui stâlp pentru linii electrice. Dat find faptul că aceștia au fost detașați în afara locului permanent de lucru și de trai (Chișinău) și nu au posibilitatea să se reîntoarcă la domiciliu până nu se vor finaliza lucrările de montaj, entitatea a hotărât să le achite un supliment la salariu în loc de diurne. Apare obligația de a reține primele de asigurare obligatorie de asistență medicală și contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii din suplimentele la salariu acordate? Urmează a fi reflectate aceste sume în IPC18?

Actualmente, vânzările online (electronice, prin Internet, virtuale) de mărfuri au intrat în competiție nu doar între ele, ci și cu cele ale magazinelor tradiționale, care au fost nevoite să-și revizuiască modelele de afaceri pentru a rămâne competitive pe piață, acestea fiind impuse atât de situația excepțională și de criză, cât și de faptul că barierele de intrare în mediul online astăzi sunt mai mici decât cele offline.

La 12 aprilie este marcată Ziua Mondială a aviației și cosmonauticii, după ce, acum 57 de ani, cosmonautul rus Iurii Gagarin, la bordul navei Vostok I, a efectuat primul zbor în cosmos, care a durat 108 minute. Moldovenii în cosmos nu au zburat, însă am ajuns, totuşi, și acolo. Prin produsele fabricate în Moldova, am avut un aport esenţial la dezvoltarea industriei cosmonautice.

Primii 33 beneficiari din acest an ai Programului PARE 1+1 au semnat contracte de finanțare în sumă de 6,6 mil. lei. Aceasta reprezintă cea de-a 3-a componentă a Programului, care presupune finanțarea afacerilor potrivit regulii 1+1.

În conformitate cu prevederile stipulate în art. 23 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) toate entitățile mijlocii, entitățile mari și entitățile de interes public întocmesc și prezintă anual, împreună cu situațiile financiare, raportul conducerii, care conține o prezentare fidelă a poziției entității, a dezvoltării și a performanței activităților acesteia și o analiză corelată cu dimensiunea și complexitatea activităților desfășurate.