Autorităţile de reglementare în sec­to­rul financiar trebuie să acorde o atenţie spo­rită sistemului bancar din umbră (sha­dow banking), care a ajuns la aproxi­ma­tiv 60.000 mld. dolari la nivel mon­dial, deoarece repre­zin­tă un risc pentru stabi­litatea financiară glo­bală, iar monito­ri­za­rea acestui sector este necorespunzătoare, a avertizat Fondul Monetar Internaţional (FMI). Sistemul bancar din umbră este alcătuit din companii de intermediere financiară im­pli­cate în activitatea de creditare, cum ar fi fon­durile de hedging (cu capital de risc) şi fon­durile de private equity (capital privat), prin intermediul unor instrumente finan­ciare complexe, dar care nu sunt supuse niciunei reglementări.

În aprilie-iunie curent, fluxurile nete de investiţii directe au sporit de 4,3 ori faţă de primul trimestru şi au însumat 53,12 mil. de dolari. Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, intrările de investiţii străine directe în economia naţională au totalizat 97,1 mil. dolari.

Ultimii cinci ani de criză au dus la triplarea datoriilor acumulate de români prin carduri de credit şi descoperiri de cont. Fenomenul a căpătat amploare atât datorită nevoilor financiare urgente ale clienţilor, cât şi interesului băncilor de a vinde produsele cu cel mai mic grad de risc şi cu cele mai mari dobânzi din piaţă.

Investițiile străine directe nete acumulate în economia Republicii Moldova în semestrul I al anului 2014 au constituit 74,47 milioane de dolari SUA sau de 1,8 ori mai puțin comparativ cu perioada similară a anului precedent, relatează NOI.md. Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, investițiile străine totale în ianuarie-iunie 2014 au însumat 163,97 milioane de dolari, iar refluxul de capital s-a cifrat la 89,5 milioane de dolari. În aceeași perioadă a anului 2013, investițiile străine directe au constituit 186,79 milioane de dolari, iar refluxul de capital – 54,68 milioane de dolari. Astfel, în semestrul I al anului 2014, investițiile străine s-au redus cu 12,2%, iar refluxul de capital a crescut cu 63,7%.

Execuţia bugetară a trecut pe excedent după primele nouă luni, influenţată de venituri de peste 1,1 miliarde lei provenite în luna septembrie din certificatele pentru emisii de gaze cu efect de seră şi tranşa a doua din impozitul pe construcţiile speciale. Încasările în sumă de 452 milioane lei din certificatele pentru emisii de gaze cu efect de seră emise de Ministerul Economiei şi veniturile de 693,7 milioane lei din tranşa a doua a impozitului pentru construcţiile speciale au dus execuţia bugetară de la un deficit de 0,24% din PIB în luna august la un excedent reprezentând 0,06% din PIB la finele lunii septembrie.

Un grup de funcţionari publici din Republica Moldova studiază experienţa Poloniei în dezvoltarea strategiilor naţionale şi regionale de inovare, promovarea antreprenoriatului şi crearea de clustere, în cadrul unui training de instruire, ce are loc în zilele de 13-17 octombrie curent, la Varşovia, Polonia, informează MOLDPRES.

Deşi apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, confirmată de recenta semnare a Acordului de Asociere, pare să deschidă larg uşile pentru investiţii şi atragerea de fonduri europene, văzute ca o gură de oxigen pentru mediul de afaceri, se pare că ţara noastră nu stă prea bine la capitolul absorbţie de fonduri, reuşind performanţa, ca în ultimii circa 15 ani, să rateze fonduri externe de aproape 1,1 miliarde de lei.

În continuarea rubricii cu tematica „Impozitarea nerezidenților”, în această ediție a revistei vom reflecta tratamentul fiscal privind impozitul pe venit, inclusiv deductibilitatea/nedeductibilitatea cheltuielilor în scopuri fiscale pentru întreprinderea rezidentă din Republica Moldova căreia i se furnizează servicii de către persoanele fizice nerezidente detaşate, care obțin venituri din activitatea de muncă desfăşurată pe teritoriul Republicii Moldova în baza contractului de executare a lucrărilor şi/sau prestare a serviciilor încheiat între întreprinderea nerezidentă şi întreprinderea rezidentă din RM.

Datoria creditară a Transnistriei la începutul lunii iulie a depăşit 7,305 mlrd. rub. ($658,1 mil.), majorându-se într-un an cu 315 mil. rub. ($28,4 mil.). Potrivit datelor Serviciului de Statistică al regiunii, aproape o jumătate din datorie — 3,485 mlrd. rub. (+86,3 mil.) — au termenul de achitare expirat. Partea principală a datoriei creditorială — «internă» — depăşeşte 6,017 mlrd. rub.

Guvernul de centru stânga al Suediei se află sub presiunea uriaşă a datoriilor acumulate de populaţie şi a preţurilor supraevaluate cu 20% ale proprietăţilor imobiliare, potrivit FMI, riscuri care umbresc perspectivele economiei, una dintre puţinele care mai performează în Europa.

Începând cu 1 iulie 2014, antreprenorii din 66 de ţări, inclusiv cei din Republica Moldova, pot beneficia de mijloacele financiare ale Fondului olandez pentru Creştere Pozitivă (The Dutch Good Growth Fund – DGGF). Acesta este parte a bugetului Ministerului Afacerilor Externe al Olandei. Scopul DGGF este de a acorda suport întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) din Olanda şi antreprenorilor din pieţele emergente şi ţările în curs de dezvoltare prin facilitarea finanţării investiţiilor locale şi exporturilor.

Banca Centrală Europeană (BCE) va începe, joi, să acorde credite ieftine băncilor din zona euro, prima astfel de operaţiune de refinanţare dintre cele şase pe care instituţia le are în plan până în 2015, în valoare totală de 1.000 miliarde euro, cu scopul stimulării economiei din regiune. Programul de împrumuturi prin care băncile vor primi finanţări mai ieftine ca să suplimenteze creditarea către consumatori face parte din pachetul de măsuri pentru stimularea economiei adoptat de BCE în luna iunie, relatează Financial Times.

Cu toate că trebuia să fie deja aprobat şi de Guvern, şi de Parlament, proiectul legii bugetului de stat nu a fost făcut public deocamdată, astfel că riscăm să începem noul an fără cea mai importantă lege – cea a bugetului. Totuşi, reperele proiectului se regăsesc în Cadrul Bugetar pe termen mediu 2015-2017, elaborat de ministerul Finanţelor. Şi dacă în perioada electorală autorităţile au sporit cheltuielile sociale, în cel mai recent raport de ţară Fondul Monetar Internaţional recomandă ca în următorul an să strângem cureaua, pentru a nu admite creşterea explozivă a deficitul bugetar, care ar putea ajunge până la 7,1% din PIB.

Marile bănci din Europa vor să vândă active neperformante a căror valoare se ridică la 1.720 miliarde dolari, pe fondul intensificării concurenţei între cumpărători şi a presiunilor autorităţilor de reglementare, iar eliberarea de capital ar putea fi benefică economiei prin creşterea creditării.

Instituţiile de creditare spaniole vor să atragă aproximativ 30 miliarde de euro (23,89 miliarde de lire sterline) din noul program de credite ieftine demarat de BCE, pentru a stimula acordarea de credite către firme şi gospodării, a declarat ministrul spaniol al Economiei, Luis de Guindos, transmite Reuters. Programul, denumit TLTRO, permite băncilor să împrumute bani pentru o perioadă de patru ani la costuri fixe scăzute, astfel încât să poată acorda mai multe credite şi să stimuleze creşterea economică.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) analizează schimbarea regulilor pentru acordarea de împrumuturi mari ţărilor cu probleme financiare şi eliminarea excepţiei care a permis creditarea Greciei în 2010 fără o restructurare în prealabil a datoriei statului elen, potrivit Bloomberg.

Comisia Națională a Pieței Financiare, asemenea BNM, a operat modificări normative care prevăd condiții mai puțin severe în ce privește constituirea de provizioane pentru creditele acordate de asociațiile de economii și împrumut unor categorii de debitori. Împrumuturile în scopul cultivării şi/sau prelucrării şi conservării, şi/sau comercializării fructelor şi legumelor, împrumuturile în scopul producerii, prelucrării şi/sau conservării cărnii şi a produselor din carne şi împrumuturile în scopul viticulturii, vinificaţiei, precum şi comerţului cu produsele vitivinicole, acordate de către AEÎ sunt categoriile de credite care vor fi supuse unor cerințe mai avantajoase privind clasificarea în scopul constituirii de provizioane pentru acoperirea pierderilor din împrumuturi.

Banca Centrală Europeană a înaintat şi mai mult pe terenul po­liticilor neconvenţionale bă­tut înainte de SUA şi Marea Bri­tanie reducând dobânda de po­litică monetară de la 0,15% la minimul re­cord de 0,05% şi pe cea a depozitelor con­stituite de bănci de la -0,1% la -0,2% şi va lan­sa două programe prin care va cumpăra pro­duse financiare structurate şi obligaţiuni ga­rantate cu ipoteci emise de băncile din zona euro.

Fluxurile financiare ale vinificatorilor din Moldova în perioada 2006-2013 s-au redus cu 373,5 mil. ($26 mil.). Potrivit agenţiei „INFOTAG”, citând datele unui studiu realizat de Oficiul Național al Viei și Vinului privind situația financiară a celor 18 cele mai mari companii vinicole, cărora le reveneau 80% din exportul de vin în Rusia, situația financiară dificilă a vinificatorilor la direct este legată de nevoia de a deservi împrumuturile în valoare totală de 1,1 mlrd de lei (80,8 mil. dolari).

Pînă pe 15 octombrie va fi anunțată procedura de recepționare a actelor și cea de a eliberare a împrumuturilor agenților economici din creditul polonez în valoare de 100 mil. euro. Din acestea 90 la sută sunt destinate agriculturii, iar printr-o decizie a guvernului, Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură (AIPA) a fost desemnată în calitate de instituție implementatoare.