Producătorul de produse de panificație înscrie în factura fiscală, boxa 10. 9 prețul de livrare a produsului care nu este social important (pâine feliată și ambalată). Suntem în drept să nu ţinem cont de prețul indicat în boxa 10.9, pentru a forma prețul de realizare corect? Luăm în considerare că producătorul indicat încalcă prevederile Hotărârii Guvernului Nr. 774 din 20.06.2016 cu privire la prețurile de comercializare a produselor social importante, conform căreie pâinea feliată și ambalată nu este produs social important.

Dacă subiectul impozabil la momentul efectuării livrării impozabile nu dispune de facturi fiscale și eliberează marfa în baza facturilor, după apariția facturilor fiscale, el trebuie să anuleze facturile?

Întreprinderea are încheiat un contract cu un cumpărător rezident din Moldova, la marfă se aplică TVA 20%, valuta stabilită în contract este dolarul SUA. Marfa se livrează, dar achitarea se face peste de 30 zile, respectiv, cursul valutar este diferit. 1) Cum se facturează diferența de curs valutar (ce înscriere se face în factură? Diferența de curs? 2) În caz că diferența e negativă, ea este deductibilă fiscal? 3) TVA se aplică la diferența de curs și în caz că e negativă e deductibilă?

Prin Legea nr. 178 din 26.07.2018 cu privire la modificarea unor acte legislative (MO al RM nr. 309-320, din 17.08.2018) au fost efectuate modificări la Legea nr. 1466-XIII din 29.01.1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacțiile economice externe. Obiectivele principale ale Legii nr.1466/1998 sunt protecția suveranității și asigurarea securității economice a tării, dezvoltarea economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe, asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacțiile economice externe.

1. (28.4.11) Cum se determină regimul fiscal privind TVA în cazul serviciilor prestate de către un rezident al Republicii Moldova unui nerezident?

Agent economic plătitor de TVA livrează marfă și servicii în zona economică liberă unui agent economic care recent a devenit plătitor de TVA. Până la devenirea ca plătitor de TVA agentul economic eliberează factura fiscală la cota zero, devenind plătitor de TVA, ce factură fiscală eliberează? la cota 0 sau 20%?

Poziția economică și geografică favorabilă a Republicii Moldova urmează a fi valorificată pe deplin prin facilitarea comerțului cu țările din regiune, dar și cu cele situate la mii de kilometri, a constatat în discursul susținut în limba română Excelenţa Sa Jemes D. Pettit, ambasadorul SUA în țara noastră, la evenimentul de prezentare a studiului de evaluare a coridoarelor comerciale ale RM, care a fost realizat în cadrul Programului pentru Reforme Structurale în Moldova, fiind finanțat de USAID și desfășurat la 18 iulie curent la Chișunău.

Îmbunătăţirea performanţei coridoarelor comerciale ale Republicii Moldova poate contribui la reducerea costurilor comerciale şi elibera potenţialul latent, în special pentru comercianţii mici, pentru care costurile comerciale curente sunt prea mari, se spune în sinteza evaluării coridoarelor comerciale (ECC), realizată în cadrul Programului pentru Reforme Structurale în Moldova şi finanțat de USAID, care a fost prezentată, pe 18 iulie curent, la Chișinău.

În Monitorul Oficial, nr. 464-470 din 29 decembrie 2017 a fost publicată Legea nr.288 din 15 decembrie 2017 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative. Legea prevede modificarea art.109 din Codul fiscal, ce reglementează termenele obligației fiscale în cazul importurilor. Astfel, potrivit modificărilor, pentru mărfurile importate, termenul obligaţiei fiscale se consideră data declarării mărfurilor la punctele vamale.

În corespundere cu dispoziţiile prevăzute de art. 8 (1) (a) i) din Acordul privind aplicarea art. VII al Acordului General pentru Tarife Vamale și Comerț (GATT), 1994 (în continuare, Acord) la care Republica Moldova este parte:

Multe companii apelează la externalizarea unor procese tehnologice, cu scopul eficientizării timpului procesului de producție, al optimizării costurilor și, nu în ultimul rând, al obținerii beneficiilor economice. Prin externalizarea serviciilor se pot obține nu doar beneficii economice, dar și servicii mai calificate, cost competitiv într-un timp rezonabil, eliberarea capacităților de producție etc.

Capitolul I Capitolul I, partea a II-a Capitolul II Capitolul III

La efectuarea transferului bancar debitorul nostru a indicat eronat destinaţia plăţii (o mică parte era împrumut, partea mai mare – datorie conform facturilor fiscale pentru marfa furnizată), specificând toată suma drept restituirea împrumutului. Putem întoarce suma pentru ca la transferul repetat să fie indicată corect destinaţia plăţii?

În conformitate cu prevederile art. 369 din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozitul unic îl reprezintă venitul din vânzarea produselor (mărfurilor), prestarea serviciilor, executarea lucrărilor, înregistrat lunar în evidența contabilă. Mărimea venitului respectiv se determină în conformitate cu prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate sau, după caz, ale IFRS, în condițiile legislației în vigoare.

Nomenclatura combinată a mărfurilor Republicii Moldova (NC), aprobată prin Legea nr. 172 din 25.07.2014 (MO Nr. 231-237/529), pare a fi un instrument dificil de lucru, atunci când urmează a fi identificat codul mărfii, detalizat la nivel de nouă cifre, pentru părțile și accesoriile de autovehicule. Datorită faptului că NC conține mai mult de 10 mii de coduri tarifare fără aplicarea Regulilor generale de interpretare, clasificarea ar fi greu de realizat.

În scopul executării prevederilor articolului 14 din Legea privind plata pentru poluarea mediului nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 54-55, art. 378), cu modificările şi completările ulterioare, despre aprobarea formularului Dării de seamă privind taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului şi a Instrucțiunii de completare a acesteia,

În conformitate cu prevederile art.7 alin.(3) al Legii cu privire la zonele economice libere (ZEL) nr.440 din 27.07.2001, art.7 alin.(2) din Legea cu privire la Portul Internaţional Liber ,,Giurgiuleşti”

1. (28.23.34) În care boxă a declarației privind TVA se reflectă livrările care nu constituie obiect al impunerii?

Întreprinderea închiriază în cadrul pieței comerciale două suprafețe care se află vizavi și conform obiectului contractului de locațiune sunt denumite „gherete”. În calitate de obiect comercial de la care, propriu-zis, se efectuează vânzările de mărfuri este destinată prima gheretă, iar a doua gheretă este utilizată în calitate de depozit și vitrină.

În contextul intrării în vigoare la 1 iulie 2016 a Acordului de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora (Acordul), pe de altă parte, semnat în septembrie 2014 la Vilnius, Lituania, un interes sporit îl prezintă atât prevederile acestuia, cât şi baza juridică şi procesuală europeană la care urmează a fi ajustate legislația şi procedurile autohtone.