Radio Europa Liberă: Ministrul finanţelor Anatol Arapu răspunde întrebărilor Valentinei Ursu. Guvernul a aprobat ieri proiectul bugetului pe 2014, care prevede o creştere a veniturilor cu 14,1% dar şi a cheltuielilor, cu 18,9%, faţă de anul curent. În aceste condiţii, deficitul bugetar nu va depăşi totuşi 2,3% din PIB. Între altele, se prevede o creştere a cheltuielilor pentru educaţie, cu 80% faţă de anul curent. Iar cele pentru asistenţa socială vor fi majorate cu aproape 18%. Într-un interviu cu Europa Liberă, ministrul finanţelor, Anatol Arapu, explică de ce se poate vorbi de un buget „conservator şi realist”, chiar şi pentru un an electoral:

Rezultatele obţinute de către Serviciul Fiscal de Stat indică un grad sporit de îmbunătăţire a administrării fiscale, materializat, pentru ianuarie 2014, prin creşterea substanţială a veniturilor la Bugetul de Stat. Datele statistice indică faptul că încasările la Bugetul de Stat au crescut substanţial, în prima lună a anului curent evaluările estimative ale veniturilor fiind depăşite cu circa 13 la sută sau, în bani, cu 65 de milioane de lei mai mult decât se prognoza.

Creşterea economică se va diminua esenţial în anul 2014, estimativ pînă la circa 3,0%, potrivit Centrului Analitic Independent „Expert Grup”, informează MOLDPRES. „Totuşi, şi această prognoză este supusă unor riscuri externe majore, asociate în mare parte cu înrăutăţirea situaţiei economice din Rusia şi Italia, care ar putea submina şi mai mult cererea pentru export şi influxurile de remiteri”, se arată într-o analiză semnată de Adrian Lupuşor, directorul „Expert Grup”.

Vicepremierul, ministrul Economiei Valeriu Lazăr consideră că „între guvern şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu există divergenţe”. Potrivit agenţiei „INFOTAG”, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, comentând rezultatele negocierilor cu Misiunea FMI, care şi-a încheiat vizita în Republica Moldova la finele lunii ianuarie, principalul negociator al Moldovei a spus că „guvernul nu necesită resursele FMI, dar necesită expertiza şi consultările specialiştilor fondului”.

Aceasta este declaraţia Viceprim-ministrului, ministrului Economiei, Valeriu Lazăr la întrevederea de astăzi cu Dacian Cioloş, comisarul european pentru domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale în cadrul Comisiei Europene şi Isabella Combez, reprezentantul Direcţiei Generale Dezvoltare și Cooperare — EuropeAid (DG DEVCO).

Ministrul finantelor Antol Arapu explică ce se întâmplă atunci când leul moldovenesc se depreciază, care sunt evoluţiile pe fondul cărora moneda europeană şi dolarul au crescut şi continuă să crească, dar şi despre efectele deprecierii leului asupra economiei ţării. Europa Liberă: Ce păreri aveți despre fluctuația leu-dolar, leu-euro?

Indicele Compozit Anticipator (ICA) îşi continuă trendul ascendent conturat pe parcursul acestui an, nivelul de 96,9 de puncte în septembrie a fost urmat de 98,9 la sută în octombrie, semn că economia continuă să se recupereze, potrivit publicaţiei „Realitatea Economică”, editată de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, informează MOLDPRES.

Lista politicilor care vor fi abordate în cadrul discuțiilor cu reprezentanții Fondului și ai Comisiei Europene ar putea continua. Mai important însă decât a face o trecere în revistă exhaustivă a subiectelor de interes care vor face obiectul negocierilor, este să remarcăm faptul că avem de-a face cu un dialog în care ambele părți își spun punctul de vedere și încearcă să colaboreze pentru elaborarea celor mai bune soluții. Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană încep marţi prima misiune de evaluare a noului acord stand-by aprobat în septembrie la Washington.

Investiţiile în achiziţii de proprietăţi imobiliare în Europa Centrală şi de Est (ECE) au crescut anul trecut cu 31%, la peste 10 miliarde de euro, Polonia şi Rusia fiind principalii beneficiari, cu peste 80% din total, în timp ce România se află pe locul 5 din nouă pieţe analizate de CBRE. România a atras, potrivit companiei de consultanţă imobiliară CBRE, 229 milioane de euro, în creştere cu aproape 25% faţă de 2012.

Legea prevede venituri la bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 la nivel de 12 miliarde 35 milioane 836,6 mii lei, în creștere cu 14,2% în raport cu veniturile aprobate pentru anul 2013, iar cheltuielile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat se propun la nivel de 12 miliarde 155 milioane 836,6 mii lei, sau cu 14,5% creștere față de de suma cheltuielilor aprobate pentru anul 2013. Viceministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Sergiu SAINCIUC, a menționat că sunt prevăzute contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii în sumă de 8,5 miliarde lei, cu o creștere de 7,8% față de 2013.

Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a avizat vineri scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române şi a aprobat încheierea unui nou acord stand-by cu România, cu o durată de doi ani, în valoare de 2 miliarde euro, care va fi tratat ca preventiv.

Сapitolul 1. Oferta internă Analiza obiectivă a datelor statistice dezavuează ideea că creșterea economică din 2013 ar fi fost determinată integral de agricultură. Agricultura a avut un rol foarte important, dar componentelor non-agricole le revin circa 50% din sporul de PIB realizat, iar creșterea acestora a accelerat în comparație cu anul 2012.

Mobilizarea tuturor structurilor SFS şi valorificarea rezervelor existente pentru încasarea deplină la Bugetul Public Naţional 2013 a veniturilor preconizate – aceste indicaţii au fost date subalternilor de către Şeful IFPS, Ion Prisăcaru, în cadrul şedinţei de astăzi cu participarea şefilor IFS teritoriale ale Serviciului Fiscal de Stat.

Programul cu România se menține în parametri și toate criteriile pentru finalul lunii septembrie au fost îndeplinite, a declarat marți, într-o conferință de presă, șeful Delegației Fondului Monetar Internațional(FMI), Andrea Schaechter. Timp de două săptămâni, Misiunea FMI a efectuat la București prima evaluare a noului acord cu România, s-a ajuns la un acord tehnic, iar evaluarea trebuie aprobată de Board-ul FMI.

Instituţiile de credit din Grecia vor trebui să demonstreze că dispun de suficient capital pentru a rezista la încă doi ani de recesiune, variantă considerată scenariul «pesimist» în privinţa evoluţiei economiei ţării, a declarat guvernatorul băncii centrale elene, George Provopoulos.

Premiul Nobel pentru Economie pe anul 2013 a fost atribuit profesorilor americani Eugene Fama, Lars Peter Hansen si Robert Shiller pentru lucrarile lor in domeniul analizei preturilor pe pietele financiare, a anuntat luni, la Stockholm, Comitetul Nobel, transmite Reuters.

Cel mai mare sindicat din Grecia a avertizat joi că se aşteaptă ca şomajul să rămână mai ridicat decât la nivelul de dinaintea crizei pentru încă 20 de ani şi a cerut ca creditorii internaţionali de salvare să permită guvernului să anuleze reducerile de salarii minime impuse anul trecut.

În conformitate cu calendarul bugetar, Ministerul Finanţelor a început în luna martie elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu, colectînd de la instituţiile de stat şi de la partenerii de dialog social prognozele de creştere economică, propunerile pentru strategiile de cheltuieliectoriale, propunerile de formare a politicii fiscale pe termen mediu. Confederaţia naţională a patronatelor a venit, ca şi în anii precedenţi, cu o lungă listă de doleanţe, împărţită pe 10 capitole, începînd de la impozitul pe venit şi încheind cu administrarea fiscală. Printre ideile promovate de patronate, care au fost preluate şi de către unele autorităţi publice, se numără deducerea sumei creditelor ipotecare şi a cheltuielilor aferente acestora, achitate de persoanele fizice, la procurarea locuinţei pe parcursul anului fiscal, precum şi deducerea sumelor cheltuite pentru sănătate şi învăţămînt. Această acţiune de politică fiscală ar putea permite revigorarea sectorului construcţiilor şi ar constitui un stimulent real pentru bănci să acorde credite pe termen lung, dar şi pentru persoanele care îşi procură o locuinţă în ipotecă, consideră autorii.

La finele lunii septembrie, 187 de ţări s-au reunit la Washington pentru a discuta despre criza economică cu care se confruntă economia globală. Miniştri de finanţe, guvernatori ai băncilor centrale, oameni de afaceri, lideri ai societăţii civile, uniunilor sindicale s-au adunat la şedinţa anuală a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale. Cuvintele de ordine ale acesteea au fost urgenţa şi nevoia de a acţiona, de a se implica pentru guvernele din întreaga lume, şi, în special, din ţările zonei Euro, pentru a restabili încrederea investitorilor, a pieţelor, atît în soarta monedei unice europene, cît şi în stabilitatea financiară a lumii, aşa cum o cunoaştem astăzi. „În lumea noastră, atît de interconectată, evenimentele din economiiile avansate afectează pe toată lumea – de la fermierul din Kenya sau designerul brazilian, la omul de afaceri chinez”, a declarat în cadrul reuniunii directorul executiv al FMI, Christine Lagarde.